Remember

[cristiboss56]

Astăzi, 24 ianuarie 2015, se împlinesc 156 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859). La Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. După Sfânta Liturghie, de la ora 10:30, a fost oficiat un Te Deum, iar de la ora 11:00, a avut loc depunerea de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei. De la ora 11:30, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală, s-a desfasurat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

[cristiboss56]

"Vine o vreme când viaţa ta se cere rostită şi altfel decât în graiul convenţiilor sociale, mai adevărat adică şi mai de-a dreptul, şi atunci, în lipsă de altceva, ţi-o iei de la capăt pe amintiri, de-a rostogolul, ca apa muntelui poticnită n pietre, şi o duci până unde poţi.
Memoriile mele sunt departe de a fi complete, mai cu seamă ultimele capitole, pe care le-am scris biciuit de timp. Dar, aşa cum sunt, ele se vor şi se propun o mărturie nu numai a unei lumi, ci şi a unui suflet. E vorba de sufletul meu".
Valeriu Anania
Memorii (editura Polirom, 2008)



Sâmbătă, 31 ianuarie, se vor împlini patru ani de când a plecat la Domnul ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Înalt Preasfinţitul Părinte Anania a fost o prezenţă marcantă, care atrăgea prin gesturi, prin firea lui impunătoare, prin vorba blândă, dar fermă. Era un om modest, iar prefăcătoria era străină de fiinţa sa.
În multele sale pelerinaje, ÎPS Bartolomeu Anania a binecuvântat cu prezenţa şi fapta sa şi locurile noastre, revigorând viaţa monahală din Ardeal. În Bistriţa-Năsăud a redeschis şi reînfiinţat multe mănăstiri şi schituri, iar crucea de la Piatra Fântânele stă mărturie a dragostei celui care a fost ÎPS Bartolomeu Anania pentru meleagurile bistriţene.

[cristiboss56]

Patriarhul Teoctist Arăpaşu a fost pomenit, sâmbătă, 7 februarie, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. Slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La final, Preasfinţia Sa a evocat câteva repere din viaţa celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii şi statura duhovnicească a acestuia.

[cristiboss56]

Radio TRINITAS al Patriarhiei Române împlineşte astăzi 17 ani de emisie. Prima transmisiune a fost realizată în seara zilei de 17 aprilie 1998, în Sfânta şi Marea Vineri, de la slujba Prohodului Domnului oficiată la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Postul de radio TRINITAS a fost înfiinţat în anul 1996, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada respectivă Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. După entuziasmul începuturilor a urmat o perioadă de maturizare şi consolidare instituţională, atât în privinţa echipei redacţionale, cât şi a mijloacelor tehnice şi a suportului financiar necesar pentru desfăşurarea activităţii.
Radio TRINITAS promovează, de la început, atât principiile creştine în conştiinţa civică, cât şi valorile sociale şi culturale româneşti în context european şi universal. Cu emisie 24 de ore din 24, Radio TRINITAS s-a afirmat ca o voce distinctă şi apreciată în universul mediatic românesc, programele adresându-se tuturor categoriilor de ascultători. Pe lângă emisiunile religioase, grila de programe conţine informaţii culturale, sociale şi economice.
Radio TRINITAS a primit, în data de 11 decembrie 2013, „Diploma de Excelenţă pentru Cultură“ din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului. Radio TRINITAS îşi desfăşoară activitatea în noile studiouri sfinţite şi inaugurate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la sărbătoarea Sfintei Treimi, în data de 9 iunie 2014, care se află în clădirea Centrului social-cultural „Iustin Patriarhul“ din Bucureşti. În prezent, Radio TRINITAS emite pe 51 de frecvenţe terestre, acoperind peste 85% din teritoriul României, la care se adaugă o frecvenţă via satelit pentru Europa: Satelit EUTELSAT W2. Emisiunile se realizează în studioul central de la Bucureşti, dar şi în studiourile locale de la Iaşi, Sibiu şi Craiova. Ascultătorii au posibilitatea să audieze zilnic Sfânta Liturghie, Vecernia, rugăciunile de seară şi dimineaţă, Miezonoptica, precum şi programe speciale de educaţie religioasă, de folclor românesc şi muzică clasică, emisiuni de promovare a evenimentelor bisericeşti, ştiri şi informaţii utile, dialoguri şi dezbateri privind probleme actuale ale vieţii sociale şi culturale.

[cristiboss56]

Sub semnul bucuriei Învierii lui Hristos, garanţie a învierii noastre, vineri, de Sfântul Proroc Ieremia, am celebrat liturgic 15 ani de la aşezarea prin hirotonie întru demnitatea de arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului şi Bacăului a Înaltpreasfinţitului Ioachim, pe atunci arhimandritul Ioachim.
Cu 15 ani în urmă, în a doua zi de Paşti a anului 2000, Înaltpreasfinţia Sa era chemat din capitala Franţei în Cetatea lui Roman Vodă la împlinirea unei misiuni cu sorginte hristică şi apostolică, de o importanţă covârşitoare pentru Biserica din această parte a Moldovei Muşatinilor.

[cristiboss56]

In fiecare an, la 9 mai, se serbeaza Ziua Europei, ramasa in istorie si sub numele de "Ziua Schuman". La 9 mai 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economica intre Franta si Germania, pentru eliminarea rivalitatilor seculare dintre cele doua state.
Schuman a facut a facut primul pas spre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana (UE). La doar cinci ani dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a propus crearea unei institutii europene care sa centralizeze si sa gestioneze productia de carbune si otel, in urma careia la 1 ianuarie 1952 a luat fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO). La 25 martie 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, a luat nastere Comunitatea Economica Europeana, devenita Uniunea Europeana in urma intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993. Declaratia Schuman a stat la baza amplului proces de constructie a unei Europe unite.
In acest an, se implinesc 30 de ani de cand Consiliul European de la Milano (iunie 1985) a decis ziua de 9 Mai ca Zi a Europei, precum si 10 ani de la semnarea de catre Romania a Tratatului de Aderare la UE (25 aprilie 2005). In perioada comunista, in tara noastra se sarbatoarea pe 9 mai Ziua Victoriei, dupa modelul din URSS, in vreme ce in Europa de Vest aceasta este celebrata pe 8 mai iar in tarile Commonwealth pe 7.
In fiecare an delegatiile UE organizeaza, in cooperare cu ambasadele statelor membre din tarile-gazda, activitati pe tema Europa in lume. Exista o traditie ca in aceasta zi institutiile UE sa isi deschida portile pentru public, astfel pe 2 mai au fost deschise la Strasbourg iar pe 9 mai sunt deschise la Bruxelles si Luxemburg. In fiecare an, mii de oameni participa la vizite, dezbateri, concerte si alte evenimente, pentru a sarbatori Ziua Europei si pentru a afla mai multe despre UE, potrivit europa.eu.
Pentru a marca Ziua Europei, in Bucuresti si in alte orase ale tarii sunt organizate evenimente pe parcursul intregi luni mai. De pilda, in Capitala fanfare din mai multe tari europene vor sustine recitaluri in Parcul Unirii, Parcul Cismigiu, Parcul Herastrau si Piata Universitatii.

In Parcul Cismigiu, Primaria Capitalei organizeaza un targ al statelor membre UE. Reprezentantii tarilor participante la targ le vor prezenta vizitatorilor obiceiuri, activitati si oferte turistice, precum si spectacole artistice traditionale. De asemenea, in 15 statii ale metroului din Bucurestu vor avea loc concerte, proiectii de videoclipuri, spectacole de dansuri traditionale, dar se vor auzi si mix-uri realizate de DJ.
In municipiul Targu-Jiu, institutiile de cultura au pregatit concerte si dansuri specifice tarilor care fac parte din Uniunea Europeana. La Suceava va avea loc o manifestare in aer liber, pe esplanada din fata Universitatii. De asemenea, proiectul 'Braila Capitala Culturala Europeana 2021' va fi lansat oficial de Ziua Europei.

[cristiboss56]

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Instalarea sa la Bucureşti a fost urmarea unui acord între politicienii români. „Realizau că doar un străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitate de care era nevoie”, spune profesorul Andrei Pippidi, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.
Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în București. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.
Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței în anul 1877.
„Foarte multă vreme, noi am fost învățați la școală că independența a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest șiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenței de 10 Mai, Ziua Dinastiei și Ziua Națională a României”, adaugă profesorul Alin Ciupală, de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.
În Parlament, pe 9 mai, opoziţia aştepta reacţia guvernului la o interpelare despre pregătirea armatei, iar în discursul de răspuns, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a folosit celebra frază: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie prin care a proclamat deplina independenţă a ţării. Dar abia a doua zi, pe 10 Mai 1877, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă. Momentul este descris detaliat în memoriile lui Carol I.
10 mai 1877 - „Sărbătoarea Naţională de astăzi se celebrează de astă dată cu deosebire, ca fiind ziua independenţei. După Tedeum la Mitropolie, într-un lung discurs, primul ministru Brătianu arată entuziasmul cu care România a intrat în noua ei formă de stat. În răspunsul său, Principele exprimă speranţa că Europa va vedea în evenimentul sărbătorit astăzi realizarea vechii dorinţi a românilor şi un pas făcut înainte pentru asigurarea şi întărirea ideii de Stat la Dunărea de Jos.”
Proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.
„Eu ştiu de ce nu s-a păstrat. Fiindcă domnii deputaţi din 1990 şi 1991 s-au temut de întoarcerea Regelui pe tron. Şi ei asociază ziua de 10 mai cu familia regală. (Nu este aşa?) Nu e adevărat. Este o coincidenţă că cu 11 ani înainte de declararea Independenţei noastre, în mai 1877, cu 11 ani înainte. Întâmplarea face că într-o zi de 10 Mai a sosit principele Carol de Hohenzollern care va deveni regele României. Dar e o coincidenţă, deci să nu confundăm lucrurile. Adevărata zi de independenţă a României este 10 mai 1877. Şi este foarte frumos ca sărbătoarea naţională a unei ţări să fie ziua când a devenit această ţară independentă, adică a început să facă parte din concertul european”, spune istoricul Neagu Djuvara.
Alţi istorici sunt mai puţin categorici, dar atrag atenţia că ziua de 10 Mai trebuie marcată ca una dintre cele mai faste din istoria naţională.
Și asta pentru că la 10 Mai 1881, într-o Europă monarhică, România a devenit regat.
„Proclamarea Regatului a însemnat foarte mult pentru România deoarece marchează acceptarea României cu un statut de egalitate de către celelalte state europene. Iar proclamarea Regatului trebuie văzută din această perspectivă şi nu doar dintr-o ambiţie personală a celui care făcea parte din familia de Hohenzollern, Carol”, mai spune Alin Ciupală.
Ca zi națională, 10 Mai era sărbătorită de toți românii. Mulțimea lua parte la celebra bătaie de flori de la șosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.