Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Pai trebuie sa te hotarasti o data care e natura ultima a omului.
Este identic in natura sa cu Dumnezeu sau doar poate prin sfintire sa reflecte natura lui Dumnezeu, ca o oglinda?

Natura ultima a oricarui fenomen este abisala. Prin deductie, natura ultima a omului este abisala.

"Abisal" pentru ca nu poate fi atinsa o limita ultima, o granita a realitatii, o esenta identificabila.

Natura ultima a Lui Dumnezeu este abisala.

Din aceasta perspectiva orice forma de exprimare este dificila si poate fi interpretata eronat, fie ca spunem "aceeasi", "oglindire", "existenta" sau "non-existenta".

Budismul vechi - Theravada - a preferat sa apeleze la cuvantul "non-existenta" pentru a contracara tendinta reflexa catre extrema "existentei", sesizand fluiditatea realitatii.

Aceasta contrarietate (apofatic/catafatica) a fost solutionata intr-un mod remarcabil in sistemul budhist al Caii de Mijloc, oferind perspectiva unei contemplatii corecte, echilibrate asupra realitatii.