Uciderea animalelor

În prealabil postat de GMihai

Sa tai animalul pentru mancare, sau din alta necesitate, nu este pacat.

Da, stiu.Asa stim si gandim toti.Prin prisma acestui raspuns(pe care il avem interiorizat cu totii din frageda pruncie), ii putem intelege insa si pe cei care ucid sau nedreptatesc in orice alt fel alti oameni.In functie de apartenenta la o anumita categorie sociala,de gen, religioasa etc(de ex. sarac/bogat, barbat/femeie, hindus/musulman/crestin etc), fiinta umana e dezumanizata si folosita in anumite interese/scopuri personale sau de grup.

De ce nu e pacat sa smulgem un vitel cu ochii inlacrimati de langa mama lui, vaca(cu ochii la fel de inlacrimati), ca sa il taiem(sa ii provocam o imensa suferinta fizica), cand in loc de carne de vita ne-am putea multumi foarte bine cu consumul de oua, lapte, branza etc si multe alte surse de proteine din gama extrem de variata pe care o avem in lumea asta?Si asta e doar un exemplu...

În prealabil postat de alex190

De ce nu e pacat sa smulgem un vitel cu ochii inlacrimati de langa mama lui, vaca(cu ochii la fel de inlacrimati), ca sa il taiem(sa ii provocam o imensa suferinta fizica), cand in loc de carne de vita ne-am putea multumi foarte bine cu consumul de oua, lapte, branza etc si multe alte surse de proteine din gama extrem de variata pe care o avem in lumea asta?Si asta e doar un exemplu...

Raspuns sincer? Carnea-i buna. Este in dieta noastra de zeci de mii de ani, ne place, e buna, hranitoare. Omul actiona pe principiul prada-pradator. iar supravietuirea era mai importanta decat sentimentele. Acum? Pai, cum ziceam, carne-i buna, hranitoare, ne place, si omu-i om.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de alex190

Da, stiu.Asa stim si gandim toti.Prin prisma acestui raspuns(pe care il avem interiorizat cu totii din frageda pruncie), ii putem intelege insa si pe cei care ucid sau nedreptatesc in orice alt fel alti oameni.

In niciun caz. Fiindca intre animal si om este o prapastie ontologica.
De aceea, de exemplu, sacrificarea unui animal sau a mai multora in interesul stiintei este licita moral, pe cand sacrificarea chiar si a unui singur om, chiar in stadiu de embrion, in interesul stiintei nu este licita. Este diferenta dintre doctorul Koch si doctorul Mengele.

in loc de carne de vita ne-am putea multumi foarte bine cu consumul de oua, lapte, branza etc si multe alte surse de proteine din gama extrem de variata pe care o avem in lumea asta?Si asta e doar un exemplu...

Biserica a instituit zile si perioade in care nu avem voie sa mancam carne. Incalcarea acestei obligatii este materie grava, adica un lucru pe care, daca l-am facut, dupa ce il regretam si luam hotararea ferma de a nu-l mai repeta niciodata, se poate ierta numai prin spovada.

Inteleg ca respectati toate perioadele de abtinere de la carne. Daca, in afara de acest minim obligatoriu impus de Biserica, ati luat hotararea sa nu mancati carne nici in alte perioade, neimpuse (de exemplu lunea) ori sa nu mai mancati carne in general, acest lucru va fi bine primit de Dumnezeu. In masura in care o faceti de dragul Lui, sau fie si numai din grija pentru creatia Lui, El va aprecia aceasta drept fapta suprameritorie, adica un lucru facut peste minimul necesar pentru mantuire.

Dealtfel, veti putea fi, prin aceasta, in buna companie a unor calugari care nu mananca niciodata carne.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In niciun caz. Fiindca intre animal si om este o prapastie ontologica.

Perfect de acord.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In niciun caz. Fiindca intre animal si om este o prapastie ontologica.
De aceea, de exemplu, sacrificarea unui animal sau a mai multora in interesul stiintei este licita moral, pe cand sacrificarea chiar si a unui singur om, chiar in stadiu de embrion, in interesul stiintei nu este licita. Este diferenta dintre doctorul Koch si doctorul Mengele.

Da, stiu.E ca si cum am generaliza o afirmatie de genul:"Nimeni nu e perfect.Fiecare om are partea lui de rautate."Insa e o diferenta imensa intre rautatea unui om obisnuit si cea a doctorul Mengele, ca sa nu mai zic de diferenta intre un medic dedicat meseriei sale si acelasi Mengele.

In privinta consumului de carne, stiu ca nu e pacat si ca e licit.Si ca viata umana primeaza inaintea oricarei alte fiinte.Incercam doar sa inteleg inca una din contradictiile lumii noastre.Cel putin, pentru mine, asa e.Cand eram mai mica am avut un curcan.Pe care eu il ingrijeam, ii dadeam sa manance etc.Imi amintesc si acum bucuria pe care o manifesta cand ma vedea si cum imi cauta mereu prezenta.Cand ai mei l-au taiat, pentru ca nu a scapat de soarta asta, am plans cumplit.Pentru mine ramane un act violent, sa curmi viata unui animal chiar si pentru a-l manca.Dar sunt doar niste ganduri personale, repet, o incercare de a intelege contradictiile din jurul meu.Pentru mine renuntarea la carne nu ar fi nici o problema.Insa la randul meu, daca ar fi nevoie, pentru copilul meu de exemplu, as face lucrul asta, stiind ca nu e pacat.Adica as sacrifica un animal, pentru consum.Insa intrebarea mea retorica, ar ramane: dar oare de ce nu e pacat?

[AlinB]

Animalele nu au sentimente, doar instincte.
Noi proiectam sentimentele noastre asupra lor si le facem mai mult decat sunt.
Dintr-o intelegere gresita, nu pot porni decat intrebari gresite.

Tu ti-ai proiectat sentimentele asupra celui curcan, parintii tai nu.
Ceea ce este condamnabil este nu ceea ce au facut ei curcanului, ci ceea ce ti-au facut tie.
Chiar daca il taiau puteau sa puna problema altfel. A emigrat, a plecat in padure, etc.
Ceea ce au facut ei fata de curcan NU e pacat, ceea ce au facut fata de tine, poate da (depinde care a fost intentia, poate una de natura pedagogica dar ma indoiesc).

Nu mi se pare condamnabil ca un om proiecteaza sentimente asupra unor animale in mod selectiv ci mai degraba ca fac acelasi lucru cu semenii lor.

Isi "iubesc" copilul pentru confortul afectiv care il ofera, dar nu se ingrijesc de sentimentele lui.
La fel se intampla si in relatiile de prietenie, casatorie, etc.

[Yasmina]

În prealabil postat de AlinB

Animalele nu au sentimente, doar instincte.
Noi proiectam sentimentele noastre asupra lor si le facem mai mult decat sunt.
Dintr-o intelegere gresita, nu pot porni decat intrebari gresite.

Tu ti-ai proiectat sentimentele asupra celui curcan, parintii tai nu.
Ceea ce este condamnabil este nu ceea ce au facut ei curcanului, ci ceea ce ti-au facut tie.
Chiar daca il taiau puteau sa puna problema altfel. A emigrat, a plecat in padure, etc.
Ceea ce au facut ei fata de curcan NU e pacat, ceea ce au facut fata de tine, poate da (depinde care a fost intentia, poate una de natura pedagogica dar ma indoiesc).

Nu mi se pare condamnabil ca un om proiecteaza sentimente asupra unor animale in mod selectiv ci mai degraba ca fac acelasi lucru cu semenii lor.

Isi "iubesc" copilul pentru confortul afectiv care il ofera, dar nu se ingrijesc de sentimentele lui.
La fel se intampla si in relatiile de prietenie, casatorie, etc.

Desigur,si frica de moarte a animalelor este o reactie la instinctul de supravietuire,de conservare.
Si ele cunosc frica,teroarea si durerea.Dar si dragoste si recunostiinta pt stapanii lor umani care au grija de ele. Cei care au avut animale cunosc sentimentul.

http://www.dailykos.com/story/2015/0...rows-she-feeds

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Desigur,si frica de moarte a animalelor este o reactie la instinctul de supravietuire,de conservare.
Si ele cunosc frica,teroarea si durerea.Dar si dragoste si recunostiinta pt stapanii lor umani care au grija de ele. Cei care au avut animale cunosc sentimentul.

http://www.dailykos.com/story/2015/0...rows-she-feeds

NU sunt sentimente, doar instincte, reflexe, etc. Ca intr-un program de calculator.
Dar e destul de greu sa rationalizam asta.

În prealabil postat de AlinB

[b]
Nu mi se pare condamnabil ca un om proiecteaza sentimente asupra unor animale in mod selectiv ci mai degraba ca fac acelasi lucru cu semenii lor.

Isi "iubesc" copilul pentru confortul afectiv care il ofera, dar nu se ingrijesc de sentimentele lui.
La fel se intampla si in relatiile de prietenie, casatorie, etc.

Asa e.Si atitudinea asta face relatiile dintre oameni dezastruoase.

În prealabil postat de AlinB

Animalele nu au sentimente, doar instincte.
Noi proiectam sentimentele noastre asupra lor si le facem mai mult decat sunt.

Nu contrazic.Vin cu o completare.Cand am spus" sentimente" ma refeream la afectiune.Am avut de-a lungul timpului, pisici, catei, papagali, pesti, rata, curcan, broscute testoase, diverse pasari gasite ranite pe afara si aduse acasa pentru "tratare" etc.Dintre toate animalele, la catei si pisici se vede cel mai bine nevoia de afectiune.In special la catei, care iti intorc inzecit toata dragostea pe care le-o oferi.Dunt ca niste copii(cateii).Extrem de afectuosi, loiali, recunoscatori etc.Au inclusiv sentimentul(sau cum s-o numi) de vinovatie, de tristete etc.zSunt situatii in care isi risca viata pentru a o salva pe cea a stapanului...In fine, nu mai lungesc inutil discutia.Vroiam sa spun ca au anumite caracteristici, pe care din pacate, la unii oameni nu le gasim intotdeauna...