Rugaciuni - Poezii catre Sfinti +

[cristiboss56]

Rugăciune către Preacuviosul Antonie cel Mare


O, Cuvioase Părinte Antonie, înălţimea vieţuirii duhovniceşti neajunse de gând omenesc, a monahilor icoană prealuminată şi acoperământul milostivirii celor din nevoi, auzi suspinurile inimii mele şi cu grabnica ta mijlocire izgoneşte din pustia sufletului meu fiarele gândurilor celor rele, care tulbură mintea mea cea neputincioasă. Pe demoni ai biruit desăvârşit ca un ostaş neînfricat al lui Hristos, purtând coiful smeritei cugetări şi fiind încins cu legătura înţelepciunii. Pe mine, cel pururea biruit în războiul cel duhovnicesc din cauza nepurtării mele de grijă, mă întăreşte Cuvioase, şi mă înţelepţeşte cu lumina sfaturilor tale duhovniceşti, pe care ni le-ai lăsat nouă ca pe o comoară ascunsă în vistieria Bisericii.
Ca un soare al monahilor te-ai arătat în amiaza creştinismului, iar noi apropiindu-ne tot mai mult de apusul veacurilor, de noaptea păcatelor suntem cuprinşi şi cu totul neputincioşi spre nevoinţele celor din vechime. Cum dar ne vom mântui, noi, fii cei rătăcitori, când cursele vrăjmaşului s-au înmulţit peste măsură ? Nădăjduind în rugăciunile tale Părinte, alerg şi eu smerit către tine şi într-un suspin de gând cad înaintea ta strigând: trimite ploaia rugăciunilor tale şi stinge focul patimilor în care mă primejduiesc până la a fi aruncat în focul cel veşnic. Făcliile stinse ale gândurilor mele le aprinde cu focul dorului dumnezeiesc şi în brazdele inimii mele aruncă seminţele gândurilor dumnezeieşti, ca să aduc şi eu rod bogat de fapte bune spre slava Pricinuitorului a tot binele.
Cu adevărat, nu ştiu a mă ruga şi valurile patimilor mele mă împing tot mai mult spre limanul morţii. Trupul mi s-a făcut mormânt al sufletului sfâşiat de fiarele patimilor cumplite. Tu, fericite Părinte Antonie, cel ce prin culcarea în mormânt ai ruşinat pe diavolul a cărui putere Hristos a zdrobit-o prin punerea Sa în mormânt şi Învierea cea de-a treia zi, din mormântul multor căderi duhovniceşti mă ridică, punând în mine dorul rugăciunii spre aflarea Vieţii. Dă-mi şi mie a vedea în această viaţă învierea sufletului meu din moartea păcatului şi a mă veseli precum Sfânta Elena la aflarea cinstitei Cruci şi precum cetele îngereşti la aflarea drahmei celei pierdute a Mântuitorului Hristos. Căci cu adevărat pentru noi, păcătoşii, cei încărcaţi cu multe păcate, trezirea din somnul păcatului este pricină prea adevărată de bucurie şi mântuire.
Cu neadormită rugăciunea ta întăreşte pe monahii ce bine se nevoiesc în mănăstiri, ca toată lucrarea duhovnicească să şi-o aşeze pe temelia smeritei cugetări. Pe cei din pustie îi păzeşte cu lumina rugăciunii tale de toate nălucirile diavoleşti şi inimile noastre rănite de păcat le leagă ca un samarinean milostiv cu legătura iubirii tale părinteşti, turnând untdelemnul rugăciunii şi vinul cel tainic al iubirii lui Hristos.
Stâlp de foc al monahilor în pustiul lumii, dar şi înaintea tronului Preasfintei Treimi eşti, iar eu, ca cel mai greşit între păcătoşi, cum voi încerca să mă apropi de tine, Părinte, măcar cu rugăciunea ? De mai este pentru mine nădejde de mântuire, de mai este voinţa Soarelui dreptăţii să trimită razele darului Său în întunericul sufletului meu, de biruieşte marea iubirii de oameni a Mântuitorului meu zidurile cele multe ale păcatelor mele, atunci şi tu, Cuvioase Antonie, trimite înaintea Domnului ca pe un înaintemergător însăşi rugăciunea ta fierbinte, ca să scap eu de viforul patimilor ce m-a cuprins. Risipeşte asprimea multor necazuri şi în cărările voii dumnezeieşti poartă gândul meu, ca să te cinstesc pe tine totdeauna cu mulţumire, iar Stăpânului tuturor să aduc pururea mulţumire, slavă şi închinăciune, Tatălui Celui fără de început, împreună şi Fiului Său Celui iubit întru Care a binevoit şi Duhului Celui Mângâietor. Amin.

[cristiboss56]

Troparul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur



Pe acesti trei luminători mai mari ai dumnezeirii cei întreit strălucitoare, pe cei ce luminează lumea cu razele dumnezeieştilor învăţături, pe râurile înţelepciunii cele cu miere curgătoare care adapă toată făptura cu apele cunoştinţei de Dumnezeu, pe Marele Vasile şi de Dumnezeu cuvântătorul Grigorie, împreună cu slăvitul Ioan, cel cu limba şi cu cuvintele de aur, toţi cei iubitori de cuvintele lor, adunându-ne cu cântări să-i cinstim; că aceştia Treimii pururea se roagă pentru noi.




Pe cerul Bisericii, mari luceferi strălucesc,
Cu parfumul vieţii lor pe Hristos mărturisesc.
Sunt focare de lumină, izvoare duhovniceşti,
Apărătorii credinţei, mari dascăli duhovniceşti.

În unitatea slujirii, crezul lor a fost iubirea,
Dreptatea şi bunătatea, ce-aduc lumii fericirea.
Prin muncă şi rugăciune, adorând pe Dumnezeu,
Trei păstori de suflete, ne-o călăuzi mereu.

Avându-i mijlocitori către Tronul cel ceresc,
Vom ieşi biruitori din ispite şi nevoi.
Pe învăţătorii lumii: Vasile, Grigorie şi Ioan,
Să-i cinstim cu bucurie, pomenindu-i din an in an.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă

[cristiboss56]

În fiecare an, la 24 iunie, în lumea creştină se celebrează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, o mare excepţie făcută în cazul acestuia şi a Maicii Domnului, întrucât sfinţii şi martirii sunt comemoraţi în ziua morţii lor, considerată a fi ziua naşterii lor pentru Împărăţia Cerurilor. De asemenea, Calendarul Popular consemnază sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica- cea mai mare şi cea mai spectaculoasă sărbătoare păgână a anului.

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Considerat Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul proroc al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut legătura cu Noul Testament. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem (lângă Ierusalim); este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, Maica Domnului) şi al preotului Zaharia.

RUGĂCIUNE :

O Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule a lui Hristos,

Mari şi multe sunt vredniciile date ţie de Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost prorocit. Tu, după făgăduinţă şi prorocie

Îngerească, te-ai şi născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatătlui tău s-a pecetluit. Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvîrşit neagoniseală ai iubit, cu aguridă şi cu miere sălbatică te-ai hrănit. Tu ai fost crinul cel cuvântător al văilor şi al pustiilor, care în loc de podoabă hainelor, cu darul cel de sus îmbrăcând trupul tău, cu peri de cămilă l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat în pustie şi calea Domnului o ai pregătit. Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie , în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi. Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii. Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi, după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie. Prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, ajută-mă să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu. Amin