Varsta Pamantului

În prealabil postat de iuliu46

Pai observi pamantul 100 de ani si extrapoland spui ca l-ai observat milioane sau miliarde de ani ?
E o prostie sa spui ca acest lucru a fost observat. Ca se crede sau ca ei sustin asta pe baza observatiilor e altceva. Aia putem discuta.

Pai majoritatea lucrurilor pe care le stim sunt deduse logic. Nimeni nu a vazut pana acum structura unui atom, de exemplu.

[iuliu46]

În prealabil postat de Intrarea Vagonului

...si sincer, ma enerveaza intransigenta celor care leaga teoria Pamantului tanar de autenticitatea/puritatea/forta credintei. Adica daca crezi, ca mine, ca pamantul este "batran", adica mai vechi de 15000 ani, dar nu te intereseaza varsta lui exacta, considerand-o o stupiditate gnoseolatra tipica (da, exact vad eu lucrurile), esti chipurile necredincios. Partea haioasa e ca mi-o pot lua si de la evolutionistii ateisti, pentru ca nu cred nici in scientolatria lor propagandistica neomarxista, hulitoare de Dumnezeu, insa nici in prafuitele si imbacsitele interpretari strict literale ale Tanakh.
Iuliu, sincer, nu ma intereseaza aiurelile de certuri pe aceasta tema. Cred sincer ca au fost mai multe catastrofe, nu doar potopul acela. si vor fi, majoritatea man-made.

Pai daca nu te intereseaza de ce te bagi ? Plus ca nici macar nu am scris ca ar avea mai putin de 15000 de ani - m-am luat doar de o formulare pe care o cosider nefericita. Si eu sunt satul de acest subiect, de aia nu am scris parerea mea.

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Pai majoritatea lucrurilor pe care le stim sunt deduse logic. Nimeni nu a vazut pana acum structura unui atom, de exemplu.

Pai poti spune ca deduci dar nu ca observi.
La atom e mai usor pentru ca deja folosim electronii protonii sau neutronii deci mai mult ca sigur ca exista.

[AlinB]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Pai majoritatea lucrurilor pe care le stim sunt deduse logic. Nimeni nu a vazut pana acum structura unui atom, de exemplu.

Nici nu exista deductii despre structura unui atom.
Sunt doar modelari teoretice a unor aspecte masurate experimental.
Asta inseamna ca modelele se pot schimba oricand, daca apar date suplimentare care sa completeze sau sa contrazica ceea ce stim deja.

Exista un model a "Pamantului care are miliarde de ani".
Asta nu inseamna ca nu poate sa apara date care sa contrazica acest model.
Mai ales ca e bazat si pe anumite asumtii neverificabile stiintific.

De exemplu noi pornim de la asumtia ca in aparitia Universului si a vietii s-au manifestat strict cauze naturale, asa cum le cunoastem experimental prin prisma unei stiinte care are doar cateva sute de ani.
Iar aceste date le "expandam" la o scala de milioane si miliarde de ani - o asumtie care se poate dovedi hazardata intr-o zi.

Am inaintat pe terenul asta cu lozinca stiintei care se respecta prin prisma a ceea ce e verificabil si reproductibil experimental.
Ori deja in domeniul asta nu mai putem vorbi de experiment si reproductibilitate, trebuie sa asumam ca e vorba mai putin de stiinta si mai mult de filosofie, sau de ce nu, credinta.

În prealabil postat de ahilpterodactil

In Scriptură sunt adunate doar acele date strict necesare pentru a-i lumina pe oameni referitor la relaţia dintre Dumnezeu şi om. Orice pagină din Biblie are menirea de a-l ridica pe om, cu ochii mintii, spre Dumnezeu.
Ceea ce contează este relevanţa teologică a textului, nu implicatiile lui geografice, politice, biologice etc. Acestea raman mereu secundare şi cred că e treaba ştiinţelor, mai întâi, să se ocupe cu asemenea detalii.

După premisa lansată de tine putem foarte bine să mergem pe mâna ştiinţelor care spun că omul se trage din maimuţă. Ori, Biblia ne spune foarte clar că omul a fost creat de Dumnezeu. Omul de ştiinţă este limitat în cunoaştere, păcat că de cele mai multe ori nu-şi recunosc această limitare. Un cuţit poate să taie la fel de bine cum poate să te taie, în funcţie de cum îl utilizezi. La fel şi cu ştiinţa.

[DragosP]

Stai bre că nu-i acelaşi lucru dorinţa unora de-a avea strămoşi mai păroşi ca ei cu ce a zis Cezar.

Stau bre, da ia spune-mi tu mie care ştiinţă ţine cont de Dumnezeu şi nu-L exclude? Şi cărei ştiinţe să-i dăm întâietate? Eu rămân la părerea că ştiinţele sunt bune în măsura în care sunt folosite spre binele omului şi nu ivers...şi mai ales când îşi recunosc limitarea. Dacă am înţeles greşit ce a spus Cezar, îmi cer iertare. :)

În prealabil postat de ovidiu b.

După premisa lansată de tine putem foarte bine să mergem pe mâna ştiinţelor.Omul de ştiinţă este limitat în cunoaştere.

Cred ca este evident de ce am selectat cele doua idei din textul lui Ovidiu :) Insa in aceasta ecuatie a stiintei se mai adauga un element, chiar o constanta: ce faci cand obiectul studiului da el insusi marturie despre puterea creatoare care l-a creat si tu incerci sa-l limitezi la mai putin decat el insusi iti arata... :)

Aici este problema când ştiinţele trec într-o altă zonă a existenţei, unde nu au competenţă şi nici mijloace de cercetare.

Studiu de caz: Vorticella, protozoar, o fiinta monocelulara.Mai multi la un loc formeaza un organism in care fiecare isi distribuie o sarcina: unele celule dirijeaza, altele deplaseaza, altele hranesc. Cum a spus un cercetator: ,, redistribuire de functii biologice la o fiinta monocelulara fara (!!!) sistem nervos". Si vin unii biologi si spun asa: ,,este doar rezultatul unui proces fizico-chimic" Pe bune?

Intr-un organism pluricelular celula stie cumva care ii este rolul si se coordoneaza nu doar cu nevoile proprii ci cu cele ale intregului organism.Si un copil de gradinita intelege ca asa ceva, mai ales in lipsa unui sistem nervos, nu se poate decat daca aceea fiinta monocelulara are incifrat in ea o instructiune, un model de functionare, pt ca sunt procese mult prea complexe si coordonate ca sa fie rod al intimplarii. Si tot acel copil de varsta gradinitei realizeaza ca orice instructiune are un autor, o sursa, o inteligenta creatoare cu mult peste ce putem noi.

[DragosP]

Procesul evolutiv, dragul meu, a făcut ca acele protozo (cum le-ai zis tu) să-şi ştie şi să-şi găsească singure locul.

Sanchi.