Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[florin.oltean75]

Toata slava Lui Dumnezeu sa o dam


Aceleasi rugaciuni pentru toti - insa fiecare rugaciune are niveluri diferite de intelegere.

“Toata slava Lui Dumnezeu sa o dam”, de exemplu, poate fi inteleasa pe trei trepte cognitive:

-prima - in limitele teologiei afirmative (catafatice),
-cea de a doua– teologia pozitiva exprimata/absorbita in teologia negativa (apofatica)
-cea de a treia - care transcende ambele teologii.

In cadrul teologiei pozitive, slavirea Lui Dumnezeu presupune recunoasterea calitatilor Acestuia prin cele vazute, sensibile – mai presus de orice calitati.

Pe cea de a doua treapta, toate cele vazute sunt intoarse la cel Nevazut.

Iar despre cea de a treia treapta nu mai poate fi spus nimic. Este o vedere mai presus de vedere – unirea tainica cu Cel Dorit.

Botezul efectiv, “botezul cu focul cunoasterii” este aceasta vedere a Lui Dumnezeu care transcende cele doua teologii, atat cea pozitiva (catafatica) cat si cea negativa (apofatica).

Acesta este sensul adanc al botezului interpretativ – ritualic.

[florin.oltean75]

Stiinta

Stiinta care foloseste cu adevarat nu este cea care explica fenomene exterioare;
cunoasterea care foloseste cu adevarat nu este cea despre locuri si evenimente,
despre lumi vazute si nevazute;

stiinta profunda este cea care arata cum lucreaza cele dinlauntrul omului,
cea care descopera lucrarea fiecarei virtuti si non-virtuti,
caci viata, dragostea si puterea noastra launtrica atarna de aceasta cunoastere.

fara ea nu stim nici ce se intampla inafara,
nici ce se intampla inlauntru.

[florin.oltean75]

Integrare

Viata noastra ar trebui sa fie in intregime o reflexie a Invataturii.

Aceasta este posibil atunci cand toate aspectele vietii noastre sunt integrate unitar prin puterea simbolurilor.

Cand integrarea este completa, orice apare in campul experientei este perceput ca o lectie care aprofundeaza principiile fundamentale.

[florin.oltean75]

Cercul cunoasterii


Nu este suficient sa cunosti adevarul,
Ci si adevarul trebuie sa te cunoasca pe tine.


Nu este suficient sa privesti frumosul,
Ci si frumosul trebuie sa priveasca in adancul tau.


Atunci se inchide cercul cunoasterii.

[Dalian]

În prealabil postat de florin.oltean75

"€œbotezul cu focul cunoasterii"

Asta-i din gnosticism, budism, iudaism, zoroastrism?
Au ce mama ereziilor mai propovăduies™ti si tu prin pustiu?

[florin.oltean75]

Asta-i din gnosticism, budism, iudaism, zoroastrism?
Au ce mama ereziilor mai propovăduiesti si tu prin pustiu?

“Sa nu-ti faci chip cioplit”

Duhul Sfant nu este doar Mangaietor, nu este doar in natura Iubirii,
ci in egala masura si in natura cunoasterii, in natura Adevarului, a limpezimii desavarsite.

Cunoasterea prin Duhul Sfant este una cu totul minunata,
pentru ca patrunde dincolo de orice chip; Dumnezeu se descopera pe Sine a fi
dincolo de orice proprietate, senzatie, semn si caracteristici.

Dumnezeirea nu poate fi cunoscuta in forme (vizuale, sonore, tactile..),
asa cum nici cerul nu poate fi experimentat privind norii ce il acopera.

Piatra de temelie pe care se sprijina intreaga arhitectura crestina (ca emergenta a iudaismului),are un profund caracter cognitiv.

Tusa cognitiva este mai evidenta decat cea a dragostei.

Dumnezeu doreste nespus sa fie cunoscut - si spune cum poate fi cunoscut profund - pe cale apofatica.

“Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!" / “Sa nu-ti faci chip cioplit”.

Extraordinar, Dumnezeu chiar din primele doua porunci reveleaza cunoasterea esentiala.

Chipul cioplit din afara este facut dupa asemanarea unui chip cioplit inlauntrul mintii.

Dumnezeu nu se aseamna si nici nu este cuprins in ciopliturile din afara,
sau in ciopliturile dinlauntru mintii.

Cognitia care transcende ciopliturile este o cognitie superioara,
este un alt mod la care functioneaza cunoasterea.

Numai atunci cand mintea se ridica la acest nivel poate sa-L cunoasca direct pe Dumnezeu,fara interpusi, intermediari, cioplituri.

Metaforic, mintea este “botezata cu focul cunoasterii”.

[florin.oltean75]

“Ridicarea la ceruri” nu este o miscare pe verticala


Ridicarea la ceruri nu este o miscare pe verticala,
O plutire inspre inaltul cerului,
ci o adancire a mintii in Dumnezeu,
“o ridicare” a intelegerii cu privire la toate experientele mundane.

Omul care traieste pe pamant, toate cele ce ii apar in fata ochilor, tot ceea ce aude, le intelege pamanteste,
Omul care traieste in ceruri, toate experientele sale le intelege dumnezeieste.

Ridicarea la ceruri este echivalenta cu o pogorare,
Pogorarea Duhului,
Caci ambele poarta acelasi inteles.

[florin.oltean75]

Relatia dintre intelect si Dumnezeu

Intelectul traseaza contururile,
Dumnezeu le umple cu substanta, le da culoare.

Daca nu desenam niciun contur,
Dumnezeu nu are ce sa umple.

[florin.oltean75]

Lupii in piei de oaie

Bunatatile acestei lumi 'proorocesc' inaintea mintii noastre binele,
cand, de fapt, in cele din urma, rup din noi si ne devoreaza.

[florin.oltean75]

Pe drumul Emausului

In budism este exersata o vigilenta speciala in relatie cu fenomenele inconjuratoare, si anume, vigilenta care suspecteaza fenomenele a fi o emanatie a Adevarului Ultim (Buddha Primordial).

Nu stim daca persoana cu care intram in vorba pe drumul Emausului este o persoana obisnuita sau, pur si simplu,
o manifestare vizibila a Adevarului Invizibil.

Reflexul, inclinatia noastra fireasca este aceea de considera fiintele si obiectele din jurul nostru ca fiind automat aspecte obisnuite ale realitatii.

Nu suspectam natura lor.

Desi noi stim foarte bine ca Adevarul are o anumita predilectie sa se manifeste sub forma celor neinsemnate, nebagate in seama.

Adevarului ii place sa se arate in cele mici.

Deci trebuie sa fim cu mare bagare de seama, caci cele din jurul nostru nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.