|
|
|
|
|
|
|
#1
10.04.2016, 08:13:45
|
||||
|
||||
Citat:
to achieve a high status, to achieve welfare, to get healthy, to get worldly knowledge, to entertain in some ways, to win a battle, to be saved by God and get immortality...our self is always the principal object of cherishing. The principal wish of a Bodhisattva is to accomplish the happiness and welfare of all sentient beings, and in recognition of this supremely altruistic motivation a Bodhisattva is called a 'Great Being'. The principal object of cherishing for Bodhisattvas is not their selves but always other beings. Traducere: Oamenii au multe dorinte: atingerea unui status social mai inalt, bunastarea materiala, aceea de a avea sanatate, de a dobandi cunoastere lumeasca, de a se distra in felurite chipuri, de a castiga competitii/batalii, de a fi salvati de un Dumnezeu si dobandi astfel imortalitatea...... din toate acestea se vede limpede ca sinele nostru este intotdeauna obiectul care este rasfatat/pretuit cel mai mult. Principala dorinta a unui Bodhisattva este aceea de aduce fericire si bunastare pentru toate fiintele si ca recunoastere a acestei intentii altuiste mai este denumit "Mare Fiinta". Ceea ce pretuieste cel mai mult un Bodhisattva nu este sinele propriu, ci intotdeauna celelalte fapturi.
__________________
|
|
#2
10.04.2016, 17:08:36
|
||||
|
||||
|
Citat:
De-atata cognitie apofatica ajungi sa te pierzi in inconsecvente vizavi de intelesurile simple, logice si comune. Afirmatiile pe care le faci intr-un anumit context nu trebuie sa intre in conflict cu idei rostite cu alte ocazii. Ca de exemplu: Spuneai cu cateva pagini in urma, in contextul discutiei despre ignoranta ca nici n-ai afirmat, nici macar nu ai insinuat ca Tatal ar fi cauzat raul numit de tine ignoranta, ci ca eu as fi dedus asta pe baza unui rationament strawman fallacy. Dar imediat dupa aceea spui ca rolul pomului din rai nu pare sa fi fost altceva decat acela de capcana. Ti-am cerut detalii suplimentare despre aceasta inconsecventa, dar vad ca inca n-ai raspuns. Acum, din nou, alte inconsecvente care se bat cap in cap. Cu o postare in urma, spui asa despre cunoasterea apofatica: Citat:
Ce inteleg eu ca ortodox de aici? 1. Fie, cel care afirma asta nu e la curent cu unica noutate de sub soare, de amploare mega cosmica: Unul din Treimea necreata, vesnica, mai presus de forma, materie, spatiu, timp, a realizat nemaiganditul, nemaivazutul, nemaimaginatul! Unul din Treime, pe care infinitul nu-L poate cuprinde, S-a micsorat pe Sine, S-a golit de slava, S-a salasluit in pantecele unei fecioare curate din care si-a luat trup de om. Cel nascut astfel in lumea vazutelor e Una si Aceeasi Persoana din Treime, care S-a nascut din vesnicie din Tatal! Unica Persoana atat necreata, cat si din lumea creaturilor! Unica ce vietuieste in doua firi! Unica Persoana de aceeasi esenta/ fiinta cu Tatal si Sf. Duh! Nimic altceva de sub soare, absolut nimic si absolut nimeni nu are esenta divina in afara Celor Trei Persoane ale Sf. Treimi, Tatal, Fiul si Sf. Duh. Asta e invatatura ESENTIALA in Biserica lui Hristos! La fel de importanta ca distinctia dintre NECREAT si creat! Lumea nu e necreata, ci creata in timp. Nu e emantie din esenta divina, ci creata din nimic dupa un plan. Nu are esenta divina, nu e eterna, nu e de aceeasi fiinta cu Treimea, nu are atributele Treimii!! Ce altceva mai pot intelege din afirmatia ta ca "cunoasterea apofatica presupune negarea oricarei identitati a lui Dumnezeu cu orice fel de forma"? 2. Cu toate ca cel care afirma asta a aflat totusi ca Unul din Treime are de acum, pe langa firea divina si fire umana, si nu mai e ca inainte de Intrupare, fie nu intelege, fie nu crede, fie ignora, fie face confuzii. Oricum, de citea epistolele Sf. Pavel gasea ceva numit soma pnevmatikon, dar de ce sa ne pierdem timpul cu revelatiile sfintilor in loc sa ne perfectionam propria cognitie apofatica! Pe langa firea divina pe care o are din vesnicie, Fiul si-a luat si fire umana si are si o identitate de om unic, inconfundabil, irepetabil. Din acel moment, Fiul are o constitutie umana ce nu poate fi nicicum negata/ignorata/sfidata. Nu se poate afirma ce-ai spus tu decat daca ignori/sfidezi/lasi deoparte acest urias adevar, cu consecinte zdrobitoare pentru toate ereziile lumii, inclusiv reincarnarea. In Biserica lui Hristos, cand ne referim la Intruparea lui Hristos nu folosim conceptul de „forma”, ci termenul consacrat de sfintii parinti e cel de fire umana, asa cum a gandit-o Dumnezeu cand l-a creat pe Adam, asta presupunand tot ce tine de firea umana, adica o alcatuirea noo-psiho-somatica, unica, distincta, irepetabila, cu constiinta de sine. 3. Fie, respectivul nu sesizeaza nicio distinctie intre necreat si creat si nu considera acest plonjon al Celui Necreat in lumea celor create, decat una din nesfarsitele emanatii ale divinitatii. Ca doar dupa filozofia eretica a unora, orice exista sub soare, purcede direct din divinitate, se incarneaza in vreo forma de viata dupa legea karmei, prin urmare, intruparea lui Hristos e doar o alta forma de reincarnare, nimic altceva. Ce mare branza! Doar spiritul tuturor purcede din esenta divina! Forma de viata si regnul difera, in rest, orice si oricine, de la piatra, la pom, la pasare, la om, din Dumnezeu purced toate! Ca doar si Siddartha Gauthama Sakiamuni Buddha purcede din dumnezeu, doar si el s-a incarnat tot asa ca Iisus dupa vreo 500 de reincarnari! Nu asa zice buddhismul? Ar mai fi multe e zis. Dar mi se pare esential sa nu trecem usor cu vederea peste nedistinctia dintre necreat si creat prezenta in postarile tale. Pentru inceput, daca tot dai citate din Ioan Damaschinul, vezi ca are destule locuri in care vorbeste de creatia din nimic, nicidecum de lumea ca emanatie eterna din divinitate, necreata si de aceeasi esenta cu ea. "Asadar, pentru ca bunul si prea bunul Dumnezeu nu s-a multumit cu contemplarea Lui proprie, ci prin multimea bunatatii Sale a binevoit sa se faca ceva care sa primeasca binefacerile Sale si sa se impartaseasca din bunatatea Lui, aduce de la neexistenta la existenta si creeaza universul, atat pe cele nevazute, cat si pe cele vazute, si pe om". Retine, te rog, Sf. Ioan Damaschin afirma clar ca universul vazut si nevazut a fost adus din neexistenta la existenta. Din postarile tale, se intelege ca lumea e eterna, ca exista dintotdeauna, or, in ortodoxie asta e erezie. Singur Dumnezeu e etern! Fara inceput si sfarsit! Lumea nu! A fost creata din nimic, nu e emanatie necreata din Dumnezeu! Citat:
"Ipostasa Cuvantului lui Dumnezeu inainte de intrupare a fost simpla, necompusa, necorporala, necreata; cand s-a intrupat, insa, si a devenit ipostasa trupului, a ajuns compusa din Dumnezeirea pe care o avea intotdeauna, si din trupul pe care l-a luat. Ipostasa are insusirile celor doua firi si este cunoscuta in doua firi. Din aceasta pricina aceeasi unica ipostasa este necreata, in virtutea Dumnezeirii, si creata, in virtutea omenirii, vazuta si nevazuta." Citat:
Pai, afla ca dupa Inviere, Fiul nu a revenit iar la starea pe care o avea inainte de Intrupare, la fel ca Tatal si Sf. Duh, adica spirit pur fara trup, ci a indumnezeit trupul. Fara ca asta sa insemne ca trupul s-a contopit in dumnezeire. Tot trup omenesc a ramas. Chiar si Toma Necredinciosul ti-ar putea confirma asta. De fapt dilema ta, a fost si dilema lui. Apostolul Toma nu se indoieste de faptul ca Hristos a inviat, ci nu crede ca Hristos Se afla dupa invierea Sa intr-un trup care poate fi vazut, pipait, atins, simtit cu cele 5 simturi. Sfantul Chiril afirma ca atunci cand Toma spune: "daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor nu voi crede...", el spune de fapt: "Nu voi crede ca El mai poate fi vazut, atins, pipait, de nu voi pune degetul meu in urma cuielor". Chiar si Toma ti-ar spune ca trupul Lui e vizibil, perceptibil, palpabil, tangibil. Chiar Hristos i-a spus lui Toma: "Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune coasta Mea si nu fii necredincios, ci credincios” (Ioan 24, 27). Ce-i asta, daca nu o invitatie de a descoperi ca natura umana a lui Hristos nu s-a desfiintat dupa Inviere, nu s-a pierdut in natura divina, nu s-a anulat, n-a fost absorbita, nici inghitita, nici nu s-a topit ori contopit nedistinctiv ca picatura de ploaie in ocean, ci a fost transfigurata, fiind de acum noua fire umana in care se poate naste oricine isi doreste sa se nasca din nou! Fiind din specia umana a lui Adam, din el ne nastem doar trupeste. Dar intrati prin Botez in noua natura umana a Noului Adam, ne alcatuim si trupeste si duhovniceste pentru a ajunge la o cat mai mare asemanare, atat trupeasca, cat si duhovniceasca cu modelul dupa care a creat Dumnezeu omul, cu trup si suflet induhovnicit prin har. Si materie si duh! Ambele! Ca trupul lui Hristos pipait de Toma dupa Inviere!
|
|
#3
11.04.2016, 09:16:26
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire
|
|
#4
11.04.2016, 10:15:41
|
|||
|
|||
|
Uneori imi pare ca nu vedem padurea de copaci si sper ca Dumnezeu se-nduioseaza la vederea pruncilor sai si ii iubeste cu si mai multa ingaduinta pentru neputintele lor.
Pana la urma, intreaga spiritualitate a omenirii poate fi cuprinsa ca intr-o lacrima, in grecescul "agapo" (iubire), care incepe de cu alfa si se-ncheie cu omega. Numai ca din pacate, noi tragem cu patima unii de alfa, altii de omega si se pierde esenta iubirii in norme, reguli, frici si alte detalii, adica un fel de delicii de-ale dracusorilor care adora vrajba si patimile. Sau cum ar zice nenea Iancu Caragiale: "Iubire, iubire, dar sa stim si noi (cum)..." :)
|
|
#5
11.04.2016, 16:00:29
|
||||
|
||||
|
Citat:
Desavarsirea spirituala este singura conditie existentiala cu adevarat satisfacatoare. Miezul budismului mahayana este promisiunea pe care credinciosul o face ca nu va inceta sa actioneze fizic/spiritual pana cand si ultima faptura va fi salvata din ghearele suferintei. Orice actiune a unui Bodhisattva se instituie ca rugaciune pentru toate fiintele samsarice, prin puterea credintei si puritatea intentiei. Niciun Bodhisattva nu actioneaza prin puterea sa, ci lasa puterea lui Adi Buddha sa se reverse in toata samsara, sa binecuvanteze toate fapturile. Niciun efort spiritual nu este facut pentru sine ci efectele virtuoase sunt transferate prin rugaciune celorlalte fapturi. Sensul efortului spiritual si bucuria vine prin anticiparea salvarii celorlalti. Aceasta ardere a inimii se numeste bodhicitta (citta = minte, bodhi = treaz/intelect/iluminat). Pana cand inima nu se aprinde de focul bodhicittei - denumirea de Bodhisattva este doar cu numele. Teoretic toti budistii mahayana sunt Bodhisattva. Practic sunt doar cei patrunsi de simtire. Bodhicitta se aprinde, in general, prin efort contemplativ, daca fiinta nu este deja inzestrata de la nastere cu aceasta dragoste arzatoare. Scriptural sunt doua cai prin care omul poate dobandi o astfel de inima - denumite contemplatia in sapte puncte si contemplatia schimbarii sinelui. ----- Pentru a intelege inima unui bodhisattva recomand vizionarea filmului The Monkey King 2 (2016) https://www.youtube.com/watch?v=WUvmmeff6JE
__________________
Last edited by florin.oltean75; 11.04.2016 at 16:14:49.
|
|
#6
12.04.2016, 08:58:52
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire
|
|
#8
12.04.2016, 18:52:09
|
|||
|
|||
|
E un apofatic.
|
 |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 14:54:36 |
| Cugetari ORTODOXE ! | cristiboss56 | Pocainta | 80 | 02.07.2015 21:05:47 |
| Cugetari si Citate Ortodoxe | adorcrysti | Generalitati | 90 | 12.11.2014 21:55:18 |
| Cugetari despre Hristos | florin.oltean75 | Generalitati | 55 | 07.04.2012 10:13:01 |
| Cugetari de Craciun | florin.oltean75 | Generalitati | 5 | 25.12.2011 20:14:10 |
|
|
Mod hibrid