Postul la musulmani

[sophia]

Ziceam ca am scris ieri ultimul meu mesaj aici, dar uite ca unii mai au probleme.

Pe scurt:

1. Si eu sunt deranjata de unii useri la modul la care scrieti voi. Uneori le mai raspund cateva vorbe, dar de obicei ii las in pace. Nu stiu ce este cu adevarat cu ei si ce probleme au si nici nu pot sa-i schimb eu. Le pot da niste sfaturi de baza.
Dar n-am dat de pamant pe aici cu nimeni.

2. Da, exista si "copilul rebel" dar si oboseala sufleteasca. Si da, multe lucruri tin de anumite traume din copilarie sau de mai tarziu. Ioan Cezar a explicat bine.
Nu demult am vazut la televizor in discutii cam la ce poate sa ajunga un copil rebel.
Daca la mine sa facea referire, diagnosticul nu e bun.
Si fraza cu trecutul puntii nu mi se pare potrivita.
Un "copil rebel" "striga" in felul lui dupa libertate, dupa recunoastere. Nu intotdeauna foloseste drumul, uneltele potrivite, dar se face cumva auzit.
In fine, aici nu este locul de psihologie.

3. Da fratilor, m-ati omorat cu bucuria asta a postului si a mortii. Stiu, am citit teoria cum ca in ortodoxie moartea este bucurie si viata. Da, se duc la cer si este frumos.
Dar practic eu vad oameni care plang la inmormantarea omului drag si se imbraca in haine cernite si nu petrec si nici nu rad.
Daca voi va bucurati cand pierdeti pe cel drag si petreceti, este altceva. Eu nu pot.

4. Da, stiu ce criticati voi la sarbatorile din vest. Inteleg. Partial sunt de acord.
Dar eu traiesc aici, in mijlocul lor. Voi nu.
Ca sa -i raspund Deliei: vorbesc mult despre conotatia religioasa a Craciunului. Am mai spus, spre
deosebire de noi au sub brad Familia Sfanta. Copiii serbeaza in biserica scena Nasterii Domnului. La noi nu.
Da, au mult partea comerciala si nu au postul, dar in rest poate ca (acei care sunt in credinta, ca multi nu sunt),
au unele lucruri in plus fata de noi.
Ceea ce spuneam si imi doresc eu este sa fie unitate si respect. Nu pentru unii asa si pentru altii altfel.
Daca tot il sarbatorim pe Acelas.

Iar cu asceza...este greu de explicat aici. Dar eu vad (si) alte valori care ridica mai sus credinta.
Tocmai ca exista multe articole si scrieri despre post si credinta, dar voi nu cititi ca acolo nu scrie de
infometare sau restrictii, ci despre multe altele care trebuie sa le insoteasca.
Si poate ca un bun credincios dar care se nevoieste in alt fel, o fi mai bun decat unul care nu mananca 40 zile.
Inteleg asceza pana la un punct. Ma socheaza extremele (ca in Patericul Atonit) si nu le inteleg.

Aici nu discutam ca eu sunt sau nu de acord cu anumite lucruri teoretice. Voi (multi) le-ati invatat pe de rost si le purtati asa. Daca asa le si traiti si sunteti fericiti, este alta discutie.
Si eu postesc si stiu cum ma simt atunci. Si stiu pentru ce o fac. Si o fac de buna voie. Poate ca asta este bucuria duhovniceasca. Aia trupeasca este alta si fiecare o are sau nu.
Eu sunt om si plang la patimile Domnului si ma bucur ca un copil la Nasterea Sa. Este rau?

Si nu, nu scriu aici nici jurnale si nici alte chestii despre mine sau familia mea. Dimpotriva. Scriu despre neputinte duhovnicesti, despre om cu greutatile lui.

Si pe mine ma sminteste multa lume pe aici si inca rau. Dar cel mai rau ma deranjeaza aceia care niciodata nu au intrebari, framantari, nelamuriri si care vin aici numai ca sa vaneze greselile si neputintele altora. Sunt pe aici ceva sfinti si zei care stiu si pot totul...

[Yasmina]

În prealabil postat de sophia

Si nu, nu scriu aici nici jurnale si nici alte chestii despre mine sau familia mea. Dimpotriva. Scriu despre neputinte duhovnicesti, despre om cu greutatile lui.

Si pe mine ma sminteste multa lume pe aici si inca rau. Dar cel mai rau ma deranjeaza aceia care niciodata nu au intrebari, framantari, nelamuriri si care vin aici numai ca sa vaneze greselile si neputintele altora. Sunt pe aici ceva sfinti si zei care stiu si pot totul...

Este simplu ,daca nu scrii jurnale nu esti tu cea vizata!
De ce crezi ca se vorbeste sau scrie mereu numai despre tine?

Problemele sufletesti si neputintele duhovnicesti intime ale unora pot fi extrem de smintitoare pt altii .
Si cei care se autovictimizeaza sau isi expun viciile in toata splendoarea lor ar trebui sa stie in primul rand ca si ceilalti au nevoie de protectie. De protectia de a nu stii ce le trece prin cap in fiecare zi sau ora.
Este si asta un aspect...nu stiu.

[Heurtebise]

În prealabil postat de sophia

3. Da fratilor, m-ati omorat cu bucuria asta a postului si a mortii. Stiu, am citit teoria cum ca in ortodoxie moartea este bucurie si viata. Da, se duc la cer si este frumos.
Dar practic eu vad oameni care plang la inmormantarea omului drag si se imbraca in haine cernite si nu petrec si nici nu rad.
Daca voi va bucurati cand pierdeti pe cel drag si petreceti, este altceva. Eu nu pot.

Dumneavoastra ati spus ca in timpul postului si in timpul anumitor praznice (a unor sfinti, sau a Adormirii Maicii Domnului) se presupune ca noi, crestinii trebuie sa simtim tristete. Cu aceasta afirmatie nu sunt oamenii de acord. In niciun caz nu am spus ca saltam de bucurie la inmormantari. Insa praznicul, sarbatoarea este, prin definitie, prilej de bucurie.

Nu sunteti singura care percepe ortodoxia ca pe o credinta trista; mi s-a intamplat o data, la biserica ortodoxa din Paris, sa fiu certata de o batrana care statea ingenuncheata si spunea "Doamne miluieste". Eu stateam in picioare, langa ea, si ea s-a uitat dezaprobator la mine si i-a spus altei doamne "uite, eu stau in genunchi, pe cand tanara asta...". Alta data, la catedrala din Arad, am ingenucheat si am vazut niste pernite puse sub icoana Maicii Domnului. M-am gandit ca sunt puse la dispozitie de catre biserica si am luat una. Dupa nici un minut, a venit spre mine o femeie de vreo 50 de ani, furioasa, a luat pernita si mi-a zis cu foarte mare asprime "Sa-ti aduci perna de-acasa! Astea sunt ale mele si sunt pentru batrani!"

Dupa fazele astea am fost foarte trista (chiar ingretosata) si confuza cu privire la credinta noastra, la felul in care ne comportam unii cu altii etc.

Si foarte recent am aflat, dintr-un interviu pe care Sorin Dumitrescu i l-a luat lui Christos Yannaras, ca de fapt, exista un canon care interzice sa ingenunchezi Duminica in biserica tocmai din cauza ca Duminica este praznic, este sarbatoarea Invierii si atitutidea de tristete, cainta, regret exprimata ba in cuvinte, ba in postura corpului, este total neadecvata pentru un asemenea eveniment.

Sper ca interventia mea nu a suparat pe nimeni. Eu intru foarte des pe forum ca sa citesc insa scriu extrem de rar pentru ca mi-e teama sa nu spun prostii. Sunt destule prostiile pe care le-am scris in trecut. Nu cred ca mai e nevoie de altele noi. :)

P.S: interviul de care am vorbit se gaseste pe youtube.

[Mihailc]

În prealabil postat de Heurtebise

Si foarte recent am aflat, dintr-un interviu pe care Sorin Dumitrescu i l-a luat lui Christos Yannaras, ca de fapt, exista un canon care interzice sa ingenunchezi Duminica in biserica tocmai din cauza ca Duminica este praznic, este sarbatoarea Invierii si atitutidea de tristete, cainta, regret exprimata ba in cuvinte, ba in postura corpului, este total neadecvata pentru un asemenea eveniment.

Dacă tot ai amintit de acel interviu, voila:

https://www.youtube.com/watch?v=sopERQBgPoM

Canonul 20 al Sinodului I ecumenic:

"Deoarece sunt unii care îşi pleacă genunchii (îngenunchează) duminica şi în zilele Cincizeciniii - pentru ca toate să se păzească în acelaşi fel în fiecare parohie (eparhie), sfântului sinod i s-a părut ca rugăciunile să fie aduse (făcute) lui Dumnezeu stând ei în picioare."

În prealabil postat de Heurtebise

Sper ca interventia mea nu a suparat pe nimeni. Eu intru foarte des pe forum ca sa citesc insa scriu extrem de rar pentru ca mi-e teama sa nu spun prostii.

O intervenţie binevenită, într-adevăr Sfânta Liturghie este bucuria Învierii şi nu se cade a sta în genunchi, deşi sunt oameni neputincioşi, nevoiţi să stea stea în genunchi în lipsa unei strane sau a unui scaun. Din păcate, efectul de turmă funcţionează perfect pe fondul neştiinţei, şi astfel, o serie de practici şi obiceiuri necanonice au intrat în sânul Bisericii din rândul credincioşilor "evlavioşi". Un topic potrivit în acest sens ar fi "Dogme băbeşti".