![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Iata mai bine o parte din marturia de credinta din 1690 a Patriarhul Dositei al Ierusalimului: 1.Cea dintai, spune el, este ca noi, ortodocsii, nu admitem existenta unui al treilea loc, altul decat iadul si aproape de el, de unde sufletele pot fi izbavite; noi spunem ca mai inainte de Judecata din urma, cand Hristos ii va osandi pe vecie pe cei nelegiuiti, este nadejde de izbavire chiar pentru cei salasluiti in iad. 2.A doua deosebire este ca noi nu credem sa fie vreun foc curatitor in afara lui Dumnezeu, Cel ce este El insusi foc curatitor, Cel ce rascumpara in chip deplin, odihneste, ridica pacatele si daruieste pace sufletelor. Si numai in chip figurat numim "curatire" plansul si suspinul celor tinuti in iad. 3.A treia deosebire, cea mai mare, este ca potrivit invataturii ortodoxe pacatele usoare nu se socotesc dupa moarte. Dumnezeu nu tine seama de ele, si nu e nici o pedeapsa ori chin pentru sufletele celor care le-au savarsit. Greselile marunte, de care nu e ferit nici un om, sunt iertate in clipa mortii din mila lui Dumnezeu, Care ia aminte la binele ce precumpaneste in sufletele dreptilor. Daca n-ar fi asa, nimeni n-ar mai ajunge in cer dupa moarte. Iar sufletele celor vinovati de pacate de moarte sunt usurate si izbavite din iad prin rugaciunile Bisericii si solirile celor vii. 4.A patra deosebire decurge dintr-a treia si desfiinteaza cealalta ratiune de a fi a Purgatoriului, adica pedeapsa pentru o vreme a pacatelor sterse prin pocainta ori prin dezlegarea preotului. Celor care, rapiti de moarte, n-au putut aduce roade vrednice de pocainta, Hristos le sterge deplin tot pacatul si osanda. El ii sfinteste, ii slaveste si le daruieste veselia de care au parte dreptii. A desparti "greseala" de "pedeapsa" si a spune ca pacatele au fost sterse, dar nu si pedeapsa, este un lucru lipsit de ratiune. Noi marturisim asadar, incheie Dositei, ca cei care s-au cait de pacatele lor nu sunt pedepsiti in iad, de vreme ce credinciosii isi au salasul in Biserica celor intai-nascuti din cer. Si, dimpotriva, pacatele grele se osandesc in iad, si din iad, nu din alta parte, sunt izbaviti pacatosii, dupa cum se vede din istoria Macabeilor. Desi se afla in iad, cei pentru care e nadejde sa scape de acolo prin rugaciunile Bisericii, nu indura de pe-acum arsura focului, caci focul iadului se va aprinde la Judecata din urma. Chinurile celor pacatosi nu sunt in vremea de acum decat chinuri ale sufletului: tristetea, parerea de rau, mustrarea constiintei, inchisoarea, intunericul, frica, necunoasterea a ceea ce-i asteapta. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Discutia despre Purgatoriu a fost aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...riu#post568577
|
#3
|
||||
|
||||
![]()
Ca si in cazul "filioque", in cazul Purgatoriului exista o evidenta componenta care tine de terminologie. Dar, oricat am vrea noi sa reducem chestiunea la aceasta, nu este pe deplin posibil. "Purgatoriul" din conceptia catolica nu este pur si simplu "Iadul din care se trece in Rai" din conceptia ortodoxa. Decat cel mult prin aceea ca intensitatea chinurilor purgatoriale poate fi asemenea celor din iad.
Dar, de aici incolo ne apar deosebirile. Starea sufletelor din Purgatoriu este fundamental diferita de starea sufletelor din Iad. Cei din Purgatoriu stiu de la inceput, din momentul Judecatii Particulare, ca vor fi mantuiti si ca au trecut marele examen. Chiar daca nu cunosc cand anume vor trece in Rai, acest lucru depinzand de ecoul pamantesc al faptelor lor, precum si de rugaciunile celor de pe Pamant. Cei din Purgatoriu fac parte din Biserica: sunt Biserica Suferitoare (Ecclesia Penitens), in comuniune cu Biserica din Paradis (Ecclesia triumphans) si cu cea de pe Pamant (Ecclesia militans). Cei din Purgatoriu Il preamaresc pe Domnul, spre deosebire de cei din Iad, care Il hulesc neincetat. Faptele bune pe care le-au facut cei din Purgatoriu stralucesc tot mai mult inaintea lui Dumnezeu. Ei nu au inca acces la viziunea beatifica, dar cunosc deja iubirea lui Dumnezeu, care le apare acum ca foc eliberator. Dimpotriva, cei aflati in iad s-au despartit de Dumnezeu si sufletele lor se intuneca tot mai mult. Putinele lor lucruri bune pe care le-au facut in viata se sterg de pe sufletul lor care isi pierde orice stralucire, acoperindu-se de noi straturi de zgura. Ei sunt cei despre care este scris: "de la cel ce nu are, si ce are i se va lua". Speranta este simtamantul sufletelor din Purgatoriu, deznadejdea este simtamantul celor din Iad.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#4
|
||||
|
||||
![]()
Voila di vezi!
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Asta cu "stiu de la inceput, din momentul Judecatii Particulare, ca vor fi mantuiti si ca au trecut marele examen" si pe urma sunt trimisi in Iad, suna foarte dubios.
In rest nu mi se pare ceva foarte ne-ortodox.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#6
|
|||||||
|
|||||||
![]() Citat:
Citat:
Din ce a scris Mihnea, nu vad ca "focul" este cel care ii curata. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Pacatele usoare sunt usurate/izbavite prin rugaciunile celor vii iar daca omul a murit in cele grele, slabe sanse. Mi se pare dubioasa ideea ca pacatele usoare sunt trecute cu vederea la foc automat in momentul mortii. Si ca pacatele grele pot fi lasate in seama celor vii. In felul asta, omul practic este "usurat" din timpul vietii de orice datorie expresa de a se pocai pentru ca pot "lucra" altii pentru el, dupa ce moare. Citat:
Sa zicem ca ai fost un satanist, care a scris carti si desi tu te-ai pocait de greseala ta, altii n-au aflat de lucrul asta si cartile tale continua sa fie publicate si tu esti un idol al raului si corupator de suflete pentru multe generatii dupa moartea ta. Inseamna ca meriti sa ajungi in Rai, doar pentru ca te-ai pocait in timp ce raul facut de tine dainuie peste generatii?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 27.03.2015 at 09:54:45. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Este un al treilea loc, daca imi amintesc bine scrie clar in catehismul catolic.
Citat:
Citat:
In legatura cu intrebarea, focul ii curata, iar rugaciunile le grabesc plecarea. Ei nu se roaga pentur cei din iad, ca noi, doar pentru cei din Purgatoriu. Citat:
Legat de pacatele grele, cred ca e vorba de pacatele pentru care s-a primit canon, inainte se dadeau canoane mai lungi pana sa fie impartasit pacatosul. |
#8
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Sa zica dl. Mihnea daca e asa. Citat:
Citat:
Aici se poate ajunge la un acord.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#9
|
||||
|
||||
![]() Citat:
În ce privește Purgatoriul ca noțiune teologică, acesta este, vorba lui Emilian paslușnicul, o necesitate evidentă, soteriologică și eclesiologică, pentru oricine gândește. Că-i spunem Purgatoriu, sau loc din Iad unde stau unii până la înviere, e tot una; esența este că cei mai mulți dintre noi, la sfârșitul vieții acesteia, suntem în mod evident prea buni pentru damnare și prea răi pentru vederea în față a lui Dumnezeu. Ergo, Purgatoriul. |
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Asta presupune ca un catolic sa cunoasca aceste invataturi si de unde au pornit si sa afirme invatatura exacta (nu adaptari moderniste). Ai google, nu trebuie sa-i crezi orbeste pe catolici, daca pe mine nu ma crezi. |
|