Cuvant pentru suflet !

[cristiboss56]

O noapte binecuvantata tuturor :)

"Inainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreapta Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o cu mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât o poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce! Ţine-o bine şi urcă Golgota spre Înviere!”

Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina

[cristiboss56]

Când ne pocăim, ne întoarcem cu toată ființa către Dumnezeu, deși suntem copleșiți de durere. La început durerea aceasta este amară, căci purtăm în noi rănile păcatului, dar odată ce ni se tămăduiesc rănile, pocăința devine dulce.

Un sfânt spunea că mierea este dulce limbii, dar dacă limba are vreo rană, în loc să simtă dulceață, va simți durere. La fel se întâmplă și cu pocăința. Când ne vedem propria sărăcie, ne tânguim din pricina ei, până când tânguirea nstră se preface în lacrimi de iubire pentru acest minunat Dumnezeu al nostru.

(Arhimandritul Zaharia Zaharou, Omul cel tainic al inimii, Editura Basilica, București, 2014, p. 138)

[cristiboss56]

Diavolul ne împiedică să spunem rugăciunea, ca să ne poată înrobi mai uşor. Ne aduce nepăsarea, grijile lumeşti, mii de piedici, cu unicul scop ca să ne împiedice să facem rugăciunea. Aşa cum s-a arătat din multe evenimente întâmplate, demonii se înfricoşează de Numele lui Hristos.

Ei înşişi au mărturisit, prin gura oamenilor, că sunt arşi, când aceştia se roagă.

Era odată un călugăr care căzuse în multă nepăsare, încât nu-şi mai făcea nici canonul, şi vroia să se întoarcă în lume. Deci s-a dus în locul lui natal, Kefalonia, unde se ştie că aleargă cei demonizaţi, datorită vindecărilor făcute de Sfântul Gherasim. Deci şi acesta, mergând să se închine la Sfântul, s-a întâlnit pe drum cu o demonizată, care i-a zis:

‒ Ştii ce ţii în mâna ta? Ah, dacă ai şti, nenorocitule, ce ţii în mână! Dacă ai şti cât mă arde acest metanier, pe care tu îl ţii din obişnuinţă, din rutină!

Călugărul a rămas ca trăsnit, a fost voia lui Dumnezeu ca demonul să-i vorbească în acest fel, şi şi-a revenit. Dumnezeu l-a luminat şi şi-a zis în sinea lui:

‒ Iată, uite ce fac eu, nenorocitul! Ţin în mâna mea cea mai puternică armă, şi nu pot să biruiesc un diavol! Şi nu numai că nu pot să-l răpun, dar mă trage şi mă duce unde voieşte! Am păcătuit, Dumnezeul meu!

Şi în acelaşi moment a plecat pocăit la mănăstirea lui. Şi venind, a pus iarăşi început bun şi atât a sporit în rugăciune şi în vieţuirea monahală, încât s-a făcut pildă de folos multora. Şi eu, nenorocitul, l-am apucat pe acest călugăr. Şi nu auzeai din gura lui decât: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”, neîntrerupt. Îi spuneai ceva, el scotea două cuvinte şi limba lui se întorcea de îndată la rugăciune. Atât de mult îşi obişnuise limba, într-o asemenea măsură se schimbase! Şi să luăm seama că valoarea rugăciunii şi a metanierului i-a descoperit-o – desigur, fără să vrea – diavolul, după judecăţile şi sfaturile nepătrunse ale Celui Preaînalt!

Din Avva Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovniceşti, Editura Egumeniţa, Alexandria, 2012, p. 45-46

[cristiboss56]

PREOTUL CARE ESTE TATĂ PENTRU 18 COPII
https://youtu.be/bs_-brE_mUE

[cristiboss56]

"Aduceți-vă aminte de sfinții ale căror nume le purtați și rugați-vă să vă apere; să apere familia, neamul nostru și toată lumea!"
(Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa)

[cristiboss56]

(Parintele Ioan Danci)
Ne străduim să plăcem oamenilor şi ei tot ne judecă, ne străduim să fim pe placul lumii şi ea tot nr urăşte. Nu ne străduim să plăcem lui Dumnezeu şi El totuşi ne iubeşte şi încă cât de mult, ne iartă, ne păzeşte, ne ocroteşte! Ce te costă suflete să fi bun, să ierți să iubeşti?!
O zi frumoasa si binecuvântată!

[cristiboss56]

"La ce-i folosește omului toată știința lumii dacă nu-i în stare să ierte un singur cuvânt supărător sau o privire care-l rănește? La nimic. La ce bun o sută de sticle de ulei vărsat în candelă dacă niciun strop nu e mărturia iertării unei singure jigniri? La nimic. Totul e în zadar."

Sfântul Nicolae Velimirovici