|
|
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
 |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
16.03.2016, 09:32:39
|
||||
|
||||
Dumnezeule mare,Florine.....Te urmaresc de ceva timp si am stat deoparte...Suntem in 2016! Deschide ochii si vezi pe ce lume te afli...Cum poti sa-i duci duci dorul lui Ceausescu si sa scrii asa ineptii?
__________________
Pentru un om cu picioarele goale, fericirea e o pereche de pantofi.Pentru un om care poarta pantofi vechi,fericirea este o pereche de pantofi noi,iar pentru omul care nu are picioare,fericirea este sa mearga descult. Masoara fericirea cu ceea ce ai,nu cu ceea ce-ti lipseste! 
|
|
#2
16.03.2016, 11:19:20
|
|||
|
|||
|
De ce ineptii ?!
Pai sa va spun-lucruri care le-am vazut cu ochii mei, nu povesti- ce a insemnat regimul lui Ceausescu pentru orasul Husi. A insemnat in primul rand existenta a cca 10.000 de locuri de munca, sigure si bine platite, existente in industria si agricultura huseana la începutul anului 1990. Existau un numar de 5 intreprinderi atunci in Husi, de subordonare republicana- -Sectia de utilaj complex (cu cca 2000 de salariati, care exporta utilaj petrolier in China, sub conducerea renumitului Teodor Loghin. Muncitorii de la SUC luau atunci si 4000 lei/luna, in conditiile când salariul mediu era 2500 lei/luna), -Moldotext, cu peste 1500 de salariati -Filatura de bumbac -Husana, care exporta masiv incaltaminte, inclusiv bocanci pentru armata irakiana. -Fabrica de conserve din legume (cu sere proprii si terenuri agricole proprii, in suprafata de cca 200 hectare) In afara de acestea, mai existau si alte unitati mai mici- Sectia lemn (ce exporta mobilier in Olanda), un MAT, ICIL (industrializarea laptelui), IRIC (abator si industrializarea carnii), doua mori, doua sectii de panificatie. Pentru mica productie industriala si servicii, existau 3 complexe mestesugaresti (a Uniunii Judetene a Cooperatiei Mestesugaresti). In domeniul agriculturii, exista un puternic IAS (Condus de renumitul Ioan Neamtu), ce aveea cca 2000 hectare de vita de vie , un combinat de vinificatie, ferme, sector zootehnic, parc de tractoare si masini agricole, sediu, dar si unele blocuri si Castelul dintre vii (unde se caza Ceausescu când venea la Husi) Mai existau si doua baze de receptie a cerealelor (apartin firmei Racova-Com-Agro-Pan a lui Adrian Porumboiu), doua CAP-uri pe teritoriul orasului Husi, o sectie SMA (in fostele hale ale SMA-ului astazi exista o croitorie) si un centru pentru protectia plantelor (astazi distrus). In domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, traficul feroviar era foarte intens pe linia Crasna-Husi. In ianuarie 1990 se aflau garate in statia Husi cca 100 de vagoane de marfa. Atunci statia CFR Husi aveea cca 150 de salariati (sef statie- domnul Roman Stelica, impiegati de miscare, acari, partida de manevra, casiere, magazioneri, personal la districtul intretinere linii, personal de tractiune, sefi de tren si controlori de bilete). Astazi statia CFR Husi ca si intreaga linie ferata Crasna-Husi este doar ruina. Transportul interurban de calatori spre satele si comunele din jurul orasului dispunea de o autogara moderna inaugurata in 1981, efectandu-se cu autobuze romanesti de mare capacitate tip RD-111, RDM-109-Montana, DAC-112-UDM (varianta interurbana) dar si cu 3 autobuze articulate tip DAC-117-UD. exista si o autobaza de transport marfa. Transportul in comun urban se efectua pe doua linii de oras, cu autobuze de mare capacitate Roman-112-UD. A existat un proiect si de realizare a unei linii de troleibuze in Husi. Astazi mai exista inca transport in comun urban in Husi, dar facut ca intr-o tara bananiera, cu microbuze rablagite (de zici ca esti in India!). In 1976 este inaugurat sediul PTTR (Posta, Telefoane, Telegraf, Radiorelee) din Husi, dotat cu o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta (tata l-a cunoscut personal si a fost foarte bun prieten cu seful echipei de interventii telefonice din Husi de atunci- domnul Zizi Donciu). Astazi la parterul sediului Romtelecom (fost PTTR) este un bar si asa-zis club! De asemenea, s-au realizat si alte lucrari la obiective socio-culturale in Husi. In 1983 este inaugurat hotelul Dimitrie Cantemir (astazi aflat in proprietatea lui Adrian Porumboiu) si cinematograful Dacia (astazi doar ruina). Pentru alimentatia publica, existau 4 restaurante (Podgoriile Husului, Cina, Intim si Carpati), cofetarii, terase, campingul Dobrina. Astazi din aceste 4 restaurante doar unul singur mai functioneaza ca atare- Podgoriile Husului. In locul fostului restaurant Cina din 2006 este un magazin, iar in locul fostului restaurant Intim este magazinul chinezesc! Fostul restaurant Carpati este astazi doar o ruina. Pentru comert exista un depozit de marfuri si magazine a ICSM-ului (comertul de stat), un depozit de marfuri si magazine, chioscuri, etc a cooperatiei de consum. Pentru activitati sportive si recreative, se construieste un stadion de fotbal (in anii 1950, prin defrisarea unor vii ce apartineau atunci unui preot. Tata a participat personal - atunci când era elev, prin munca voluntara- la constructia stadionului), si existau 3 locuri de agrement in aer liber- Lacul si strandul Recea (cu restaurant si terasa), Parcul si dealul Motoc si padurea si Campingul Dobrina. Din pacate nu s-a realizat atunci in Husi o sala de sport moderna, iar posibilitatile oferite de cadrul natural deosebit ce inconjoara orasul (dealuri , padure si vii) nu au fost valorificate corespunzator.
|
|
#3
16.03.2016, 11:20:14
|
|||
|
|||
|
Pentru servicii speciale, s-a inaugurat un sediul al militiei, o unitate de pompieri (dotata cu 6 autospeciale de interventie Roman-Diesel), o statie de salvare (dotata cu ambulante tip TV).
Existau doua unitati militare- una de chimie (printre putinele din Romania) si alta de graniceri (actuala politie de frontiera), dar si un centru militar. Pentru fondul locativ s-au construit cca 5000 de apartamente si garsoniere, dar si unele camine de nefamilisti (apartinand Husana , Fabricii de conserve si SUC). Din pacate si politica de sistematizare urbana a orasului Husi a avut unele aspecte negative. In primul rand, cladirile vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala (dar si turistica) nu au fost renovate si intretinute corespunzator, fiind lasate in paragina (Casa Iorgu Berea, Casa de cultura, Casa armatei, Casa Adam Mitache, Casa in care s-a nascut Mihai Ralea, Casa in care s-a nascut A.I.Cuza, Fosta banca Albina, unele case si cladiri vechi din centrul orasului,etc). Ba mai mult, o cladire foarte frumoasa si de mare valoare arhitecturala- fosta Biblioteca, este demolata in 1988 (prima secretara de atunci Maria Roman motivând chipurile- Cladire este grav afectata de cutremurul din 1986, nu mai prezinta siguranta si nu gasim fonduri sa o consolidam!). In al doilea rand, din cauza politicii de atunci, de a nu se lua din terenul agricol si de a nu se extinde prea mult suprafata orasului, blocurile din zona centrala si din cartierul Stadion au fost construite mult prea ingramadite, cu spatii mult prea mici intre ele. Apoi in anii 1980, când s-a construit blocul CEC din centrul, un asa-zis inginer constructor (el de fapt era maistru) i-a pacalit pe cei de la santierul Constructorul, si a proiectat el structura de rezistenta a blocului! Ca urmare la cutremurul din 1986 blocul este afectat serios, inclinandu-se, trebuind ulterior ca la parter structura de rezistenta sa fie refacuta. Din pacate nu s-a reusit realizarea unei case de cultura noi (desi chiar Gheorghiu-Dej aflat o data in vizita la Husi a promis realizarea acestui obiectiv), nici a unui magazin general nou, dar nici a unui spital nou (dupa ce cutremurul din 1977 si 1986 afecteaza grav sectia de pediatrie si boli interne, autoritatile locale s-au zabatut- inclusiv cu mijloace specifice- vin, carne, etc- sa obtina aprobare de fonduri pentru constructia unui spital nou la Husi. Cu mari eforturi si recurgând chiar si la o pacaleala- printre decretele care trebuia sa le semneze Elena Ceausescu a fost strecurat si cel cu privire la aprobarea constructiei spitalului din Husi, si astfel decretul este semnat si aprobat, iar in 1988 incepe constructia noului spital din Husi). Desi retelele de apa-canalizare au fost extinse, ele totusi (in special cele de canalizare) nu acopereau decat zonele de blocuri, cartierele de case neavând atunci in cea mai mare parte retele de canalizare. In 1974 este inaugurata aductiunea apei potabile in sistem centralizat in Husi, din sursa raul Prut. Din pacate apele si izvoarele de pe teritoriul orasului (care ofereau o apa mult mai buna calitativ decat cea din raul Prut) nu au fost captate si valorificate in sistemul centralizat de distributie a apei. Statia de tratare a apei utiliza o tehnologie invechita, la fel si statia de epurare a apelor uzate. In ultimii ani, întreruperile de apa rece la blocuri erau frecvente, iar calitatea apei furnizate nu era cea mai buna, husenii- chiar cei care locuiau la bloc- aducând apa de baut de la fantani (noroc ca sunt destule fantani in oras). Energia termica era asigurata prin 9 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU. Aici au fost mari probleme in anii 1980, din cauza restrictiilor la aprovizionarea cu CLU. Apa calda (programata trimestrial!) a ajuns sa fie furnizata in ultimii ani doar de doua ori pe an (de Paste si de Craciun). Pentru asigurarea energiei electrice, la începutul anilor 1960, orasul este racordat la Sistemul energetic national. In 1976 este data in functiune statia electrica de transformare de pe Dric, de 110 Kv. Cam asta a insemnat perioada anilor 1960, 1970, 1980 pentru orasul Husi. Desi au fost si aspecte negative, totusi orasul se dezvolta realmente si exista o viata economica si sociala intensa (se si muncea la strung la SUC, la papuci la Husana sau la confectii la moldotext, etc, dar dupa munca lumea- husenii tot timpul au fost oameni veseli, ospitalieri si primitori- stia sa se si distreze si sa socializeze frumos- restaurantele erau pline si luate cu asalt in zi de salariu, stadionul era plin adunandu-se si 3000 de spectatori la un meci a echipei Steaua Mecanica iar o data pe stadionul din Husi a evoluat si renumitul Nicolae Dobrin, iar de 1 Mai sau 23 August dealurile Motoc si Dobrina erau pline de cei iesiti la iraba verde cu mici si bere). Populatia orasului atinge cifra maxima de 32.673 locuitori in 1992. Astazi orasul a ramas aproape complet fara industrie si implicit fara locuri de munca, agricultura practicata este una primitiva si rudimentara (pe mici suprafete, cu mijloace tehnice arhaice, faramitata), iar cele cateva asociatii agricole care mai exista se zbat sa supravietuiasca. Tineretul (in lipsa locurilor de munca) pleaca masiv din oras si in special in strainatate, satele din jur s-au depopulat masiv de oameni tineri, ramand in sat doar batranii si cei fara nici un rost in viata (care beau la crasma si asteapta ajutorul social). Viata sociala a orasului este una foarte anosta! Stadionul mai are un pic si se darama, cinematograf nu mai aveam, casa de cultura functioneaza intr-o cladire veche, degradata (si totusi chiar si in aceste conditii vitrege copii si tinerii de la ansamblul artistc Trandafir de la moldova fac performanta!) si nici macar un teatru! Tinerii -cati au mai ramas in oras- nu au alta varianta pentru petrecerea timpului liber decat cele cateva terase (crasmele ordinare tip bomba de cartier nu le pun la socoteala), unde cel mult poti bea un suc sau vara o bere si sa joci un biliard! Desi avem- pe hartie- 3 muzee in oras, realitatea este urmatoarea -Muzeul Municipal, care functioneaza teoretic in cea mai frumoasa cladire veche din oras Casa Adam Mitache. Dar cladirea este inchisa (si teoretic in renovare) inca din 1993 si neterminata renovarea nici astazi! -Muzeul de arta Veche si Bibliofil- unicul de acest fel din Romania. Functioneaza intr-o cladire veche foarte frumoasa- Casa Iorgu berea, renovata din fericire in 2004. -Muzeul Vinului si Viticulturii, unicul de acest fel din Romania. Sta mai mult inchis!
|
|
#4
16.03.2016, 11:26:28
|
|||
|
|||
|
Cam asta a fost regimul Ceausescu pentru orasul Husi, in comparatie cu situatia de azi!
Acum judecati si dumneavoastra (dar fara lozinci de genul ca Ceausescu a fost criminal, etc), la modul obiectiv, practic, concret, pe baza de date si cifre economice prezentate, din punct de vedere social si economic mai ales, când era mai bine pentru un salariat care locuia/locuieste in Husi (din punct de vedere a sigurantei locului de munca. al puterii de cumparare, al vietii sociale si posibilitatilor de petrecere a timpului liber)- atunci sau acum ?!
|
|
#5
16.03.2016, 11:54:16
|
||||
|
||||
|
Citat:
PS: sa fim corecti, NU exista regim politic perfect
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire
|
|
#6
16.03.2016, 14:33:20
|
|||
|
|||
|
Citat:
Sigur, teoretic se poate si amandoua dar mai greu. Sau poti sa nu ai nici una cum era pe atunci. Ca independenta nationala si economica, probabil stateam mult mai bine. Dar din pacate asta nu se traducea in fapte. Pe hartie toti erau bine hraniti, "stiintific" in practica...altfel stateau lucrurile. Romania isi platise datoriile, de ce nu romanul nu avea de unde sa cumpere 1kg de carne daca avea nevoie de 1kg de carne, trebuie sa stea la cozi si sa se bata cu alti romani pentru el? De ce unele produse de larg consum trebuiau procurate prin "bunavointa" diversilor "facatori de bine" si nu le puteai gasi pur si simplu in magazine? De ce trebuia sa fii chemat la "Secu" pentru un banc politic? Ironia este ca in ciuda cifrele despre situatia economica, media traiului de viata de atunci nu era mai buna ca acum si nici acum mai proasta ca atunci. Atunci saracia era mai bine distribuita, acum s-a concentrat spre un anumit segment si bunastarea la fel. Piata muncii a devenit mai competitiva, din pacate nu si gandirea romanului care si acum face facultati de doi bani dar pe bani grei si pe urma are pretentia sa fie bine platit.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 16.03.2016 at 14:41:47.
|
|
#7
16.03.2016, 14:50:08
|
|||
|
|||
|
Despre ce saracie vorbiti ca ar fi existat atunci ?!
In primul rand, fiecare aveea serviciu, deci un venit sigur, stabil si fix. Salariul mediu era cca 2500 lei/luna, iar o masa la restaurant (cu doua feluri de mancare, o tarie, o baterie de vin si desert si inclusiv ce dadeai la lautar sa-ti cante la ureche) nu depasea 100 lei. Preturile la utilitati (gaz metan, energie electrica, energie termica, apa-canalizare, taxa radio-tv) erau foarte mici. La energie electrica pretul unui Kwh era in jur de 10 sau 30 de bani. Educatia era absolut gratuita la toate nivelurile. Începând de la cresa, gradinita, camin, pana la scoala generala, scoala profesionala sau liceu industrial, liceu teoretic si facultate, taxele de studii ori nu existau ori erau foarte mici. Erau internatele si cantinele scolare, care asigurau cazare si masa elevilor si studentilor la preturi foarte mici sau chiar gratis. Fiecare dupa ce termina o scoala profesionala, liceu industrial sau facultate primea imediat repartitie de serviciu. Dupa ce te casatoreai primeai repartitie de apartament sau garsoniera. Casa o mobilai prin rate avantajoase la CEC. Preturile la transporturi erau mici in comparatie cu salariul. Chiar si un bilet de avion a TAROM pe ruta Iasi- Bucuresti nu depasea 200- 300 lei, la un salariu de 2500 lei/luna. Fiecare isi putea permite sa-si faca cel putin o data pe an concediul la mare sau la munte. Nu ca laud un regim, dar asta era REALITATEA atunci- fie ca ne place sau nu! Nu zic- au fost si lucruri negative, dar haideti sa nu mintim si sa spunem ca era atunci saracie in Romania!
|
|
#8
16.03.2016, 15:08:03
|
|||
|
|||
|
Era un Paradis Comunist, bre, ce mai...
Pe cand astazi este un dezastru din toate punctele de vedere, dupa cum putem vedea. Mi se pare ca totusi se poate cere azil politic in Coreea de Nord... Da' astia si biletele de avion le-au scumpit ca sa nu mai putem ajunge noi in acel Taram al Fagaduintei. Poeziile astea patriotice, pentru noi cei de aproape cincizeci de ani, ar avea haz, daca n-ar fi de plans.
|
|
#9
16.03.2016, 15:40:15
|
||||||||
|
||||||||
|
Citat:
Ca la "Alimentara" batea vantul., toate rafturile erau pline cu muraturi. Chestii de baza, ca faina, ulei, zahar, oua, branza, unt, carne, se gaseau cu taraita, pe cartela si/sau cu calcat in picioare si stat la cozi interminabile. Citat:
Citat:
Citat:
Si o fac degeaba. De ce? Din cauza reflexului de atunci ca "ai facultate ai parte" si nu conteaza cat de prost esti de fapt, oricum primesti de lucru si un salariu caldicel. Citat:
Daca aveai deja buletin de oras, altfel nu puteai sa pleci de la tara decat cu aranjamente? Taranul era legat de glie, ca in vremea iobagiei, pe langa faptul ca i se furase pamantul, era obligat sa-l munceasca pe aproape nimic + obligat sa dea bir din gospodaria proprie cote de carne, oua, etc. altfel nu primeau nimic de la magazinul satesc. Citat:
Si ce relevanta are? Citat:
Citat:
Si acum sunt de toate gasesti mult mai multe chestii decat gaseai inainte si in plus: libertate de miscare, de vorbire, etc. O singura problema insa: numai vorbitul e gratis.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 16.03.2016 at 15:42:45.
|
|
#10
16.03.2016, 16:50:14
|
|||
|
|||
|
Citat:
Prigoana a continuat și după ce comuniștii anunțau glorioși, în anul 1962, încheierea colectivizării. Marin Crăciun a fost nevoit să muncească în construcții prin toată țară iar copiii săi nu s-au putut înscrie la facultate pe motiv că nu aveau origine sănătoasă.
|
|
|
Mod hibrid