Partea mai putin discutata a lui Hristos

[dobrin7m]

În prealabil postat de ovidiu b.

Adică până nu ai intrat în rânduială nu ai iertat niciodată? Eu cred că pocăinţa a declanşat o conştientizare mai clară a iertării, dar de iertat ai iertat şi înainte.

ce este iertarea daca nu smerire? ori daca tu nu esti pocait cum ierti nesmerindu-te?

iata, cineva mi-a facut mie un mare rau, o suferinta ingrozitoare cu consecinte pe zeci de ani. sunt indreptatita in suferinta mea sa zic: mi-a facut rau acest om, cum pot sa il iert?

insa vine Hristos , atinge inima si zice: smereste-te, tu nu ai pacatele tale? tu nu ai gresit deloc? iata cate pacate duci, iata ai facut si asta, si asta, si iti arata in inima toate cate le-ai facut in viata , smerindu-te. le vezi, realizezi, plangi, se indoaie inima in suferinta pocaintei, apoi simti blandetea lui Dumnezeu, care schimba inimi si suflete si astfel zici: din toata inima iert, pot ierta si pot uita.

sa analizam procesul nostru propriu de iertare.

Fara pocainta nu exista iertare decat mandrie de sine.