Asupra pisicii doamnei Max

[ioana5760]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De vreo doua saptamani, o pisica s-a aciuat pe langa casa noastra. A venit intr-o Duminica, sarind gardul si mieunand a foame. Dupa ce am ospatat-o, mirandu-ne de cat de mult poate sa manance, a plecat. A revenit seara, apoi in fiecare zi.

Dupa vreo saptamana, aflam prin intermediul copiilor, de la gradinita, ca este "pisica lui Max". Pesemne ca ala mic s-a laudat pe la gradi ca avem pisica. A doua zi primim mesajul "doamnei Max", care ne roaga, cu accente imperative, sa nu mai primim in casa si sa-i hranim pisica, pesemne bagand de seama ca animalul sta mai mult pe la noi. Vreo doua trei zile, nici nu a mai venit. Poate ca stapana a imbuibat-o, ori poate ca a incuiat-o in buda. Am crezut ca povestea s-a terminat, dintr-un motiv ori altul.

Totusi, pisica doamnei Max, dupa aceasta scurta recreatie, continua sa vina. Sa miorlaie in zori, zgariind fereastra si aruncandu-se asupra ivarului, in nadejdea accesului catre frigider, acolo de unde stie ea ca se revarsa paté-ul de ficat. Aceasta prezenta rugator-indrazneata, miorlaitoare la cantatul cocosilor, ma enerveaza si ma misca in acelasi timp.

Intrebare: avand in vedere ca o pisica nu este un bun, desi nici chiar o persoana, ci o existenta vie careia ii este foame si are capabilitatea de a mieuna rascolitor la ora aurorei, pot, in buna constiinta, sa trec peste consemnul doamnei Max si sa-i hranesc bestia ?

In primul rand, biata pisica vine la dvs pentru ca nu e hranita suficient la ea acasa. O puteti alunga stiind-o flamanda? Ii dati de mancare pe saturate si ii spuneti vecinei daca mai zice ceva ca pisica nu e de jucarie, trebuie ingrijita. Ele mai sunt si pofticioase, si daca e mancare mai buna la dvs, va prefera.
De asemenea mai vine si cand simte ca ii oferiti afectiune.
Cum s-a rezolvat pana la urma?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioana5760

Cum s-a rezolvat pana la urma?

Am gasit o solutie...dialectica. Conform cererii doamnei Max, nu dau sa manance pisicii in casa si evit sa o primesc in casa. Asta nu ma impiedica sa-i pun sa manance in curte. Numai ca... s-a aflat. In lumea pisiceasca. In ultimele zile, pisica doamnei Max, care e gri-petrol (pisica, vreau sa spun) vine insotita de o pisica neagra. Asta, nu stiu a cui e si daca e a cuiva. Apartine bunului Dumnezeu. In fine, intr-o zi, cand astea doua pisici erau la masa, am vazut in castanul din curte un motan care se uita fix la ele, cu coada balanta. Poate ca venea si pana acuma, dar acuma, castanul pierzandu-si podoaba de frunze, a devenit vizibil. In fine, s-a intamplat numai o data si, deocamdata, nu a mai revenit.

Sa fie o pedeapsa pentru faptul ca toata viata am luat in ras babele care hranesc multe pisici ? Lucrurile par sa evolueze incat sa fiu intr-o situatie asemenea lor...

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Am gasit o solutie...dialectica. Conform cererii doamnei Max, nu dau sa manance pisicii in casa si evit sa o primesc in casa. Asta nu ma impiedica sa-i pun sa manance in curte. Numai ca... s-a aflat. In lumea pisiceasca. In ultimele zile, pisica doamnei Max, care e gri-petrol (pisica, vreau sa spun) vine insotita de o pisica neagra. Asta, nu stiu a cui e si daca e a cuiva. Apartine bunului Dumnezeu. In fine, intr-o zi, cand astea doua pisici erau la masa, am vazut in castanul din curte un motan care se uita fix la ele, cu coada balanta. Poate ca venea si pana acuma, dar acuma, castanul pierzandu-si podoaba de frunze, a devenit vizibil. In fine, s-a intamplat numai o data si, deocamdata, nu a mai revenit.

Sa fie o pedeapsa pentru faptul ca toata viata am luat in ras babele care hranesc multe pisici ? Lucrurile par sa evolueze incat sa fiu intr-o situatie asemenea lor...

Eu si a mea hranim, la cot cu cateva babute si chiar si o bunaciune locala, pisicile blocului nostru si nu numai.

[Corinusha]

În prealabil postat de AlinB

Mai bine inca un fratior. Sau surioara.

Si asta sper sa se intample :) e in planul nostru. Daca se va putea materializa, deja depinde si e voia Domnului.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Niciodată nu vei ști ce-i în capul unui animal. E de ajuns un moment de iritare și animalul îți poate ataca și desfigura copilul. Dacă nu mă crezi, internetul e plin de dovezi cu animale care și-au atacat stăpînii după foarte mulți ani de conviețuire armonioasă.

Mă îngrozesc cînd văd vecini care ies la plimbare cu dulăi cît vițelul, locuind împreună într-un apartament la bloc. Dar fiecare e responsabil pentru familia sa.

Momentele de iritare nu se nasc din senin. Crede-ma ca un caine e ca si un copil, iar daca il ai de pui si il cresti de foarte mic, te cam prinzi din mers cum merg treburile. Sunt rase de caini care sunt mai predispusi la boli psihice (da, si cainii au asa ceva) decat alte rase. Dar asta nu inseamna ca sigur cainele tau/meu va ataca sau altele asemenea.
Oare stii ce-i in capul unui om? Ma egraba stii ce-i in capul unui aimal decat in capul unui om, dar asta e alta poveste. Comportamentul aimalelor depinde extrem de mult de comportamentul, personalitatea si ducatia stapanilor. Daca iti bati animalul, poti fi sigur ca, la un moment dat vei fi atacat sau cineva va fii atacat.
Al nostru nu e, si nu va fii chiar cat vitelul, dar e, in primul rand o rasa inteligenta si iubitoare de copii si in al doilea rand, cainele primeste si el o educatie, nu e lasat de capul lui sa faca ce il taie capul. Desi, sincer, cainele ne seamana in multe privinte; probabil a imprumutat/preluat lucruri din personalitatea noastra...
In fine, ma opresc aici cu discutia despre animale, deoarece, e clar ca parerile sunt oricum impartite si asa vor fi. Oricum nu ne vom convinge unii pe altii de nimic si ramanem tot cu conceptiile personale.

[Raoul]

Eu cu pisica mea mai mereu ne "ciondanim", o intarat, o enervez, ea ma musca, ma zgârie, sunt jocurile noastre. Însă in ochi sau la nivelul fetei NICIODATA nu m-a atacat! S˜i de mii de ori când începea sa mârâie eu îmi loveam nasul de al ei, ne jucam etc. Mereu ghearele sau colt›ii le infigea în mâini, in picioare, dar niciodata la nivelul capului! Eu consider pisicile niste animale extrem de inteligente, cum am relatat si intr-un post anterior!

[Copacel]

În prealabil postat de Raoul

Eu cu pisica mea mai mereu ne "ciondanim", o intarat, o enervez, ea ma musca, ma zgârie, sunt jocurile noastre. Însă in ochi sau la nivelul fetei NICIODATA nu m-a atacat! S˜i de mii de ori când începea sa mârâie eu îmi loveam nasul de al ei, ne jucam etc.

Cati ani ai ?

[Raoul]

În prealabil postat de Copacel

Cati ani ai ?

26 peste câteva zile. Are vreo relevanta?

[Copacel]

În prealabil postat de Corinusha

. Desi, sincer, cainele ne seamana in multe privinte; probabil a imprumutat/preluat lucruri din personalitatea noastra...

Pai voi sunteti haita lui.S-a integrat in "haita".

[Corinusha]

Copacel, cam asta chiar e perceptia cainelui.

Am avut si pisica (nu era a noastra, era practic a scari de bloc, dar am adapostit-o lanoi toata iarna trecuta si acum 2 ierni), iar pisicile sunt altfel. Desi foarte cumintemotanul, nu se urca pe masa, nu facea stricaciuni, nu era asa afectuos si era mai independent decat cainele. Lucru normal daca m gandesc ca cine stie cati ani a trait pe langa bloc, trebuind sa se apere de caini si oameni.


Cainele, si and ne jucam si ne molfaie, daca zicem "au" se opreste instant. Asa il testam uneori sa vedem cand si aca se opreste. La fel si daca scoti sunetul acela cand te doare (ala nu stiu sa-l expluc :)) ).
Mai nou, inepe sa se maturizeze cainele; refuza sa isi mai faca treburile pe balcon, se tine cat poate e mult, pana il scoatem afara. Rar, daca nu mai poate tine merge pe balcon sa ii faca treburile, si asta doar in timpul zilei, daca cumva ramane mai mult timp singur acasa, daca nu ajungem noi la timp; pe timpul noptii nu se misca de langa noi nici macar ca sa bea apa.

[ioana5760]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Am gasit o solutie...dialectica. Conform cererii doamnei Max, nu dau sa manance pisicii in casa si evit sa o primesc in casa. Asta nu ma impiedica sa-i pun sa manance in curte. Numai ca... s-a aflat. In lumea pisiceasca. In ultimele zile, pisica doamnei Max, care e gri-petrol (pisica, vreau sa spun) vine insotita de o pisica neagra. Asta, nu stiu a cui e si daca e a cuiva. Apartine bunului Dumnezeu. In fine, intr-o zi, cand astea doua pisici erau la masa, am vazut in castanul din curte un motan care se uita fix la ele, cu coada balanta. Poate ca venea si pana acuma, dar acuma, castanul pierzandu-si podoaba de frunze, a devenit vizibil. In fine, s-a intamplat numai o data si, deocamdata, nu a mai revenit.

Sa fie o pedeapsa pentru faptul ca toata viata am luat in ras babele care hranesc multe pisici ? Lucrurile par sa evolueze incat sa fiu intr-o situatie asemenea lor...

Ma bucur ca ati facut o fapta buna si ajutati niste pisicute framande sa fie hranite. Le este foame de vin la mancare, pisicile nu mananca in nestire pana termina mancarea, dupa ce se satura, pleaca.
Noi la bloc avem pisicute (5-6) pe care le-am castrat si le hranim, in special eu, indiferent de ce zice lumea. Arata una si una si cu blanite frumoase.