Împotriva ereziilor NEO-PROTESTANTE, Cuvântul al III-lea - RUGĂCIUNILE CĂTRE SFINŢI

[delia31]

În prealabil postat de Mihailc

Adică... “Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere” (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1)

Restul găseşti în imnografia şi icoana praznicului, precum şi în două epistole dogmatice ale Sfântului Grigorie Palama.

Despre care moarte e vorba in cazul lui Moise? Ca doar el murise deja.

În prealabil postat de Mihailc

în două epistole dogmatice ale Sfântului Grigorie Palama.

Un titlu ori un link, daca se poate. Mersi.

[Mihailc]

În prealabil postat de delia31

Despre care moarte e vorba in cazul lui Moise? Ca doar el murise deja.

Moise are treabă cu "Împărăţia lui Dumnezeu", nu cu "gustarea morţii".

Un titlu ori un link, daca se poate. Mersi.

http://www.librariasophia.ro/carti-E...f-so-5758.html

[delia31]

În prealabil postat de Mihailc

Moise are treabă cu "Împărăţia lui Dumnezeu", nu cu "gustarea morţii".

Scuze, dar esti prea laconic si nu inteleg la ce te referi. Ce inseamna "are treaba cu Imparatia"? In contextul de atunci de pe Tabor.

În prealabil postat de Mihailc

http://www.librariasophia.ro/carti-E...f-so-5758.html

Multumesc de link. Pana parcurg si eu cartea, poti sa precizezi daca Sf. Grigore Palama confirma opinia ta de mai sus, legata de prezenta lui Moise pe Tabor dar “nu sub forma de fantoma”?

[Mihailc]

În prealabil postat de delia31

Scuze, dar esti prea laconic si nu inteleg la ce te referi. Ce inseamna "are treaba cu Imparatia"? In contextul de atunci de pe Tabor.

Vrea să însemne că are treabă cu "Împărăţia lui Dumnezeu", nu cu empireul lui Platon unde locuiesc sufletele destrupate.

Multumesc de link. Pana parcurg si eu cartea, poti sa precizezi daca Sf. Grigore Palama confirma opinia ta de mai sus, legata de prezenta lui Moise pe Tabor dar “nu sub forma de fantoma”?

Până parcurgi cartea poate te prinzi singură despre natura evenimentului "Schimbării la Faţă" din celelalte surse recomandate.

[Mihnea Dragomir]

Vorbiti, de fapt, despre acelasi lucru.
"Prezent nu sub forma de fantoma" inseamna "prezent nu ca o plasmuire". Ceea ce e diferit de "prezent cu trupul".

[delia31]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Vorbiti, de fapt, despre acelasi lucru.

E acelasi lucru? Din cele afirmate aici

În prealabil postat de Mihailc

Avem un personaj care e şi deopotrivă mort pentru oameni, dar cât se poate de viu în Împărăţie şi nu sub formă de fantomă: Moise, întruchiparea Torei.

si aici..

În prealabil postat de Mihailc

Vrea să însemne că are treabă cu "Împărăţia lui Dumnezeu", nu cu empireul lui Platon unde locuiesc sufletele destrupate.

..mie imi lasa impresia ca se refera la Moise deja inviat si aflat in Imparatia de sus. Ceea ce m-ar mira sa sustina Sf. Grigore Palama asa ceva in lucrarea recomandata. De aceea i-am si cerut lui Mihai detalii suplimentare, ca sa nu ma trezesc combatand ceva ce n-a afirmat explicit, dar care poate lasa loc de interpretari.

În prealabil postat de Mihailc

Până parcurgi cartea poate te prinzi singură despre natura evenimentului "Schimbării la Faţă" din celelalte surse recomandate.

Referitor la prezenta lui Moise pe Tabor, asa cum reiese din imnografia praznicului, eu inteleg altceva, si anume ca el era reprezentantul acelei categorii de oameni aflati in cele mai de jos ale pamantului. Nu ca ar fi fost cumva deja inviat cu trupul si aflat in Imparatie.

,,Cel care până la ceruri stăpânești și peste cele de pe pământ împărățești, și ai stăpânire asupra celor de dedesubt, Hristoase, Ție Ți s-au înfățișat, de pe pământ Apostolii, iar din ceruri Ilie Tesviteanul iar din cele mai de jos ale pământului, Moise, pentru care cântându-ți, strigăm: Popor preaînălțați-L pe Hristos întru toți vecii”.
(Din Slujba Utreniei Schimbarii la Fata, al doilea canon, troparul al doilea)

Iar Nicodim Aghioritul, comentand acest tropar, spune ca imnograful a intentionat sa combata erezia conform careia in ceruri stapaneste un dumnezeu, pe pamant altul iar in cele mai de jos ale pamantului, cel de-al treilea.
,,Ca un soare prealuminos ești, o, Hristoase, Tu, care stăpânești în cer și împărățești pe pământ, și ai putere asupra celor de dedesubt! De aceea, din aceste trei părți ale pământului au venit înaintea Ta, pe Tabor, de pe pământ Apostolii, care, oameni vii fiind pășeau pe pământ și respirau aerul pământesc, din ceruri s-a înfățișat profetul Ilie, iar din iad, Moise, suflet gol fără de trup. Atunci, la Schimbarea Ta la Față, toți aceștia cinci împreună cântau, ca să arate că Tu ești Acela care i-ai unit , și că Tu ții în mâini și cerul, și pământul și cele mai de jos ale pământului”.
(Cuviosul Nicodim Aghioritul, Eortodromiul sau comentariul canoanelor asmatice la Sărbătorile Împărătești și în cinstea Maicii Domnului)

Ceea ce de altfel ne graieste si psalmul 138: “De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de faţă eşti”
Ce nu ne spun nici Evangheliile, nici imnele liturgice e ca Moise ar fi fost viu cu trupul la evenimentul Schimbarii la Fata.

[Mihailc]

Era aproape inevitabil să nu o dăm în telenovelă, iscodind taina doar pentru a extrage propoziţii ideologice de tipul "mie imi lasa impresia ca se refera la Moise deja inviat si aflat in Imparatia de sus".

Ai nevoie de ceva timp, reflecţie liniştită şi detaşare din câmpul epistemologic uniformizant al metafizicilor mediocre ca să pui început bun măcar modului rudimentar al "vederii duhovniceşti". Metanoia se referă şi la asta, nu e doar contemplare nesfârşită a mizeriei psihismului propriu.

Exegeza praznicului "Schimbării la faţă", în mare parte, desluşeşte în eveniment o secvenţă eshatologică fulgurantă, cu trimitere la Parusie. Dar nu lasă loc la visări teoretizante şi abuz de explicit, întrucât nu prea avem cum să pricepem sistematic realitatea lui "deja" cu intrumentele conceptuale ale lui "nu încă".

Prin urmare poţi să spui că Moise era înviat pe Tabor la fel de bine cum poţi să spui că nu era, adică soluţia dilemei este antinomică. Însă mai degrabă, din perspectiva noastră, cinstit ar fi să nu ne forţăm prea tare muşchii speculativi pentru că riscăm să eşuăm în univocităţi arbitrare.

La Grigorie Palama găsim nu axiome şi trănşări ideologice, ci o distincţie foarte fină între "realitatea în sine" şi "realitatea pentru noi" când încercăm să dăm târcoale cerurilor înalte ale "Schimbării la faţă" ca nu cumva lăcomia noastră cognitivă să ne împingă în avatonul apofatic unde primejdia rătăcirii şi a pierderii oricărui reper stabil este foarte mare.

Cât despre "cele mai de jos ale pământului" nu pot să spun acum decât că între "Schimbarea la Faţă" şi "Pogorârea la iad" există corespondenţe subtile, însă ele trebuie înţelese precaut, rumegate îndelung şi, mai ales, ferite de ispita dezbaterilor superficiale.