Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[Ekajati]

În prealabil postat de florin.oltean75

Ca in budhism "nu se vorbeste de Fiinta, indiferent de scoala sau abordare" - este un neadevar.

Referinte:
According to the Mahayana Mahaparinirvana Mahā-sūtra (also called the Nirvana Sutra), the Buddha taught that parinirvana is the realm of the Eternal, Bliss, the Self, and the Pure.

Conceptul de atman ,self, presupune un existent ,o esenta .
Ori orice dimensiune este goala de o esenta, fiind vacua.
Daca acestea(selful,atman) exista prin esente, nu e posibil a le cunoaste caci cunoasterea unei esente presupune o relatie conceptuala de despendenta ori o esenta pentru a putea fi cunoscuta trebuie sa iasa din sine si sa intre intr=o relatie duala,in aceasta realtie duala unde fiintele pot sa o cunoasca.Ori daca o esenta iese din sine aceasta ar presupune ca ea exista sub forma de esenta concomitent cu acea parte care iese din sine pentru a putea intra intr-o relatie de cunoastere.

În prealabil postat de florin.oltean75

In Vajrayana Buddhism, the Adi-Buddha, or Adibuddha (Tibetan: Dang-po'i sangs-rgyas), is the "Primordial Buddha." The term refers to a self-emanating, self-originating Buddha, present before anything else existed.

Aceasta afirmatie se refera la starea primordiala a fiintelor si nu la o dimensiune externa noua.

În prealabil postat de florin.oltean75

Adi-Buddha is usually depicted as dark blue. The concept of Adi-Buddha is the closest to monotheism of any form of Buddhism.

Adi-Buddha sau Samantabadra nu reprezinta o fiinta, entitate transpersonala separata de noi ci reprezinta starea primordiala a individului.

În prealabil postat de florin.oltean75

Also, Adi-Buddha is not said to be the creator, but the originator of all things. Adi-Buddha is a deity in an emanationist sense.

Sensul aici aminteste de o potentialitate infinita a starii primordiale, potentialitate prin intermediul careia se nasc un numar infinit de calitati virtuti.De aceea se spune ca natura primordiala nu este numai goala , vida de o esenta ci are si o potentialitate infinita.

În prealabil postat de florin.oltean75

Adi-Buddha is a representation of the interdependence of phenomena, being an entity that can be regarded as a creator in a relative sense.

Adi Budha nu poate fi creator in sensul relativ caci daca este inseamna ca aceasta stare primordiala creaza ignoranta sau ca ea ar avea in potential aspecte imperfecte precum lipsa de cunoastere,partialitatea, solidificarea..etc., ceea ce este eronat.

În prealabil postat de florin.oltean75

" Sometimes Buddhists are understood to be polytheists, but we Kadampas understand ourselves as monotheists who understand their ultimate object of refuge to have the ability to assume many conventional forms according to the different needs of living beings.

Exista 3 tipuri de refugiu.Outer, inner , secret.
Daca va considerati monoteisti inseamna ca singurul mod de refugiu pe care puteti sa-l folositi este outer caci cineva care crede intr-o figura externa nu poate avea intelegere si cunostinta despre nivelele mai adanci cum ar fi inner si secret.

În prealabil postat de florin.oltean75

Some Buddhists fall into the extreme of thinking the Dharmakaya is just a state of nature and not a being so they de-deify the ultimate.

Daca zeificam apsectul ultim nu ramanem decat la un nivel de relatie dual-conceptual unde mintea continua sa creeze fara a iesi din sine.Ori depasirea mintii este ceea ce e necesar pentru a descoperi intelepciune suprema inerenta starii primordiale.

În prealabil postat de florin.oltean75

As Kadampas, we understand the Dharmakaya to be being, whose omniscient mind of great bliss is at one with a realization of how things truly are (empty), and that this Dharmkaya assumes the aspect of infinite forms according to the needs and dispositions of living beings.

Cata vreme intelegeti ca dharmakaya este fiinta ramaneti prisonieri domeniului mintii.Caci numai ea este cea care lucreaza pe baza de caracteristici , caracteristici care prin natura lor sunt temporale apartinand domeniului relativ, coruptibil.

Acestea sunt viziuni duale specifice tantrelor unde intelepciunea suprema este vazuta ca apartinand unor fiinte externe(zeitati), viziuni care se sprijina pe precaritatea si relativitatea conditiei umane nerecunoscand aspectul auto-perfect, perfectiunea cu de la sine putere pe care fiintele o detin si pe care o reprezinta.Erori grave se comit la incercarea de asemuire a lui Adi Budha cu Brahman sau cu un principiu transpersonal, o entitate avand o existenta de sine statatoare.

[bin000]

Cred ca Ekajati si florinolteanu sunt aceeasi persoana.Vazand ca nu-l baga nimeni in seama ...tocmai pe el ,va dati seama...florinolteanu se baga singur in seama creand aceasta sceneta care ii da prilejul de a ne prezenta ceva ce nu ne intereseaza,dar el insista ca trebuie sa ne “lumineze“prin orice mijloace.

În prealabil postat de bin000

Cred ca Ekajati si florinolteanu sunt aceeasi persoana.Vazand ca nu-l baga nimeni in seama ...tocmai pe el ,va dati seama...florinolteanu se baga singur in seama creand aceasta sceneta care ii da prilejul de a ne prezenta ceva ce nu ne intereseaza,dar el insista ca trebuie sa ne “lumineze“prin orice mijloace.

:))

E bine, florin isi aduce argumente interesante sinelui lui. E draguta discutia intre el si... el. Doar ca el pare ca stie mai multe despre budism decat el.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

:))

E bine, florin isi aduce argumente interesante sinelui lui. E draguta discutia intre el si... el. Doar ca el pare ca stie mai multe despre budism decat el.

Aba-Bin amandoi sunteti simpatici. Aveti o buna imaginatie. Felicitari.

In rai, Adam nu avea imaginatie. Cunostea fenomenele in mod direct .

In budism, aceasta minte curata se numeste "vedere directa". Este o minte care nu apeleaza la reprezentari mentale si, in consecinta, nici la rationamente.

------

Daca as fi recurs la acest truc ieftin de tip Heckle and Jeckle pentru a expune idei budiste, alter egoul meu ar fi fost un aspect interogativ - nu unul care desconsidera o anumita ramura budista, din care, recunosc m-am inspirat mai mult si am citat cu predilectie.

In ceea ce-l priveste pe Ekajati nu cunosc ramura la care este afiliat. Poate o forma de budism Theravada sau alt cult budist tibetan cum ar fi Nyigma.

Depinde doar de el, daca doreste sa-si precizeze apartenenta.

In ceea ce ma priveste, cred despre mine insumi ca sunt ortodox, cu un 'upgrade' (pentru altii 'downgrade') de budism mahayana Kadampa.

[Ekajati]

În prealabil postat de florin.oltean75

In ceea ce-l priveste pe Ekajati nu cunosc ramura la care este afiliat. Poate o forma de budism Theravada sau alt cult budist tibetan cum ar fi Nyigma.

Depinde doar de el, daca doreste sa-si precizeze apartenenta.

In ceea ce ma priveste, cred despre mine insumi ca sunt ortodox, cu un 'upgrade' (pentru altii 'downgrade') de budism mahayana Kadampa.

Practic anu-yoga combinata cu ati-yoga concentrandu-ma in special pe ciclul longde din ati-yoga.

Acum, serios vorbind, cu sinceritate mi-as dori sa intelegi severitatatea situatiei in care te afli.Nu am sa intru in detalii, le gasesti peste tot, insa am sa-ti amintesc doar de pozitia majoritatii lumii religioase tibetane reprezentata oficial de Dalai lama care impreuna cu alti capi au hotarat ca venerarea celui care nu trebuie numit trebuie sa inceteze imediat.
Chiar daca nu practici sadhana lui D esti afiliat si-l susitii pe cel care este principalul proponent al lui D in lume la ora actuala.Astfel nu poti fi acuzat de ignoranta.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Ekajati

Practic anu-yoga combinata cu ati-yoga concentrandu-ma in special pe ciclul longde din ati-yoga.

Intr-un centru budist?

Acum, serios vorbind, cu sinceritate mi-as dori sa intelegi severitatatea situatiei in care te afli.Nu am sa intru in detalii, le gasesti peste tot, insa am sa-ti amintesc doar de pozitia majoritatii lumii religioase tibetane reprezentata oficial de Dalai lama care impreuna cu alti capi au hotarat ca venerarea celui care nu trebuie numit trebuie sa inceteze imediat.
Chiar daca nu practici sadhana lui D esti afiliat si-l susitii pe cel care este principalul proponent al lui D in lume la ora actuala.Astfel nu poti fi acuzat de ignoranta.

Imi pare rau, dar nu inteleg 'severitatea situatiei in care ma aflu'.

De ce este 'severa'?

Sincer, nu inteleg logica. Nici ultimatumul imperativ.

Pare sa fie sub iminenta unei 'afurisenii' budiste. Ceva cu totul strain pentru spiritul acestei religii.

[Ekajati]

În prealabil postat de florin.oltean75

Intr-un centru budist?

Imi pare rau, dar nu inteleg 'severitatea situatiei in care ma aflu'.

De ce este 'severa'?

Sincer, nu inteleg logica. Nici ultimatumul imperativ.

Pare sa fie sub iminenta unei 'afurisenii' budiste. Ceva cu totul strain pentru spiritul acestei religii.

Este severa pentru ca esti afiliat unei grupari controversate si urmezi invataturile celui care este practicant al cultului lui D.

Practica o fac acasa. Am locuit insa intr-o manastire Kagyu cu ani in urma. In ziua de azi sunt nonsectarian nefiind afiliat vreunei secte. Singura mea preocupare este invatatura suprema Ati.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Ekajati

Conceptul de atman ,self, presupune un existent ,o esenta .
Ori orice dimensiune este goala de o esenta, fiind vacua.
Daca acestea(selful,atman) exista prin esente, nu e posibil a le cunoaste caci cunoasterea unei esente presupune o relatie conceptuala de despendenta ori o esenta pentru a putea fi cunoscuta trebuie sa iasa din sine si sa intre intr=o relatie duala,in aceasta realtie duala unde fiintele pot sa o cunoasca.Ori daca o esenta iese din sine aceasta ar presupune ca ea exista sub forma de esenta concomitent cu acea parte care iese din sine pentru a putea intra intr-o relatie de cunoastere.




Aceasta afirmatie se refera la starea primordiala a fiintelor si nu la o dimensiune externa noua.

Adi-Buddha sau Samantabadra nu reprezinta o fiinta, entitate transpersonala separata de noi ci reprezinta starea primordiala a individului.

Sensul aici aminteste de o potentialitate infinita a starii primordiale, potentialitate prin intermediul careia se nasc un numar infinit de calitati virtuti.De aceea se spune ca natura primordiala nu este numai goala , vida de o esenta ci are si o potentialitate infinita.

Adi Budha nu poate fi creator in sensul relativ caci daca este inseamna ca aceasta stare primordiala creaza ignoranta sau ca ea ar avea in potential aspecte imperfecte precum lipsa de cunoastere,partialitatea, solidificarea..etc., ceea ce este eronat.

Exista 3 tipuri de refugiu.Outer, inner , secret.
Daca va considerati monoteisti inseamna ca singurul mod de refugiu pe care puteti sa-l folositi este outer caci cineva care crede intr-o figura externa nu poate avea intelegere si cunostinta despre nivelele mai adanci cum ar fi inner si secret.

Daca zeificam apsectul ultim nu ramanem decat la un nivel de relatie dual-conceptual unde mintea continua sa creeze fara a iesi din sine.Ori depasirea mintii este ceea ce e necesar pentru a descoperi intelepciune suprema inerenta starii primordiale.

Cata vreme intelegeti ca dharmakaya este fiinta ramaneti prisonieri domeniului mintii.Caci numai ea este cea care lucreaza pe baza de caracteristici , caracteristici care prin natura lor sunt temporale apartinand domeniului relativ, coruptibil.

Acestea sunt viziuni duale specifice tantrelor unde intelepciunea suprema este vazuta ca apartinand unor fiinte externe(zeitati), viziuni care se sprijina pe precaritatea si relativitatea conditiei umane nerecunoscand aspectul auto-perfect, perfectiunea cu de la sine putere pe care fiintele o detin si pe care o reprezinta.Erori grave se comit la incercarea de asemuire a lui Adi Budha cu Brahman sau cu un principiu transpersonal, o entitate avand o existenta de sine statatoare.

Fiinta si Non-Fiinta

Modul personal in care inteleg budismul este o abordare echilibrata a polaritatii Sine si Non-Sine, Atman si Anatta, intr-o interactiune de potentare reciproca.

Sinele (Atman) isi gaseste expresia profunda, ultima prin Non-Sine (Anatta) iar Non-Sinele are sens prin Sine.

Ca cele doua extreme sunt de fapt o singura realitate non-duala care realizata astfel transcende simultan ambele aspecte, orice elaborare (fie afirmativa, fie negativa).

A spune ca budismul nu abordeaza Fiinta, in opinia mea, este o eroare.

Budismul abordeaza Fiinta in aceeasi masura in care abordeaza Non-Fiinta, pentru a le transcende pe ambele simultan.

In practica zilnica, cele doua sunt profund intercorelate.

Am convingerea ca Anatta nu poate fi realizata decat in stransa dependenta de perceptia Fiintei. Fara Eul conventional ca suport meditativ, vacuitatea acestuia este inaccesibila.

Anatta se realizeaza prin Atman. Orice alta cale cade in extrema nihilista. Cum ar fi practicile de golire a mintii sau fortarea unei stari de non-gandire.

Este punctul in care Buddha ii cearta pe ascetii care au cazut in aceasta extrema in Mahayana Mahaparinirvana Mahāsūtra.

Daca budismul nu abordeaza Fiinta atunci nu ar trebui sa abordeze nicio forma de virtute. Compasiunea, respectul si autoritatea ar fi expresii goale de continut. Insasi intorcerea Roatei Dharmei din aceasta perspectiva ar fi o actiune lipsita de sens.

Fara Fiinta ca obiect contemplativ, meditatia nu este altceva decat o forma de pietrificare si alienare in raport cu sursa gandirii. Fiinta trebuie tunelata si ajuns dincolo de ea, acolo unde ‘este si nu este’ / ‘cauza-efect’ colapseaza. In domeniul libertatii absolute. Adevarul care ne face cu adevarat liberi.

Budismul nu promoveaza de-personalizarea sau de-fiintarea ci elucideaza adancul Plenului Fiintei, care asa cum ai precizat –este pur si simplu o stare neconditionata, lipsita de o esenta identificabila. Careia ii spunem intangibilitate – vacuitate – puritate fara esenta tangibila.

Si pentru a fi eliminata impresia subtila ca vacuitatea ar fi ceva, in stadiile mai avansate obiectul meditativ este vacuitatea vacuitatii. Iar prin anatta Supra-Eului (imputat ca Dumnezeu) lipsa de esenta, intangibilitatea tuturor fenomenelor.

Cel putin, sub acest aspect avem un punct de vedere comun.

------------

Cat despre refugiul interior si cel secret, de ce privesti cu superioritate?

Chiar si religiile non-budiste, creationiste, acceseaza aceste forme profunde de refugiu.

Depinde de la persoana, la persoana - de nivelul de maturizare spirituala, de la caz la caz.

De exemplu, si ortodoxia si islamul angajeaza in practicile mai profunde ‘negatia formei, esentei’, cognitia apofatica a Sinelui.

Prin asceza echilibrata un ortodox poate atinge refugiul secret intr-un mod mult mai calificat (fara sa-l denumeasca astfel), decat un budist care are terminologia la indemana dar care nu are puterea practicii si a experientei.

Un ortodox avansat ii spune smerenie (totala lepadare de sine - mai mult sau mai putin un facsimil al Anattei).

Lucrurile nu stau intotdeauna ca in carti.

Una este sa ai vocabular si alta este puterea practicii.