Propovadirea Evangheliei

În prealabil postat de Ionel28

... stramosii nostrii venerau zvastica simbol solar...

Ma pui in dificultate. Nu ma asteptam sa venereze simbolul, ci pe acela de care se legau prin simbol...
Eu credeam ca semnul si simbolul sunt ca o punte de legatura, de trecere intre doua lumi: a mea si a Celuilalt. Credeam ca folosim un semn sau un simbol pentru a ne apropia de Celalalt, pentru a ajunge la El - nu pentru a ramane capturati, blocati in semn.

Pentru comparatie, nu stiu cat de buna: folosim semnele alfabetului si notele muzicale pentru a ajunge unii la altii, de la inima la inima. Nu pentru a ramane atarnati/suspendanti/incremeniti in litere si note...

http://www.info98.ro/nanu/texte/afistext.php?numar=167

Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este,
Lume ce gîndea în basme şi vorbea în poezii,
O! te vad, te-aud, te cuget, tînără şi dulce veste
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alţi zei.

Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scînteie,
Braţ molatic ca gîndirea unui împărat poet,
Tu ai fost divinizarea frumuseţii de femeie,
A femeiei, ce şi astăzi tot frumoasă o revăd.