26 de ani de la revoluție!

[AlinB]

Au murit ca fostii comunisti, noii capitalisti, sa-i incalece pe cei ramasi.

[DragosP]

Triști Ovidiu, pentru că a murit ca un câine, singur, la morga spitalului.
Dar veseli pentru cei harnici, puturosul de mine.

[cristiboss56]

Pomeneste, Doamne, pe cei ce intru nadejdea invierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, eroii Patriei, parintii si fratii nostri si pe toti cei care intru dreapta credinta s-au savirsit, si iarta-le lor toate greselile pe care cu cuvintul sau cu lucrul, sau cu gindul le-au savirsit si-i aseaza pe ei, Doamne, la locuri luminoase, in locuri cu verdeata, in locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si supararea si unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti sfintii Tai cei din veac.
Daruieste-le lor si noua imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfirsite si fericite.
Ca Tu esti invierea si odihna adormitilor robilor Tai , Hristoase, Dumnezeul nostru si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte si Preasfintitului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.
Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfirsit.

În prealabil postat de DragosP

Triști Ovidiu, pentru că a murit ca un câine, singur, la morga spitalului.
Dar veseli pentru cei harnici, puturosul de mine.

Nu a murit prietene ca un caine, el a fost numarat de Dumnezeu, printre cei care si-au dat viata desi ,,lumea nu era vrednica de ei", dupa cum spunea Apostolul Pavel. In Imparatia Lui va stralucii cu dreptii iar cand Dumnezeu isi va pogori Imparatia Lui, in care nu mai exista lacrimi, durere sau moarte, cei ca el vor mosteni pamantul inoit. Bucura-te caci nici un drept nu se va pierde. Dumnezeu sa-l aiba mereu in dragostea Lui.

[AlinB]

S-ar putea sa exagerezi nitel.

[DragosP]

Ba, ca om, a murit ca un câine. A fost luat pe sus și aruncat, plin de sânge, viu, direct la morgă.
Și câți alții or fi fost ca el...

Dumnezeu, in atotputerea Lui, ingaduie un timp si un fel de moarte pentru fiecare. Fiul Sau, fara de pacat, a murit pe cruce plin de sange, in durere, chinuit si batjocorit. Martirii,stiuti sau nestiuti, multi dintre ei, au murit singuri si in chinuri oribile.Fiecare om isi poarta crucea lui de la Dumnezeu si nimic nu este fara rost in fata Lui, totul este ingaduit cu un rost. Nici un sacrificiu nu este inutil chiar daca raul din lume incearca sa-i ofere o haina groaznica dar Dumnezeu preschimba raul si suferinta in bine si slava spre gloria Lui. In prima zi dupa Inviere, din Gibraltar si pana in China, raul a continuat sa existe dar timpul lui se apropie de sfarsit si cel rau stie asta.Este timpul lui de pe urma. La Judecata fiecare dintre noi va vedea cu uimire fata in fata, cati drepti ai Lui au fost in lume, cat de diferite sunt judecatile Lui de ale noastre si cum slava Lui va straluci asupra lor.

[AlinB]

Da, frumos, poetic, dar stii care e tragedia?

Nu stiu cati au vrut sa fie martiri, adica chiar au vrut sa-si puna viata pentru o cauza si mai ales martiri pentru regimul Iliescu si restul cozilor de topor ce se tot perinda la conducerea tarii astea de 26 ani.

Nu prea exista consolare pentru asa ceva.

În prealabil postat de DragosP

Ba, ca om, a murit ca un câine. A fost luat pe sus și aruncat, plin de sânge, viu, direct la morgă.
Și câți alții or fi fost ca el...

Nu a murit ca un câine. Ci a fost ucis în chip bestial.
Domnul nu poate fi indiferent faţă de asta. Domnul este gentleman, Domnul este milostiv, Domnul este drept! Domnul l-a răsplătit.

[cristiboss56]

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la pomenirea eroilor din decembrie 1989, care şi-au jertfit viața pentru libertatea şi demnitatea poporului român (22 decembrie 2015):
Pomenirea eroilor care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989 este o datorie morală a românilor de pretutindeni. De aceea, sunt oficiate slujbe de pomenire în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe ale Patriarhiei Române, din țară şi străinătate.
Comemorarea sau pomenirea eroilor din decembrie 1989 în stare de rugăciune sau comuniune spirituală este un act de recunoștință şi de prețuire a jertfelnicei lor, precum şi expresia cea mai profundă a cultivării legăturii noastre de iubire fraternă cu ei, iubire mai tare decât moartea trupului şi opacitatea mormântului . Iar dacă nu-i pomenim pe eroii care s-au jertfit pentru libertatea poporului nostru, înseamnă că îi „îngropăm” în uitarea noastră. Însă pomenirea eroilor în nădejdea Învierii şi a vieții veșnice înseamnă recunoașterea demnității lor şi speranța odihnei lor în lumina Împărăţiei lui Dumnezeu care „ este dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt ” ( Romani 14, 17).
Cei care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989 au fost, în general, tineri. Acești tineri au arătat nu numai curaj, ci şi foarte multă credință, moștenită de la părinții şi bunicii lor. Mulți dintre ei au îngenuncheat în stradă şi au rostit rugăciunea Tatăl nostru, deși în şcolile publice nu se permitea predarea religiei în timpul regimului comunist ateu.
Tinerii au simțit lucrarea iubirii lui Dumnezeu în dorinţa lor pentru eliberarea poporului din absurditatea ideologiei politice atee, a minciunii şi a dictaturii opresive . De aceea, în mod spontan, ei au strigat în multe locuri din țară: „Dumnezeu este cu noi!” sau „Murim, dar vom fi liberi!”
Aceşti tineri eroi, care s-au jertfit pentru credința, libertatea şi demnitatea poporului român, ne cheamă azi să nu despărțim darul libertății de recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi faţă de eroii neamului .
Comemorarea eroilor români din decembrie 1989 ne îndeamnă, de asemenea, să nu uităm cât de mare este preţul jertfei şi cât de necesară este lucrarea de vindecare şi înnoire a societăţii umane, când e bolnavă de patimi egoiste, rănită de ură şi violență, de intoleranță şi indiferență, de multe forme ale degradării fizice şi spirituale.
Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat, pentru ca jertfa celor care şi-au dăruit viața pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în decembrie 1989, să fie roditoare de speranţă şi de comuniune frățească mai intensă.
Veșnică pomenire eroilor români din decembrie 1989!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române