Am nevoie de un sfat

[Corinusha]

Ca tot vorbim de impartasanie deasa, daca tot am dori sa ne impartasim des (sa zicem o data la 1-2-3 saptamani, dupa putinta fiecaruia), nu am putea sa ne si spovedim la fel de des? Asa nu cred ca ar mai fi o problema impartsaitul des.

[Monnis]

Ne putem spovedi des, dar la mulţi enoriaşi doritori, cred că preotul ar fi foarte solicitat. După ce au împlinit copilaşii mei 7 ani, obişnuiţi şi dorindu-şi să se împărtăşească săptămânal, i-am trimis să se spovedească. La un moment dat, după mai multe spovedanii săptămânale, părintele le-a permis să se spovedească mai rar şi să se impărtăşească de câteva ori, după o singură spovedanie. Primesc şi un canon, după puterile lor. Dar şi ispitele se înmulţesc. La adulţi, cred că aspectele devin şi mai complicate.
Doamne ajută!

În prealabil postat de Corinusha

Ca tot vorbim de impartasanie deasa, daca tot am dori sa ne impartasim des (sa zicem o data la 1-2-3 saptamani, dupa putinta fiecaruia), nu am putea sa ne si spovedim la fel de des? Asa nu cred ca ar mai fi o problema impartsaitul des.

Bineînţeles că poţi să te spovedeşti cât de des doreşti, nu e o normă, nu e o reţetă unică pentru toate sufletele. Însă a te împărtăşi ţine şi de hotărârea duhovnicului, dar mai ales şi de voinţa şi dorinţa noastră de a mulţumi lui Dumnezeu pentru toate. Şi cum Îi mulţumim noi? Printr-un simplu amin când preotul spune "luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu...beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu"? Nu! Ci pregătindu-mă temeinic, zi de de zi, adică prin felul cum îmi trăiesc viaţa. Nu militez pentru o împărtăşire deasă, dar iresposabilă cum unii greşit au înţeles, ci tocmai pentru a trăi Liturghia şi în afara bisericii, pentru a face din Liturghie un mod de viaţă şi nu doar un simplu ritual.

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Ci pregătindu-mă temeinic, zi de de zi, adică prin felul cum îmi trăiesc viaţa. Nu militez pentru o împărtăşire deasă, dar iresposabilă cum unii greşit au înţeles, ci tocmai pentru a trăi Liturghia şi în afara bisericii, pentru a face din Liturghie un mod de viaţă şi nu doar un simplu ritual.

De acord, asta sustin si articolele parintilor si sfintilor date pe topic. Problema este tocmai ca majoritatea crestinilor nu sunt asa. Ucenicul sf. Grigorie Palama le spunea calugarilor din acel secol ca nu sunt la acelasi nivel cu crestinii din primele secole, cu atat mai mult credinciosii din zilele noastre.

În prealabil postat de catalin2

De acord, asta sustin si articolele parintilor si sfintilor date pe topic. Problema este tocmai ca majoritatea crestinilor nu sunt asa. Ucenicul sf. Grigorie Palama le spunea calugarilor din acel secol ca nu sunt la acelasi nivel cu crestinii din primele secole, cu atat mai mult credinciosii din zilele noastre.

Cee ce tu nu înţelegi este că nimeni nu s-a pus pe picior de egalitate cu creştinii primelor veacuri care se împărtăşeau zilnic sau oricum foarte des. Nu cred că cineva a adus în discuţie aşa ceva, ci doar se încearcă o resuscitare, o revenire la conştiinţa de altă dată, aceea a unităţii, a comuniunii (vezi mai sus pr. Porfirie). Evident că lucrurile nu se vor schimba peste nopate şi nici scimbri majore nu vor avea loc, dar asta nu din cauza celor care ne învaţă, ci a nostră, a celor care nu facem nimic şi mereu arătăm cu degetul spre celălat. Mereu dăm vina pe vremurile grele prin care trecem de parcă primii creştini au trăit vremuri mai uşoare. Tind să cred că pe vreamea lor era mult mai greu: din punct de vedere religios, social, material etc şi totuşi, trăiau raiul.

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Nu cred că cineva a adus în discuţie aşa ceva, ci doar se încearcă o resuscitare, o revenire la conştiinţa de altă dată, aceea a unităţii, a comuniunii (vezi mai sus pr. Porfirie).

Ti-am scris ca tocmai asta e marea problema, greseala de la care se porneste (inclusiv in privinta icoanelor). Intoarcerea la Biserica Primara, la primele secole crestine, este o conceptie strict protestanta. Toate conceptiile protestante vin astazi prin invatatura ecumenista, dar capata un ambalaj ortodox, ca sa para ortodoxe si cei ce nu cunosc bine invatatura nu le pot deosebi.
Asta e si argumentul pe care il dadeam neoprotestantilor pe forum, ca Hristos a spus ca Biserica nu va fi biruita niciodata. Biserica este infailibila, nu poate avea erori pe termen lung. Deci nu se poate ca din sec. IV pana in sec. XX sa adopte o practica gresita in privinta spovedirii inainte de impartasire cum spun Par. Schmemann si cei ce au adoptat ce a scris in acea carte. Acelea sunt exact ideile catolicilor, adoptate si ele inainte de Vatican II, in conformitate cu protestantismul ecumenit, cum spune si Par. Calciu. Si ca noi ar trebui sa ne intoarcem la adevarata Traditie, cea din primele secole. Biserica a stiut de ce a adoptat aceasta practica, stie Capul Hristos cum conduce Biserica, nu trebuie sa dea cineva lectii.
Nu Biserica trebuie reformata, invatatura si practicile ei sunt fara cusur, ci noi trebuie sa ne pocaim. E o actiune din interior, nu din afara (reformatii stim cine sunt). Adica dreapta credinta, reducerea pacatelor, rugaciune, etc. In primul rand dreapta credinta, ca in zilele noastre s-a infiltrat o invatatura straina, care e erezie. Fara dreapta credinta faptele sunt degeaba, harul se pierde.

În prealabil postat de catalin2

Nu Biserica trebuie reformata, invatatura si practicile ei sunt fara cusur, ci noi trebuie sa ne pocaim. E o actiune din interior, nu din afara (reformatii stim cine sunt). Adica dreapta credinta, reducerea pacatelor, rugaciune, etc.

Şi eu ce tot îţi spun? Pocăinţă, schimbarea noastră lautrică şi nicidecum minimalizarea spovedaniei ca Taină.

În prealabil postat de catalin2

In primul rand dreapta credinta, ca in zilele noastre s-a infiltrat o invatatura straina, care e erezie. Fara dreapta credinta faptele sunt degeaba, harul se pierde.

Da Cătăline, dă-i înainte cu erezia, ecumenismul, catolicii şi protestanţii.

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Da Cătăline, dă-i înainte cu erezia, ecumenismul, catolicii şi protestanţii.

Asta e si adevarata problema, pentru ca harul se pierde prin erezie, care e pacat impotriva Duhului Sfant, impotriva adevarului. Celelalte pacate vedem ca se spune ca se iarta, in afara pacatului impotriva Duhului Sfant. Tu nu intelegi asta pentru ca esti in problema.
De cand am intrat pe forum am discutii in contradictoriu cu aceleasi persoane, pe aproape orice subiect. E un nonsens sa tot discutam degeaba in contradictoriu pe fiecare subiect, cand de fapt e mai simplu sa intelegem ca sunt doua feluri de intelegere, care dau conceptii diferite. Daca am avea toti aceeasi intelegere ortodoxa n-am avea discutii in contradictoriu decat pentru lucruri marunte (cum se certau cei din trecut, care sfant e mai mare). Nu avem cum sa avem pareri comune, pentru ca eu scriu tot timpul impotriva celeilalte invataturi. Si un adventist e deranjat daca scriem de rau despre credinta lui. Mult mai simplu ar fi ca cei ce au acele conceptii diferite (din ecumenism, ca sa n-o mai ocolim) sa le lepede si sa adopte doar invatatura ortodoxa. Dar se pare ca asta e cel mai greu lucru.