Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Intelegere apofatica?
A realitatii?....

Esti sigur ca asta ai vrut sa spui, Florin?
P.S. Intelegere sau, mai degraba, cunoastere? A realitatii sau, de fapt, a Dumnezeirii?

"Intelegerea" unui fenomen este o forma de cunoastere indirecta. Este articulata/mediata de "imagini generice", de procese conceptuale.

"Cunoasterea", in acest context, ar fi o cunoastere directa, nemediata de cuvinte, fara suscitarea unor intelegeri conceptuale.

Cand pronuntam cuvantul "Dumnezeu" avem, de fapt, o intelegere, formata prin asocierea unor idei achizitionate anterior - gen "Persoana", "Creator", "Atotprezent"... Nu este o cunoastere directa.

Intelegerea este antemergatorul cunoasterii directe, non-conceptuale.

Initial avem intelegeri.

--------

Intelegerea apofatismului unui fenomen, este intelegerea faptului ca fenomenului ii lipseste o esenta ultima, care sa-l defineasca intrinsec.

O esenta imuabila care sa fie proprie acestuia si numai acestuia.

Ii spunem apofatism de la apophemi, care inseamna "a nega/a respinge", pentru ca ii negam aceasta esenta ultima de identitate. Negarea nu este una dogmatica ci bazata pe observatie si rationament.

Negarea unei esente identificabile a Lui Dumnezeu (in terminologia crestina "Esenta" este echivalentul "Fiintei") este preponderent dogmatica, dar are la baza totusi si o logica de bun simt - daca Fiinta poate fi continuta in ceva manifestat atunci isi pierde calitatea de Dumnezeu, observatii pertinente facute de Sf. Ioan Damaschin.

-------------

Prin intelegerea apofatismului unui fenomen, initial, avem o fina senzatie de "cadere in gol", de usurare pentru ca acolo unde ne asteptam sa gasim o esenta solida a identitatii, nu gasim de fapt nimic. Experimentam un "spatiu vast" fara forma, fara limite, atemporal.

Aceasta intelegere maturata este transmutata in cunoastere directa.

Aceasta nu inseamna ca fenomenul nu exista cu desavarsire.

Fenomenul exista, insa ca expresie a acestui spatiu atemporal, nu ca expresie a unei esente proprii.

Toate fenomenele compuse se transforma in altceva prin procese de asamblare si dezintegrare, tocmai pentru ca le lipseste o esenta proprie. Toate fenomenele "gliseaza" deoarece le lipseste o esenta imuabila.

-----------

Apa nu ar putea fi transformata in vin, sau doua paini in mii de paini daca apa sau painea ar avea o esenta proprie neschimbabila.

Cand accesam acest spatiu toate sunt cu putinta. Insa, atunci nu ne mai intereseaza sa ne jucam cu formele. Lasam copilaria si devenim oameni maturi. Liberi.


"Cautati si veti afla!"

"Cauta" presupune parcurgerea distantelor de la neintelegere la intelegere si de la intelegere la cunoastere.