|
|
|
|
|
|
|
#1
12.12.2014, 17:05:39
|
|||
|
|||
Ai dreptate dar nu asta e problema.Problema e ca eu si preotul meu duhovnic avem o relatie foarte stransa si e ca si cum i-as zice mamei ca m-am apucat de droguri(doar un exemplu aleatoriu).Adica e clar ca ma simt prost sa zic unele lucruri fata de relatia care o avem poate pentru ca ma gandesc ca ma va privi cu alti ochi, sau isi va schimba parerea despre mine sau ma va certa.
|
|
#2
12.12.2014, 17:35:22
|
||||
|
||||
|
Păcatul tău este foarte mare pentru tine. Te apasă și îți este nesuferit, ai vrea să scapi de el. Pentru părinte, însă, este un păcat ca oricare altul. Iar dacă îl mărturisești, te va prețui, cred, mai mult, ca pe unul care a avut curajul sincerității.
Hristos, căruia îi mărturisești, de fapt, păcatul, te cunoaște mult mai bine decât duhovnicul. Nici El și nici duhovnicul nu te vor judeca. Tot ce așteaptă este să ceri ajutor pentru a te dezlega de păcatele tale și a-ți da puterea de a nu le mai face. Dumnezeu să-ți ajute!
|
|
#3
12.12.2014, 17:56:12
|
|||
|
|||
|
Eu, intr-o astfel de situatie, m-as duce la un alt duhovnic sa-i spun acele pacate si sa scap de povara. Adica, intre a ramane cu pacate nespovedite si a schimba duhovnicul, as alege varianta a doua.
Dar ideal ar fi sa va invingeti reticenta si sa fiti sincer cu duhovnicul actual.
__________________
"Fiți întelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii" (Matei 10, 16-22) Last edited by Monnis; 12.12.2014 at 17:59:16.
|
|
#4
12.12.2014, 22:54:03
|
|||
|
|||
|
Citat:
Oare cum s-o numi asta? (îmi trec prin minte câteva expresii - slavă deșartă, autosabotare) Oricum s-ar numi, face parte din boala tuturor oamenilor, împotriva căreia au luptat toți cei care au dorit să se mântuiască. Biserica e o bolniță; ca urmare, Doctorului se cade să nu Îi ascundem nimic dacă voim să fim vindecați. Și la ce bun o relație strânsă dacă ea e bazată pe ascundere și dorința de a culege doar aprecieri? În ce constă această "strânsoare"? Eu cred că, dimpotrivă, preotul te va aprecia cu adevărat (și multă bucurie va fi și în Ceruri) dacă află că nu te-ai împopoțonat ca fariseii (de azi și dintotdeauna) cu platoșa de fațadă a virtuții sub care zace necurăția ("Morminte frumos văruite...") ci, precum sfinții, ți-ai mărturisit slăbiciunile și păcatele. Smerindu-te, spre a primi ajutor întru însănătoșire și mântuire. Doamne ajută!
|
|
#6
12.12.2014, 23:38:58
|
|||
|
|||
|
Bun. Prin urmare...?
Last edited by Ioan_Cezar; 12.12.2014 at 23:42:45.
|
|
#7
12.12.2014, 23:39:34
|
||||
|
||||
|
Nu ești singurul. Și mie îmi e rușine când mă duc la spovedanie. Și cred că nici nu este bine să nu ne fie rușine, căci am deveni atunci nerușinați. Trebuie să purtăm această rușine până ne spovedim, și pentru că nu vom mai vrea să o îndurăm și altă dată, amintirea ei o să ne ajute să nu mai repetăm păcatul. Dar nu este nicio cale de a scăpa de ea, decât mărturisindu-ne. Curaj! După ce o vei face vei fi alt om; mai bun.
|
|
#8
13.12.2014, 00:03:07
|
|||
|
|||
|
Ce bune sfaturi ai primi pana acum, daxaaa1!
Framantarea ta dovedeste ca ai crescut si nu mai esti copil, dar tu vrei sa fii privit in continuare ca un copil, adica vrei sa fii mangaiat mereu ca si cum ai merita numai laude si cuvinte de consideratie, dar preotul stie ca nu esti sincer si ca ascunzi ceva si prin asta el a facut introducerea pentru tine ca sa te incurajeze sa fii cinstit mai ales cu tine insuti si sa te destainui (prin el) lui Hristos, sa-ti cureti sufletul. Daca tu te incapatanezi "sa taci" dovedesti ca de fapt nu ai crescut si ai minte de copil, dar si ca intre timp s-a adapostit in tine un orgoliu nemasurat, care dovedeste ca inima ta e tare "invartoshata"(de piatra). Ce mai buna varianta pentru tine este sa-ti faci curaj si sa te spovedesti duhovnicului tau si prin asta sa-i dovedesti ca ai devenit barbat, iar el te va pretui ca pe un adevarat barbat. Calcandu-ti pe rusine vei observa ca nu vei mai avea retineri de niciun fel; falsul respect te pacaleste ca esti respectat. Vei fi respectat numai daca meriti. Nici Hristos n-a inviat pana nu S-a rastignit.
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru)
|
|
#9
13.12.2014, 01:13:01
|
|||
|
|||
|
Intradevar, la spovedit TREBUIE spuse toate pacatele! Chiar daca si preotul este si el om si puteti aveea anumite retineri, totusi trebuie sa va faceti curaj- doar in definitiv rau nu are cum sa va faca- si sa spuneti toate pacatele!
|
|
#10
15.12.2014, 19:21:09
|
||||
|
||||
|
Problema la tine este ca esti prea familiar cu omul acela si rusinea este mare in fata lui. Si ti-e greu sa treci peste rusine. Poti sa treci cumva peste rusinea asta ? Tu poti sa raspunzi la intrebarea asta si sa alegi o solutie functie de ce decizi.
Vorbeste cu el si zii ca ai multe lucruri pe care ti-e rusine sa le spui si ca nu stii cum sa le spui si poate are el vreo varianta. Sau du-te la un alt preot care nu ti-e la fel de familiar. Oricum trebuie sa te duci la un preot. Poate scrii pe o hartie si-i arati hartia... Dar sa stii asa pentru tine: la cate a auzit preotul, nu-l poti tu impresiona cu nimic. Dar neaparat, sa te spovedesti curat mai departe. Last edited by gpalama; 15.12.2014 at 19:33:07.
|
|
|
Mod hibrid