Averea Bisericii Ortodoxe Române, a lui Hristos

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Corinusha

.... sunt su cupluri homosexuale capabile sa creasca un copil in armonie.....

O armonie în care Sodoma şi Gomora sunt, nu-i aşa, poveşti şi mituri, iar nu realitate istorică.
Noul om va fi armonizat la ...ce? Şi mai exact, la cine?

Dar să extindem puţin aria analizei!
Din observaţiile mele personale (am cunoscut mulţi bărbaţi gay, am mai povestit că am fost de mai multe ori agresat şi aproape violat de astfel de oameni - doi dintre ei erau profesori universitari şi s-au folosit de acest statut cu prilejul unor examene pe care le dădeam cu ani în urmă, propunîndu-mi să trec admiterea în schimbul intrării în relaţia homosexuală; unul mai e şi acum activ iar celălalt a decedat, din câte am aflat din presă; pede altă parte, am avut câţiva prieteni buni homosexuali, unii fiind elevi de-ai mei, alţii avînd câteva preocupări comune cu mine, în tinereţe - muzică, literatură, teatru şi film) şi din studiile de specialitate, precum şi din practica mea, atât cât a fost, ca psiholog, pot afirma cu certitudine următoarele:

1) aceşti oameni provin în totalitate din familii dizarmonice, unde au avut loc numeroase scene de violenţă între părinţi, unde s-au petrecut separări sau divorţuri, unde legătura cu tata a fost de obicei absentă sau foarte precară (în familia unui gay tatăl e de obicei o mare enigmă, de aici sesizîndu-se că tânărul are o problemă serioasă cu modelul sex-rolului) iar legătura cu mama şi alte persoane de sex feminin din anturaj este supradimensionată; în arborele genealogice al acestor oameni pot fi găsiţi bunici sau alte rude cu tulburări psihice grave, în special schizofrenie şi tulburări afective severe;
2) de-a lungul drumului de viaţă, copilul şi tânărul au fost de mai multe ori abuzaţi emoţional; ei sunt pacienţi ai traumatologiei deşi, din păcate, ajung rar să beneficieze de serviciile psihologice şi de psihiatrie infantilă;
3) o bună parte dintre ei vin din casele de copii; instituţionalizarea minorilor, săracă pe plan afectiv, generează mereu un procent semnificativ de homosexuali şi lesbiene; orice om din domeniul asistenţei sociale a copiilor instituţionalizaţi cunoaşte bine aceste aspecte regretabile dar, se pare, inevitabile;
4) parte din ei au fost folosiţi ca marfă în copilărie; au învăţat să facă sex anal, oral etc. ca mijloc de supravieţuire;
5) parte dintre homosexualii activi de azi sunt clienţi ai puşcăriilor; au devenit homosexuali în pârnaie;
6) portretul psihologic tipic al homosexualului include grave carenţe ale controlului emoţional, impulsivitate mărită sau alte tulburări din sfera vieţii motivaţionale şi afective, ideaţie bizară, alcoolism cronic în forme mai uşoare ori mai severe, conduită adictivă (droguri, jocuri de noroc etc.);
7) mare parte dintre homosexuali au avut numeroase tentative de suicid, sunt amatori de variate fetişuri, prezintă bizarerii vestimentare, alimentare şi în alte planuri ale instinctelor; sunt de obicei tatuaţi, fac parte din diverse grupări care le oferă o rezolvare fictivă a dilemelor lor grave pe linia identităţii (secte, mişcări sataniste etc.);
8) dintre tulburările psihice de severitate clinică, dintre ei fac parte numeroşi pacienţi schizofrenici cronici, deşi majoritatea sunt borderline;
9) pe planul vieţii de credinţă sunt în cel mai bun caz membrii unor grupări protestatare raportat la mediul unde trăiesc - astfel, dacă trăiesc într-o comunitate musulmană, ei vor fi creştini (chipurile) sau budişti, dacă locuiesc într-o comunitate creştină vor fi musai budişti ori musulmani etc. Adeseori, însă, ei se declară atei şi îşi poartă eticheta autoaplicată cu mândrie şi neruşinare.

Acestea sunt doar câteva date care alcătuiesc un portret sumar al homosexualilor şi lesbienelor. Studiile arată că prognosticul e foarte rezervat în privinţa bărbaţilor şi mai optimist pentru femei. Multe tinere lesbiene se vindecă de boala lor mintală după ce experimentează o relaţie cu un bărbat şi/sau se căsătoresc. Maternitatea este cel mai adesea factorul decisiv de însănătoşire a acestor bolnave.

Iar tu vrei să spui, Corinusha, că aceşti oameni, aflaţi în faza activă a dezastrului lor sufletesc, cuplaţi câte doi şi întărindu-se reciproc în pornirile lor maladive, sunt un mediu care oferă armonie unui copil? Ce fel de armonie, cu cine?