Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[AlinB]

Pacat ca traieste si cu tragica impresie ca cineva de aici i-ar putea impartasi/confirma opinia.

Pierdere de timp.

[freehugs]

În prealabil postat de AlinB

Pacat ca traieste si cu tragica impresie ca cineva de aici i-ar putea impartasi/confirma opinia.

Pierdere de timp.

Eu ii urmaresc fiecare postare si nu pot decat sa sper sa ajung sa-i impartasesc/confirm opiniile.

[AlinB]

În prealabil postat de freehugs

Eu ii urmaresc fiecare postare si nu pot decat sa sper sa ajung sa-i impartasesc/confirm opiniile.

Utilitatea fiind care?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Utilitatea fiind care?

Care este utilitatea actiunilor noastre, in general?
Obtinerea unei anumite "stari de bine".

Toate activitatile noastre, oricat de marunte ar fi, se inscriu in aceasta logica.

Foamea, alergarea dupa "stari de bine" - asa cum le percepe fiecare, cu actiuni si rationamente particulare.

Toata filosofia, oricat de sofisticata ar fi, toata religia - indiferent de coloratura, colapseaza in aceasta observatie

"Raiul" nu face exceptie - promisiunea unei anumite "stari de bine".

Deci "starile de bine" - in toata varietatea lor - sunt, inclusiv, ratiunea efortului nostru spiritual.

Acestea sunt mai speciale, mai subtiri - sunt efecte ale lucrarilor anumitor virtuti in gand si fapta.

Nu toti percepem la fel lumea, nu suntem imersati in acelasi context informational-educational, nu toti suntem sincron in acelasi punct al dezvoltarii spirituale.

De aceea, este mai intelept sa privim cu toleranta, cu ingaduinta, cu respect orice om, pentru ca nu stim daca este sau va fi inobilat cu daruri spirituale mult mai mari decat cele pe care credem ca le avem noi insine.

[freehugs]

În prealabil postat de AlinB

Utilitatea fiind care?

Utilitatea fiind ca ajung sa inteleg si sa iubesc chiar si postarile tale.

[florin.oltean75]

Presupunerea respectiva nu este "osanala desantata" ci o ipoteza bazata exclusiv pe observatie, pe studiul literaturii de specialitate.

Speram sa-mi fie infirmata de catre cineva de pe forum cu texte patristice (posibil neo-patristice) care sa elucideze printr-o pedagogie accesibila importanta apofatismului, resorturile ei psihologice si modul practic de angajare in viata de zi cu zi a teologiei negative.

Din pacate, pana in prezent, nu a fost nicio reactie pe forum care sa demonstreze ca in crestinism mecanismele cunoasterii apofatice sunt cunoscute profund, teoretizate, transmise crestinilor si practicate.

Spiritualitatea de mare profunzime presupune realizarea sintezei, armonizarea teologiei pozitive cu cea negativa.

Teologia pozitiva - este bazata pe ceea ce apare ca forma - este o cunoastere prin icoana, nu o cunoastere esentiala.

Din punct de vedere doctrinar, budismul mahayana a rezolvat intr-un mod coerent,
aspectele antitetice pe cele doua coordonate cognitive fundamentale:

1. unificarea catafaticului cu apofaticul (aspectul iconografic - cu aspectul esential al cognitiei)

2. unificarea ratiunii (cognitiei corecte catafatic-apofatica) si simtirii

in sensul dezvoltarii si articularii unei terminologii de mare rezolutie.


Aceste intelesuri transpar din literatura patristic-ortodoxa, intuitiv, prin apel la un limbaj cu preponderenta metaforizat.

Insa nu avem acces la definitii, metode clare si o harta generala, un drum marcat catre finalitatea efortului.

[florin.oltean75]

Procesul tehnologic spiritual


"Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este. "

Procesul tehhnologic spiritual se desfasoara ciclic,
fiind format din trei faze fundamentale, in care se incadreaza toate miscarile noastre spirituale:


1.identificarea principiilor spirituale

2.ajustarea perspectivei noastre la circumstantele concrete de zi cu zi, in concordanta cu principiile

3.aplicarea principiilor


Faza 1 - presupune studiu teoretic

Faza 2 - presupune atenta observare a circumstantelor de zi cu zi si identificarea modului cum pot fi aplicate principiile

Faza 3 - aplicarea efectiva a principiilor, prin actiuni mentale, verbale, corporale


In cadrul studiului teoretic se descopera si inteleg "motoare spirituale" cu diferite aplicabilitati si performante.

Intr-o etapa mai avansata a fazei a doua (atunci cand se cunosc suficient de multe "proceduri spirituale" + experienta contemplativa) , pentru orice aspect al vietii de zi cu zi se poate identifica cu usurinta modul cum acesta poate fi exploatat spiritual - cum poate fi utilizat ca un combustibil generator de virtute.

Atunci cand principiul se concretizeaza in viata noastra, cu siguranta ii vom cunoaste si efectul generat. Acesta este sub forma unei "energii pozitive", hranitoare, cu multiple efecte benefice asupra psihicului.


Cand se cunosc efectele pozitive rezultate in urma aplicarii diverselor principii, se castiga o anumita incredere - care muta centrul launtric - din punctul in care asteptam recompensa, in punctul in care deja o si resimtim anticipativ doar prin intelegerea rapida a configuratiei contextului de moment.

"Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea."

[florin.oltean75]

Binecuvantarea – amplificatorul/integrator al vietii spirituale

“Fara Mine nu puteti face nimic”


Binecuvantarea este procesul spiritual care indeplineste urmatoarele trei functii:

1.amplifica si clarifica virtutile existente deja in continuumul nostru

2.creeaza noi sensuri virtuoase

3.realizeaza convergenta fluxurilor virtuoase


1.

Pentru ca omul sa-si desavarseasca virtutile, in mod necesar, trebuie sa se conecteze la sursa puterii infinite, in care toate luminile sunt perfecte.

Omul poate merge un metru, insa Dumnezeu il poarta intr-o clipita mii de kilometri pe drumul fiecarei virtuti.

Dumnezeu amplifica ceea ce este deja existent virtuos in noi.

Este ca o ploaie hranitoare care ajuta mladitele sa creasca repede si viguroase.

Dumnezeu lucreaza cu materialul clientului. De aceea este important sa sadim, sa initiem fluxuri mentale virtuoase in inima noastra.



2.
Dumnezeu nu doar ca ne ajuta sa crestem in ceea ce am lucrat, ci ne descopera noi sensuri spirituale.

Aprinde revelatii intuitive din ce in ce mai intense, prin care se descopera progresiv pe Sine.


3.
Dumnezeu aduna toata puterile virtuoase care sunt active in noi, le integreaza intr-una singura.

Virtutile sunt disipate, intr-o oarecare masura, in fluxul nostru mental – adica sunt lucrate si accesate secvential.


Dumnezeu le aduna in chip minunat, astfel incat, lucrand o virtute le alimentam mai eficient pe toate celelalte, le simtim mai unite launtric.


Cel ce se straduieste fara binecuvantare se aseamana cu cineva care lucreaza cu sapa de lemn, in timp ce binecuvantarea ne pune la dispozitie super-masini pentru a lucra repede si bine.

De aceea, motorul “binecuvantare” este de o importanta majora in economia spirituala.