![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Și ca să citezi din Sfântul Ioan Hrisostom, demonstrează-mi întâi că ai citit măcar o treime din opera lui, cu încadrarea acesteia în epocă și stăpânirea terminologiei hrisostomiene. Pregătirea pentru împărtășirea cu Sfintele Taine nici nu mai trebuie evidențiată, creștinii responsabili cunosc faptul că nu se pot apropia de potir în chip nevrednic. Iar postul cuprinde multe lucruri, nu doar clișeele vehiculate astăzi mai peste tot. Deci care-i problema ta, alta decât să te tot bagi aiurea în discuții?
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citatele le-am luat din lucrarea Parintelui Cleopa. Citat:
Daca in primii ani nu era o regula la Impartasirea cu Sfintele Taine, pentru ca multi se imbolnaveau si unii mureau (cum spune Sfantul Apostol) s-a adoptat o pregatire prealabila, cateva zile de post si rugaciune. Apoi s-a trecut de la spovedania publica la spovedania inaintea preotului inainte de Impartasire. Aceasta este un minim necesar, pentru ca ca spovedania curata de pacate pe credincios. Biserica stie mai bine ce face, nu trebuie sa se reformeze, ajungandu-se iar la multi se imbolnaveau si unii mureau. |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Părintele Pruteanu nu contrazice pe Ioan Gură de Aur și nici predania, ci doar prejudecățile google-liștilor infatuați care se bagă în discuții cu mult peste capacitatea lor de înțelegere.
Postul recomandat de Ioan Gură de Aur este cu totul altceva decât legiferările recente referitoare la Împărtășirea cu sfintele Taine. Sfântul n-ar fi acceptat niciodată împărțirea timpului vieții în trei zile în care mimezi viața curată și restul timpului cu dezlegare la destrăbălare. Logica celor trei zile este fariseică, contraproductivă creșterii duhovnicești, minimalistă și semn de slăbire gravă a credinței. Un exemplu de vorbire a lui Ioan Gură de Aur despre post: "Că nu numai vremea postului, ci și amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase. Și după cum cei dragi ai noștri, nu numai dacă sunt de față, ci și dacă ne vin în minte, ne umplu de multă bucurie, așa și zilele postului, și slujbele, și petrecerea simplă, și toate celelalte bunătăți care ne-au rodit din el, ne veselesc din pomenirea lui. Dacă adunându-le în cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobândi și în vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca să vă silesc să postiți, ci ca să vă înduplec să nu vă desfătați, nici să aveți o dispoziție lăuntrică ca a celor mai mulți dintre oameni, dacă mai trebuie numiți oameni cei care au o asemenea micime de suflet, încât, ca niște scăpați din lanțuri și de temniță grea, zic unii către alții: „Greu am mai străbătut marea postului”. Alții însă, mai slabi de cuget decât aceștia, se tem până și pentru următorul Post al Paștilor. Și acesta vine din faptul că, în toată cealaltă vreme, se dau pe ei înșiși cu toată puterea la desfătări și neînfrânare și beție. Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios și cu blândețe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci și când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie. Căci ce bunătate nu ne vine din post? Toate sunt pline de liniște și pace curată. Oare nu și casele sunt eliberate de tulburare și alergătură și de toată agitația? Dar mai înainte de case mintea celor ce postesc se bucură de această liniștire. Și tot orașul urmează [apoi] bunei rânduieli a minții și a caselor. Că nici seara nu se mai aud cântăreți, nici ziua agitatori și bețivi, nici cei ce strigă ori bătăioși, ci peste tot se poate vedea multă liniștire. Dar acum nu este așa, ci de cum se crapă de ziuă, țipete și tulburări și alergături ale bucătarilor și osteneală; fum cu duiumul și în casă și în cugete; în noi patimi care ne ard dinăuntru; flacăra din poftele nelalocul lor ne este aprinsă de desfătare." (Omilii despre educația copiilor)
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Mihai, mulțumesc. :)
|
#5
|
|||
|
|||
![]()
Dacă te-ai folosit, mulțumirea e de partea mea!
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nici nu am zis ca sfantul spune de trei zile, probabil erau mai multe zile in acele vremuri. Preotii de azi spun de trei zile, daca nu iti convine si vrei sa reformezi Biserica du-te si cere-le socoteala, editeaza alte carti de cult, nu-mi spune mie ca doar eu as sustine asa ceva. |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Preoții din vremurile noastre susțin cee ce au învățat și cum au fost formați. Nimeni nu a afirmat că doar tu susții postul de trei zile. |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Iata ce spune tot Sfantul Ioan Gura de Aur legat de impartasirea credinciosilor din acea vreme: "Mulți cu Tainele acestea o dată într-un an se împărtășesc, alții de două ori, iar alții de mai multe ori. Deci către toți ne este nouă cuvântul, nu numai către cei de aici, ci și către cei ce șed în pustie (pustnicii). Că aceia o dată în an se împărtășesc, iar de multe ori după doi ani” Deci se impartaseau cam la fel ca cei de azi, ba chiar mai rar. E adevarat ca la inceput se impartaseau in fiecare zi, fara vreo pregatire, dar aceasta practica a fost schimbata nu pentru ca Biserica ar fi luat-o in sens gresit, cum spun cei ce propaga aceste lucruri, ci pentru binele credinciosilor, pentru ca multi se imbolnaveau si unii mureau, cum spune Sfantul Apostol. Parintele Calciu explica aceste lucruri, nu le zic de la mine. Pe timpul sfantului Ioan vedem ca deja nu mai exista practica impartasirii in fiecare zi. Si se tinea o perioada de post si rugaciune inainte de Impartasire. Ca sa fiu corect, mai vedem ca inca nu se introdusese spovedania particulara inainte de impartasire, aceasta se introduce peste cativa ani. Protestantii au ideea intoarcerii la primele secole si faptul ca Biserica a gresit de atunci. Nu, tot ce invata Biserica e corect, noi trebuie doar sa aducem contributia noastra la mantuire, prin fapte si rugaciune, nu sa reformam invatatura si practica Bisericii, ca e imposibil sa fi gresit sute de ani. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
Nu pot decât să mă amuz la ce concluzie ai ajuns. Aș putea să-ți dau nenumărate citate din care reiese clar că se împărătășeau des creștinii primelor veacuri, dar am ajuns la concluzia că nu are nici un rost.
|
|