Gânduri sincere... comune şi simple, curate şi vii... !

[Igor_Paslusnik]

Doamne...
Nu vreau minuni... Nu vreau nimic special, decât uimit de prezenţa Ta de pretutindeni, vreau doar să mă mântuiesc, să fiu cu Tine, veşnic, cu Creatorul meu...
Ştiu Doamne... că fiecare respiraţie a mea e o minune, fiecare clipire din ochi, pas făcut, şi fiecare mişcare a degetelor mele, e o minune. Ştiu că fiecare fir de păr de pe mine, e o minune, fiecare fir de păr de pe orice animal e o minune.
Doamne... fiecare atom şi bacterie e o minune. Totul e întrun atât de minunat echilibru, doar Tu, Iubirea, poţi face asta, Sfântă Treime.

Fiecare frunză, fiecare planetă, stea, galaxie, e o minune. Sunt atât de mic şi neputincios, în faţa acestora, dar mai ales în faţa unui fir de iarbă. Nu-l pot crea, pot doar să-l admir. Să mă uimesc de Tine, Dumnezeule Iubire...

Nu vreau nimic fără Tine.
Nu vreau să pot ceva fără Tine.
Nu vreau să trăiesc, să vorbesc să gândesc, fără Tine, Doamne, Dumnezeule meu, Hristoase...
Ştiu că nu pot face ceva fără Tine, şi dacă am ceva, orice, e de la Tine, TU mi-ai dat, şti ce mi-ai dat şi de ce. Deci de ce să nu mă bucur, când Tu eşti izvorul bucuriei?
Orice am, orice pot, orice fac, vreau să fie cu Tine, prin Tine, Doamne... Ştiu că nu pot nimic fără Tine, şi e atât de bine aşa...

Oricât de multă ştiinţă ştiu, din orice domeniu, Doamne, dacă Tu lipseşti din viaţa mea, nu ştiu nimic. Şi mor şi trec şi plec în abisul durerii oamenilor care te resping pe Tine, Iubire...

Doamne...
Toată creaţia, e plină de miliarde de minuni. Un infinit de minuni... Dai în fiecare zi, la fiecare om, la tot universul. Fiecare gând e o minune...
Cum să nu fiu bucuros, în fiecare miime de secundă?
Cum să nu Îţi mulţumesc în fiecare miime de secundă?
Cum aş putea să nu Te slăvesc, uimit, cu dor fierbinte, de a mă lăsa să Te slăvesc, în fiecare miime de secundă, Doamne?
Cum?
E atât de bine, să spun "Doamne Iisuse"... Doamne Iisuse... Atât de dulce... Atât de dulce... Nimic nu egalează bucuria asta, care nimeni niciodată nu o va lua de la noi, cei care te iubim pe Tine...

Toate dulceţile, orice ar fi ele, trec... Ţin atât de puţin, sunt atât de goale... de reci, de schimbătoare şi trec, se duc şi mor... Amintiri din alte secole, ca o poză veche e unor lucruri vechi...

Dar Tu! Tu eşti! Tu eşti cu adevărat. Tu nu ai timp. Te respirăm pe Tine, în fiecare gură de aer ce o luăm în piept. Dulceaţa cea adevărată eşti Tu, Doamne...
Prin Tine, descopăr şi simt, că toţi oamenii, sunt atât de buni şi de frumoşi... Nu au cusur în frumuseţea lor. În fiecare om, Te văd pe Tine. Cu toţii purtăm chipul Tău... atât de frumos... Eşti atât de frumos, Doamne...

Mă îndrăgostesc de fiecare om, în ei te văd pe Tine, mă îndrăgostesc de Tine, mereu, şi tot mai mult, sunt tot mai fascinat de Tine, Bunul meu Domn Iubire...
Cum eu atât de mic, un punct, un atom sunt, în harta universului, pe care Tu o ştii... Tu te-ai gândit la mine, m-ai creat, mă ţii în fiecare zi, la fiecare răsărit de soare, Doamne... pe mine? Dar cine sunt eu? Atât de important sunt pentru Tine, Doamne, eu? Toate apelativele şi diminutivele exprimării uimirii faţă de iubirea Ta, nu vor fi de ajuns, nici dacă aş inventa alte câteva mii, nu sunt de-ajuns...

Fiecare îmbucătură de mâncare, fiecare bulgăre de pământ, picătură de apă, le-ai aşezat pe toate...
Sunt fără cuvinte...

Tăcerea... şi Tu... În linişte te aud pe Tine, în trilul păsărilor, care şi ele te slăvesc pe Tine, cum spui în Biblie, că şi corbii te slăvesc...

Eu de ce m-aş opri? De ce nu te-aş mai slăvi? Vai mie... De ce să treacă o secundă, fără să mă gândesc la Tine?
Doamne Iisuse...
Doamne Iisuse...

Ai milă mai departe de mine...

[Dalian]

Ce-ai ba cneazule Igor, ti-ai vandut apartamentul cu 50.000 de Euro si nu mai ai nicio camera in care sa te rogi? Ai iesit p-aci prin piata virtuala sa faci rugaciuni lungi ca fariseii doar-doar ti-o face cineva plecăciuni.

Citeste de saptezeci de ori cate sapte cele doua versete din Evanghelie:
„Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care este în ascuns, îţi va răsplăti ţie.”

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Dalian

Ce-ai ba cneazule Igor, ti-ai vandut apartamentul cu 50.000 de Euro si nu mai ai nicio camera in care sa te rogi? Ai iesit p-aci prin piata virtuala sa faci rugaciuni lungi ca fariseii doar-doar ti-o face cineva plecăciuni.

Citeste de saptezeci de ori cate sapte cele doua versete din Evanghelie:
"Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care este în ascuns, îţi va răsplăti ţie."

.... :) Cămara aceea costă mai mult de 50000 euro şi nu e în grija primăriei din Timişoara...:) E mult mai scumpă / de nepreţuit, deşi ni s-a dat gratis, fiecăruia.

[Igor_Paslusnik]

Ooo! :) ..."Sfântul Dalian Exiguul", ce onoare ! Nevrednic sunt de vizita sfântă a dvs.

Ce am scris eu mai sus sunt glume ieftine nu rugăciuni, faţă de cele 58 de imne ale iubirii dumnezeişti, scrise de Sfântul Simeon Noul Teolog, caută să net să auzi epopee a iubirii. Sau poeziile Sfântului Ioan Iacob Hozevitul...
Spuneţi-mi, "sfinte" Dalian, şi Sfântul Simeon a ieşit în piaţă, cu imnele sale, să facă rugăciuni lungi ca fariseii, doar îi face cineva plecăciuni, nu? :) Sau poate e modul lui de-ai mulţumi lui Dumnezeu?

Nu sunt rugăciuni, Daliane, sunt "gânduri sincere... comune şi simple, curate şi vii..." Iar apartamentul nu-i al meu, e al mamei mele. Dar mulţumesc că te gândeşti la mine şi la binele meu, frate drag.

Să mă pomeneşti şi să mă ierţi, frate Dalian, că vezi şi tu ce neputincios sunt.

[Dalian]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Ce am scris eu mai sus sunt glume ieftine nu rugăciuni, faţă de cele 58 de imne ale iubirii dumnezeişti, scrise de Sfântul Simeon Noul Teolog, caută să net să auzi epopee a iubirii. Sau poeziile Sfântului Ioan Iacob Hozevitul...

Spuneţi-mi "sfinte", şi Sfântul Simeon a ieşit în piaţă, cu imnele sale, să facă rugăciuni lungi ca fariseii, doar îi face cineva plecăciuni, nu? :)

N-am stiut in ce Liga joci, prietene.
Ma-nclin cu tot respectul.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Dalian

N-am stiut in ce Liga joci, prietene.
Ma-nclin cu tot respectul.

În aceaşi ligă în care trebuie să jucăm (luptăm) toţi. Liga creştină a iubirii şi mântuirii. Liga de a ne sfinţi, prin curăţire, despătimire, neprihănire, luminare, îndumnezeire, dobândirea Duhului Sfânt, scopul creştinului pe pământ, cum spune Sfântul Serafim de Sarov. "Fi-ţi Sfinţi, precum Eu Tatăl vostru sfânt sunt."

Ştim că suntem păcătoşi şi murim păcătoşi, dar pururea să avem înaintea ochilor şi să ne silim spre sfinţire şi mântuire. Restul, să facă Dumnezeu, prin voia şi pronia Lui, cât crede şi ce crede de cuviinţă, cu noi, turma lui, creştinii iubitori ai Lui, din Ortodoxie. Împreună lucrare. Conlucrare.

Să mă ierţi, frăţior Dalian, că m-am port aspru cu tine. Hristos în mijlocul nostru.

[Dalian]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Să mă ierţi, frăţior Dalian, că m-am port aspru cu tine. Hristos în mijlocul nostru.

Nu-i bai, colega.
Noi intre noi ne permitem.

Ma simt ca si cum Sfântul Simeon Noul Teolog l-ar certa bland pe Sfantul Cuvios Dionisie Exiguul.
Si-mi vine sa zic ca-n Psaltire: „Certa-ma-va dreptul cu mila si ma va mustra”.