![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Drama creștinilor din Egipt care aparțin de Patriarhia Alexandriei și a toată Africa, dar și Bisericii Copte se accentuează de la zi la zi. Deși autoritățile egiptene, după revolta din piața Tahir, ce a avut loc în anul 2013, garantează dreptul la adunare a comunității creștine, grupările fidele Frăției Islamice se manifestă din ce în ce mai evident.
La sfârșit de iunie 2015, așa cum raportează jurnalistul sirian Raymond Ibrahim, biserica închinată Maicii Domnului din localitatea Helwan a fost martora unui eveniment care avea să schimbe destinul întregii comunități creștine din oraș. Lângă principalul pilon de susținere a bisericii a fost plasată o bombă de mare calibru, bombă ce fusese programată să explodeze în dimineața următoare, când poporul se aduna la Liturghie. Din rânduiala lui Dumnezeu, bomba a fost descoperită la timp – autoritățile guvernamentale reușind să o dezamorseze.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#2
|
||||
|
||||
|
1.000 de ani de istorie, viață, cultură, creștinism ortodox, icoană, muzică și Liturghie, toate la un loc constituie spațiul în care Biserica era principala coordonată. Într-un cuvânt, vorbim despre Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Actualul Istanbul își caută de la zi la zi rădăcinele sale islamice și otomane – însă, nu poți da la o parte temelia unui imperiu ce a dăinuit cu o mie de ani mai înainte, chiar dacă astăzi autoritățile turce tind să acopere urmele creștine. Așa se întâmplă în aceste zile de iulie 2015, când în orașul turc Zeytinbagy, în provincia Bursa, o biserică din secolul al XIII-lea a fost scoasă la vânzare, pe un site de profil. Cunoscută sub numele de „Panagia Pantovasilissa”, biserica este închinată Maicii Domnului, fiind ridicată de familia domnitoare bizantină a Paleologilor.
Agentul imobiliar a stabilit prețul de un milion de dolari, în condițiile în care în biserică încă mai sunt vizibile fresce și mozaicuri de cel puțin 700 de ani – elemente ce ar trebui incluse în patrimoniul mondial al UNESCO.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#3
|
||||
|
||||
|
LA BUCURESTI, GUVERNUL PONTA, A APROBAT CONSTRUIREA CELEI MAI MARI MOSCHEI DIN EUROPA ....
În Siria , o mamă și doi copii , frații noștri în Hristos au fost spânzurați și expusi la rușine de musulmani doar pentru că sunt creștini. In presa internațională pervertita si ipocrita, si nici in tarile crestine nu se vorbeste nimic și nici nu este macar o stire, in timp ce toata Europa se umple de musulmani, in loc sa se dea prioritate crestinilor persecutati. Pe viitor crestinii in Europa vor fi doar o minoranta. Nici nu vreau sa ma gandesc ce se va putea intampla copiilor nostri. https://www.facebook.com/photo.php?f...9217665&type=1 |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Nimic nu este îmtâmplător și cred că Dumnezeu îngăduie toate acestea, cu siguranță, pentru binele nostru, bine pe care noi nu întotdeauna îl vedem. Creștinismul mereu a reînviat în raport direct proporțional cu încercările de a-l stinge. Să nu ne pierdem nădejdia în ajutorul lui Dumnezeu. În măsura în care noi ascultăm de Dumnezeu, așa și El va asculta cererile noastre (bineînțeles, care ne sunt de folos). Și tot așa și copiii noștri vor asculta de noi și, nu în ultimul rând, de Dumnezeu. Creștinul zilnic rostește în rugăciunea Domnească: "facă-se voia Ta", așadar ar trebui să-și împropieze această rugă și să se lăse în voia Tatălui.
Last edited by ovidiu b.; 15.07.2015 at 12:09:37. |
|
#6
|
||||
|
||||
|
Un cercetător român participă, la Oxford, la cea mai importantă conferință de Patrologie din lume
La această întâlnire de top va participa și cercetătorul Alexandru Prelipcean, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloae” din Iași și doctorand la Facultatea de Teologie a Universității ”Aristotel” din Salonic. În cadrul acestui eveniment important cercetătorul Alexandru Prelipcean va susține o conferință despre legăturile și influențele care se pot stabili între două forme imnografice de care au auzit mai toți cei care frecventează slujbele bisericii – canonul și condacul – dar despre nașterea și dezvoltarea cărora până și unii teologi știu prea puțin.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#7
|
||||
|
||||
|
Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii începe anul acesta de astăzi, 31 iulie, mai devreme cu o zi, iar ultima zi de postire este 14 august, ajunul praznicului. Această perioadă specială de pregătire a fost rânduită pentru cinstirea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului și a praznicului Schimbării la Față, care este sărbătorit pe 6 august.
Postul Sfintei Marii ne aduce aminte de virtuțile și darurile Maicii Domnului, dar și de postul pe care Născătoarea de Dumnezeu l-a ținut cu puțin timp înainte de mutarea ei din această viață. În mod normal acest post începe din seara zilei de 31 iulie, când se lasă sec, și se încheie pe 15 august. Când lăsatul secului cade într-o zi de miercuri sau vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Astfel s-a petrecut și anul acesta. Întrucât data de 1 august a picat sâmbătă, postul a început în mod oficial vineri, 31 iulie, iar lăsatul secului s-a făcut joi seara. O altă modificare mai apare în anii când sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită miercu*rea sau vinerea. Atunci, în ziua praznicului, se face dezlegare la pește, vin și ulei. Postul Sfintei Marii este un post mai aspru, care se ține după rânduielile Postului Mare. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri și vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la slujba Ceasului 9, care se săvârșește la orele după-amiezii. După Ceasul 9 se consumă mâncare uscată. Marțea și joia se mănâncă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta și duminica se face dezlegare la ulei și vin. De sărbătoarea Schimbării la Față (6 august) se face dezlegare la pește, vin și ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face o diferență față de perioada mai ascetică a Postului Mare, se arată că și în zilele de marți și joi ale Postului Adormirii Maicii Domnului se face totuși dezlegare la vin și ulei. Această rânduială este adoptată și în viața mănăstirilor din țara noastră. În timpul acestui post, la unele biserici și în mănăstiri se citește în fiecare zi, alternativ, unul dintre cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. Originea Postului Sfintei Marii are legătură cu Sinodul 3 Ecumenic din 431, ținut la Efes, care a restabilit titlul Maicii Domnului de Theotokos, adică „Născătoare de Dumnezeu”. La început, durata acestui post era diferită în comunitățile creștine. În Antiohia, creștinii posteau o zi, pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii ținea 8 zile, iar în alte zone creștinii posteau întreaga lună august, în vreme ce alții posteau în luna septembrie, pentru că pe 8 septembrie este prăznuită Nașterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sărbătorii Adormirii Maicii Domnului pe 15 august și a duratei postului de două săptămâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de Patriarhul Ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post să fie ținut în mod obișnuit începând cu 1 august și să se termine pe 15 august.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#8
|
||||
|
||||
|
In orice loc al lumii ne-am afla, când spunem cuvântul „icoană”, gândul ne zboară la creștinismul răsăritean, acolo unde icoana este mai mult decât imagine. Dincolo de aspectul ei istoric, estetic, arheologic, icoana este prezență harică. Icoana nu este portretul unei persoane care a fost, ci este portretul sau reprezentarea unei persoane în Împărăția lui Dumnezeu, așa cum precizează Sfântul Teodor Studitul în lucrarea Despre Sfintele Icoane. Contra ereticilor iconomahi. Da, este adevărat că tot în Răsărit a avut loc disputa icoanelor, dar tot Răsăritul a biruit, hotărârea cinstirii icoanelor fiind semnată pentru vecie la Sinodul VII Ecumenic de la de la Niceea, din anul 787. Indiferent de valul istoriei, icoana Mântuitorului, a Maicii Domnului și icoanele sfinților au fost cinstite cu prețul vieții de către creștinii orientali. Au trecut de iconoclaști, de stăpânitorii musulmani, de puterile colonialiste și au rămas la loc de cinste în bisericile și în casele creștinilor din țările arabe. Mai mult, la unele icoane ale Maicii Domnului din Siria vin și femeile musulmane, cu dorința de a rămâne însărcinate – multe dintre ele mărturisind minunea.
Se pare, însă, că nu este de ajuns. Mărturiile care ne vin din Siria și din Irak ne demonstrează că icoanele au fost prima țintă a bisericilor din aceste țări. Vandalizate, profanate, distruse… iar cele cu valoare istorică, puse la vânzare pe internet. Dacă icoanele din bisericile cucerite au avut un sfârșit tragic, și cele din casele creștinilor le urmează soarta. Reporterul pentru Orient al Cristian Post, Stoyan Zaimov, scria la 1 august 2015 despre o femeie din Mosul – Irak, care a fost obligată, sub amenințarea armei, să cale în picioare icoana Mântuitorului Iisus Hristos. Femeia face parte dintr-un grup de 253 de creștini asirieni, aparținând Bisericii Caldeene din Irak, creștini care au fost răpiți la începutul lunii martie a anului 2015. „Aveam un pistol la piept și au aruncat o icoană a lui Hristos pe podea. Mi-au cerut să calc pe ea. Am fost amenințată cu arma, ca să calc în picioare icoana lui Hristos. Am avut de ales. Fetele și nepoții mei erau acolo. La mine nu mă gândeam, ci la ei. Eu puteam să mor, dar ei nu meritau asta...”, a mărturisit femeia, după ce a fost eliberată din mâinile soldaților jihadiști.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
|