MOTIVELE pentru care mă CĂLUGĂRESC

[AlinB]

Pai stii cum se zice Emiliane, nu poate orb sa conduca alt orb..asa ca lasa-te de meserie.

Amana si tu pana vei fi hirotonit macar...adica destul de probabil niciodata.

[Seraphim7]

Iată un produs al ortodoxiei,unul pur....Indoctrinat "hundred procent".Eu sincer,chiar cred că ai suferit mult.Dar nu trebuia să îți asumi chiar in halul ăsta.Însă dacă vrei să o faci...Vei avea doar dezamăgiri.Tu promulgi un idealism deja stins.Nu vei ajunge chiar nicăieri cu atitudinea asta,și îți spun asta fiindcă eu nu m-am lăsat dus de "valul" ăsta.Tu vrei sa demostrezi multe,însă în monahism nu vei găsi decât o treaptă de evoluție spre treapta de arhiereu....

[Igor_Paslusnik]

Serafime, dacă chiar crezi că am suferit mult, de ce nu crezi că Hristos a înviat?
Ce treabă avem noi, cei ai lui Hristos, cu lumea stricată şi care vor să se lipsească de dragostea Domnului?
"Dar pentru că voi nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Mai înainte decât pe voi, pe Mine M-au urât."
De ce îţi slăbeşti credinţa, cu prostii? Eşti bărbat sau eşti cârpă? Fi curajos. Altfel şterg demonii cu tine pe jos şi nu-i bine.

Nu te faci călugăr din cauza suferinţei. E mult mai mult. Harul există cu adevărat şi lucrează cu adevărat. Dacă vrei. Ţine minte:
"Iată Eu stau la uşa inimii voastre şi bat, de ce cineva să îmi deschidă, intru şi cinez cu El".
Şi mai ales versetul ce îl iubesc tare mult:
"Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el." - Ioan 14, 23.

Şi mai ales nu te faci călugăr ca să devii ierarh, Doamne fereşte. Să fugi de orice cinste. Şi dacă primeşti vreo-una, dă-o toată, tuturor, întotdeauna. Ţie păstrează-ţi slăbiciunile şi luptă-te cu ele. Şi ia slăbiciunile şi altora şi luptă-te cu ele... :)

Te faci călugăr pentru că iubeşti. Înainte de orice. Apoi pentru că suferi, pentru că înţelegi, simţi, vezi, îţi pasă.
Te faci monah să înveţi să iubeşti cu adevărat pe Domnul şi te temi cu adevărat de Domnul, şi pentru că nu vrei să pierzi Raiul a doua oară, prin tine însuţi de data asta că prima dată a fost prin Adam, te faci monah pentru că vrei să urmezi Lui cât mai fidel şi desăvârşit posibil, să asculţi de poruncile Domnului Treimii Iubire, cât mai puternic, mai curat, smerit, posibil, cât mai deplin posibil.

Să ştii că pe forum şi pe internet, nu-i Domnul. Aici sunt doar trăiri. Ale celor ce iubesc pe Domnul la măsura lor şi a celor ce iubesc demonii la măsura lor şi fiecare face lucrarea Domnului său sau domnilor săi.

Aşa că lasă-te de prostii, lasă-te de aspra judecată, că ştii tu bine: "cu măsura cu care judeci, cu aceea vei fi judecat".
Lasă malahia, deznădejdea, tristeţea şi prostia :) întoarce-te şi fii precum pruncii, şi vei moşteni Cerurile, împodobeşte-te cu iubire, rugăciune şi iertare şi apoi alege: căsătoria sau călugăria.

Şi tu văd că ai suferit cumplit, dar îţi spun, nu ai suferit mai mult ca mine, şi tu văd că iubeşti şi cauţi pe Domnul, în măsura ta, dar îţi spun: nu vei iubi niciodată pe Domnul, mai mult ca mine. Niciodată nu mă vei depăşi în dragostea mea pentru Dumnezeu. Şi nici nu te invit să încerci să mă depăşeşti, că oricum vei eşua. :) Dar mai ştii? Mare-i Dumnezeu.

Şi da, acel idealism există, în măsura în care vrei să ai o viaţă în Hristos, cât mai plăcută Domnului posibil, în măsura în care te umpli de har şi ştii cum să readuci harul înapoi când îl pierzi şi cum ştii să-l înmulţeşti pe cel primit, să ajungi să ai har peste har, ca şi creştin prin Sfântul Botez ce îl ai, prin Sfânta Mirungere, Sfântul Maslu, Sfânta Spovedanie, Sfânta Împărtăşanie, este posibil să înmulţeşti har peste har, în măsura în care te vindeci şi ştii cum să nu te mai îmbolnăveşti, sau să fie cât mai rar şi de cât mai scurtă durată, şi mai primeşti şi o măsură de a vindeca pe alţii, da, acel idealism există, în măsura în care te umpli mai mult de Împărăţia Cerurilor înăuntrul tău şi vrei şi ştii să o dăruieşti toată, altora, dacă vor a o primi, firesc, acel "idealism" în Hristos există în măsura în care te sileşti să păcătuieşti cât mai puţin posibil şi în măsura în care te curăţeşti cât mai mult de omul cel vechi şi te umpli cât mai mult de omul cel nou în Hristos şi cauţi luminarea şi îndumnezeirea tot mai cu dor şi sârg şi vrei ca fiecare minut consumat din timpul tău, să fie pentru Domnul, gândind şi dorind pe Domnul, iubind pe Domnul, oamenii şi toată creaţia Sa.

Aşa că hai sus, ridică-te. Capul sus şi hai la luptă mai departe, să luptăm lupta cea bună. Biruitorul îţi este alături ! Şi are cu El, armata călită de luptători care-L iubesc pe El, iubesc Biserica şi toată creaţia Lui, şi o mai mare armată strălucitoare de Sfinţi îţi este alături, cu frumuseţi împodobită peste mintea umană de înţelegere, şi te cheamă la o plată veşnică, pentru care orice suferinţă de aici, oricât ar fi de grea, merită să o înduri, crede-mă... :)

"Sus să avem inimile". Doamne ajută.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Serafime, dacă chiar crezi că am suferit mult, de ce nu crezi că Hristos a înviat?
Ce treabă avem noi, cei ai lui Hristos, cu lumea stricată şi care vor să se lipsească de dragostea Domnului?
"Dar pentru că voi nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Mai înainte decât pe voi, pe Mine M-au urât."
De ce îţi slăbeşti credinţa, cu prostii? Eşti bărbat sau eşti cârpă? Fi curajos. Altfel şterg demonii cu tine pe jos şi nu-i bine.

Nu te faci călugăr din cauza suferinţei. E mult mai mult. Harul există cu adevărat şi lucrează cu adevărat. Dacă vrei. Ţine minte:
"Iată Eu stau la uşa inimii voastre şi bat, de ce cineva să îmi deschidă, intru şi cinez cu El".
Şi mai ales versetul ce îl iubesc tare mult:
"Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el." - Ioan 14, 23.

Şi mai ales nu te faci călugăr ca să devii ierarh, Doamne fereşte. Să fugi de orice cinste. Şi dacă primeşti vreo-una, dă-o toată, tuturor, întotdeauna. Ţie păstrează-ţi slăbiciunile şi luptă-te cu ele. Şi ia slăbiciunile şi altora şi luptă-te cu ele... :)

Te faci călugăr pentru că iubeşti. Înainte de orice. Apoi pentru că suferi, pentru că înţelegi, simţi, vezi, îţi pasă.
Te faci monah să înveţi să iubeşti cu adevărat pe Domnul şi te temi cu adevărat de Domnul, şi pentru că nu vrei să pierzi Raiul a doua oară, prin tine însuţi de data asta că prima dată a fost prin Adam, te faci monah pentru că vrei să urmezi Lui cât mai fidel şi desăvârşit posibil, să asculţi de poruncile Domnului Treimii Iubire, cât mai puternic, mai curat, smerit, posibil, cât mai deplin posibil.

Să ştii că pe forum şi pe internet, nu-i Domnul. Aici sunt doar trăiri. Ale celor ce iubesc pe Domnul la măsura lor şi a celor ce iubesc demonii la măsura lor şi fiecare face lucrarea Domnului său sau domnilor săi.

Aşa că lasă-te de prostii, lasă-te de aspra judecată, că ştii tu bine: "cu măsura cu care judeci, cu aceea vei fi judecat".
Lasă malahia, deznădejdea, tristeţea şi prostia :) întoarce-te şi fii precum pruncii, şi vei moşteni Cerurile, împodobeşte-te cu iubire, rugăciune şi iertare şi apoi alege: căsătoria sau călugăria.

Şi tu văd că ai suferit cumplit, dar îţi spun, nu ai suferit mai mult ca mine, şi tu văd că iubeşti şi cauţi pe Domnul, în măsura ta, dar îţi spun: nu vei iubi niciodată pe Domnul, mai mult ca mine. Niciodată nu mă vei depăşi în dragostea mea pentru Dumnezeu. Şi nici nu te invit să încerci să mă depăşeşti, că oricum vei eşua. :) Dar mai ştii? Mare-i Dumnezeu.

Şi da, acel idealism există, în măsura în care vrei să ai o viaţă în Hristos, cât mai plăcută Domnului posibil, în măsura în care te umpli de har şi ştii cum să readuci harul înapoi când îl pierzi şi cum ştii să-l înmulţeşti pe cel primit, să ajungi să ai har peste har, ca şi creştin prin Sfântul Botez ce îl ai, prin Sfânta Mirungere, Sfântul Maslu, Sfânta Spovedanie, Sfânta Împărtăşanie, este posibil să înmulţeşti har peste har, în măsura în care te vindeci şi ştii cum să nu te mai îmbolnăveşti, sau să fie cât mai rar şi de cât mai scurtă durată, şi mai primeşti şi o măsură de a vindeca pe alţii, da, acel idealism există, în măsura în care te umpli mai mult de Împărăţia Cerurilor înăuntrul tău şi vrei şi ştii să o dăruieşti toată, altora, dacă vor a o primi, firesc, acel "idealism" în Hristos există în măsura în care te sileşti să păcătuieşti cât mai puţin posibil şi în măsura în care te curăţeşti cât mai mult de omul cel vechi şi te umpli cât mai mult de omul cel nou în Hristos şi cauţi luminarea şi îndumnezeirea tot mai cu dor şi sârg şi vrei ca fiecare minut consumat din timpul tău, să fie pentru Domnul, gândind şi dorind pe Domnul, iubind pe Domnul, oamenii şi toată creaţia Sa.

Aşa că hai sus, ridică-te. Capul sus şi hai la luptă mai departe, să luptăm lupta cea bună. Biruitorul îţi este alături ! Şi are cu El, armata călită de luptători care-L iubesc pe El, iubesc Biserica şi toată creaţia Lui, şi o mai mare armată strălucitoare de Sfinţi îţi este alături, cu frumuseţi împodobită peste mintea umană de înţelegere, şi te cheamă la o plată veşnică, pentru care orice suferinţă de aici, oricât ar fi de grea, merită să o înduri, crede-mă... :)

"Sus să avem inimile". Doamne ajută.

Du-te frate la patriarh și cere binecuvântare să îți intemeiezi ordinul tău:)).Că altfel nu merge.Te văd așa intr-o competiție imaginară cu toată lumea.Biciuesti încolo si încoace.Pui etichete la fiecare.Scri monologuri....Ai oricum un potențial,dar nu prea primești feedback.Și să știi ca nu te judec,pur si simplu am un soi de impresionabilitate,dar și compătimire.Ai râvnă,înțeleg,vrei să arăți ca știi teologie,etc.Dar,frate dragă,unde vrei sa ajungi?

[AlinB]

În prealabil postat de Seraphim7

Iată un produs al ortodoxiei,unul pur....Indoctrinat "hundred procent".Eu sincer,chiar cred că ai suferit mult.Dar nu trebuia să îți asumi chiar in halul ăsta.Însă dacă vrei să o faci...Vei avea doar dezamăgiri.Tu promulgi un idealism deja stins.Nu vei ajunge chiar nicăieri cu atitudinea asta,și îți spun asta fiindcă eu nu m-am lăsat dus de "valul" ăsta.Tu vrei sa demostrezi multe,însă în monahism nu vei găsi decât o treaptă de evoluție spre treapta de arhiereu....

Nu e nici un idealism, e neputinta in forma pura de a face orice altceva, in lumea reala :)

Nimeni nu sta sa vorbeasca cu unii ca astia in realitate.

Si nu pentru ca altii nu se ridica la inaltimea "idealismului" lor.

Ceea ce scriu aici iarasi, nu este idealism, ci produsul unor frustrari.

In realitate, au nevoie de ani de terapie.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de AlinB

Nu e nici un idealism, e neputinta in forma pura de a face orice altceva, in lumea reala :)

Necredinciosule, lumea reală nu e lumea asta. Lumea asta e temporală, e pervertită neascultării şi neiubirii de Domnul.

În prealabil postat de AlinB

Nimeni nu sta sa vorbeasca cu unii ca astia in realitate.

Ba da, multă lume stă de vorbă cu călugării. Te rog, pentru binele tău, nu mai minţii.

În prealabil postat de AlinB

Si nu pentru ca snu se ridica la inaltimea "idealismului" lor.

Fiindcă se smeresc, iubesc şi văd pe monahi şi idealismul lor, ca cei care iubesc pe Domnul mai mult decât oaspeţii lor mireni.

În prealabil postat de AlinB

Ceea ce scriu aici iarasi, nu este idealism, ci produsul unor frustrari.

Însăşi Hristos a fost frustrat pentru omenire. Nu poţi să iubeşti cu adevărat şi să nu-ţi pese cu adevărat şi să nu te frămânţi.

În prealabil postat de AlinB

In realitate, au nevoie de ani de terapie.

În realitate ai nevoie să-ţi opreşti hulirea şi smintirea celor mai mici. Ca să nu ţi le oprească Domnul.
Ferească Dumnezeu, câtă osândă îţi aduni, Aline...

Bietul de tine...

[AlinB]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Necredinciosule, lumea reală nu e lumea asta. Lumea asta e temporală, e pervertită neascultării şi neiubirii de Domnul.

Micutule, lumea reala e lumea reala, daca ai fi vrut sa faci ceva acolo, acum erai casatorit, preot, sau macar frate intr-o manastire.


Asa nu esti decat un taietor de frunza la caini pe un forum cvasi-obscur frecventat de mai putin de o duzina de oameni, dintre care un sfert n-au toate tiglele pe casa.

Si asta ma face sa ma intreb eu ce mai caut pe aici :)

Ba da, multă lume stă de vorbă cu călugării. Te rog, pentru binele tău, nu mai minţii.

Nu esti calugar iar in realitate nimeni nu sta sa-ti asculte prostii ca cele insirate pe aici.

Chiar si duhovnicul nu stie cum sa te expedieze mai repede pentru ca evident, mare lucru n-ai reusit sa indrepti si probabil stie ca nici nu poate avea cine stie ce asteptari.

Însăşi Hristos a fost frustrat pentru omenire. Nu poţi să iubeşti cu adevărat şi să nu-ţi pese cu adevărat şi să nu te frămânţi.

Da, epica afirmatie.

Nici macar nu ai proprietatea cuvintelor, dar probabil ca e printre ultimele lucruri de care ai urgent nevoie.

În realitate ai nevoie să-ţi opreşti hulirea şi smintirea celor mai mici. Ca să nu ţi le oprească Domnul.
Ferească Dumnezeu, câtă osândă îţi aduni, Aline...

"cei mici" e mare, imens chiar si se numeste "orgoliu" si iti apartine.

Serios, ai observat pe aici cineva entuziasmat de discursurile tale? Care sa-ti tina isonul cu "doctrinele" tale?
Asa ca, faptul ca te dezaprob, sa sminteasca pe cine?

Pe tine? Tu ai nevoie de un dus rece, nu ca n-ai fi avut atatea de la viata, dar ai compensat teribil de prost - te-ai refugiat intr-o lume imaginara unde esti un predicator groazav, in realitate nimeni nu sta de vorba cu tine, nimeni nu-ti da dreptate decat cel mult sa nu supere "bietul baiat", si cam atat.

Pune mana si fa ceva real cu viata ta, pacat de ea sa o irosesti asa.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de AlinB

Micutule, lumea reala e lumea reala, daca ai fi vrut sa faci ceva acolo, acum erai casatorit, preot, sau macar frate intr-o manastire.

Cine spune? Spui tu?
Sfântul Vasile cel Mare, la 29 de ani, cât am eu acum, nici nu era creştin. La 29 de ani abea primeşte Sfântul Botez şi pleacă direct în pustiurile capadociei (turcia de azi). Se duce direct pustnic. Şi la 1 an de pustnicie, scrie regulile monahale, mari şi mici şi asceticele, după care întreaga Biserică, se va ghida, 1600 de ani, până azi şi mai departe.
Isaac, fiul lui Avraam, la 40 de ani, spune Scriptura, se plimba pe câmpii şi cugeta la Domnul. Înainte de a se căsători cu Rebeca, care i-a adus-o slujitorul lor.
Există o normă a măsurii iubirii în Domnul? Nicidecum. Mai bine mai târziu decât niciodată. Cu cât mai devreme şi cu cât mai mult, cu atât mai bine.
Ţi-am spus, mergi de studiază teologie.

În prealabil postat de AlinB

Asa nu esti decat un taietor de frunza la caini pe un forum cvasi-obscur frecventat de mai putin de o duzina de oameni, dintre care un sfert n-au toate tiglele pe casa.

Am trecut pe aici, ca să învăţ de la alţii şi poate să pot fi de folos altora. Şi tocmai pentru că e un mod minunat, de a-ţi petrece timpul, dacă tot stai pe net, şi o măsură de a te smeri. Asta-i acest forum, faţă de alte forumuri şi alte activităţi pe net.
Dar asta numai dacă lucrăm în iubire unii cu alţii, dacă ne rugăm înainte să postăm ceva şi dacă nu facem din asta o patimă, să ajungem să ne consumăm 10 ani de viaţă pe internet, cu zeci de mii de postări. Atunci nu-i tocmai bine... Şi tot e mai bine decât să te joci jocuri pe computer, de exemplu, sau alte activităţi care nu-ţi pun fiinţa cât de cât la Domnul...

În prealabil postat de AlinB

Si asta ma face sa ma intreb eu ce mai caut pe aici :)

În sfârşit, un rod al smereniei şi doririi îmbunătăţirii în Domnul... Rodul rugăciunilor Bisericii...

În prealabil postat de AlinB

Nu esti calugar iar in realitate nimeni nu sta sa-ti asculte prostii ca cele insirate pe aici.

Am mai spus: îmi doresc să fiu creştin. Dacă reuşesc să fiu creştin, am reuşit mult. Am reuşit tot.

În prealabil postat de AlinB

Chiar si duhovnicul nu stie cum sa te expedieze mai repede pentru ca evident, mare lucru n-ai reusit sa indrepti si probabil stie ca nici nu poate avea cine stie ce asteptari.

Atâta ştii, să ponegreşti. Dute şi stai de vorbă cu el. Îţi dau adresa prin mesaj privat şi vorbiţi, că n-am nimic de ascuns.

În prealabil postat de AlinB

Nici macar nu ai proprietatea cuvintelor, dar probabil ca e printre ultimele lucruri de care ai urgent nevoie.

Toate cuvintele sunt ale tuturor. Nimeni nu este proprietar pe vreun cuvânt.

În prealabil postat de AlinB

"cei mici" e mare, imens chiar si se numeste "orgoliu" si iti apartine.

Tu eşti sfânt, nu? Tu nu ai orgoliu? Nu te lăsa amăgit să vezi răul din alţii înainte de a-l vedea în tine şi a te curăţa tu întâi.

În prealabil postat de AlinB

Serios, ai observat pe aici cineva entuziasmat de discursurile tale? Care sa-ti tina isonul cu "doctrinele" tale?
Asa ca, faptul ca te dezaprob, sa sminteasca pe cine?

Nu poţi fi pe placul oamenilor care nu iubesc pe Domnul. Iar cei care iubesc pe Domnul, ne vom bucura, unii de alţii, de măsurile noastre în Hristos, fără să numim măsurile cu numiri batjocoritoare.
Iar modul cum vorbeşti în general pe forum, mereu înţepi pe toată lumea, mereu agresiv, zeflemitor, mereu nemulţumit, morocănos, jigneşti din toată nimica, te dai că le cunoşti pe toate, ai răspuns la orice, asta sminteşte pe ceilalţi. Pe cei mai mici, care mai trec pe aici şi îşi spun: "ăştia sunt oamenii Iubirii? Asta nu-i iubire..." Şi poate nu ştii versetul: "Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala." - Matei 18, 7.

În prealabil postat de AlinB

ai compensat teribil de prost - te-ai refugiat intr-o lume imaginara unde esti un predicator groazav, in realitate nimeni nu sta de vorba cu tine, nimeni nu-ti da dreptate decat cel mult sa nu supere "bietul baiat", si cam atat.

Dacă vroiam să fiu un predicator grozav, aş fi fost preot demult. M-aş fi căsătorit din timpul facultăţii şi ajungem preot. Poate-mi făceam şi-un nume... De parcă asta ar conta. Dragostea oamenilor în Hristos, contează, mai mult ca o predică bună.
Dar la Sfântul Ioan Gură de Aur, pe lângă că spune că cine va primi hirotonia spurcându-şi fecioria înainte de căsătorie, va avea un har slab şi neputincios, dar mai spune să nu fim preoţi înainte de 30 de ani, iar eu încă mai am până la 30 de ani. Şi acum că în curând îi voi avea, dacă se va milostivi Domnul, cu rugăciunile Maicii Sale, am văzut, am înţeles, am simţit şi am trăit, o chemare mult mai mare, aceea de a nu trăi decât pentru Hristos, şi acum nu-mi mai doresc preoţie, decât Sfânta Taină a Călugăriei şi a Pustniciei (călugăria era Sfântă Taină între 12, câte erau până în secolul 8).

În prealabil postat de AlinB

Pune mana si fa ceva real cu viata ta, pacat de ea sa o irosesti asa.

Rugăciunea ! Este cea mai înaltă, mai nobilă, cea mai curată şi mai sfântă faptă bună, ce o poate face un om în Hristos.
Rugăciunea este singura şi unica metodă şi cale, de a câştiga timpul cu adevărat, pentru mântuire.
Spunea Sfântul Porfirie Kavsokalivitul:

"Văd în Duhul Sfânt, că 7 preoţi, care predică grozav şi strălucit, la 70.000 de oameni, nu fac cât rugăciunile unui monah şi mai ales pustnic, ascet, pentru omenire."

Deci cine se roagă, niciodată nu îşi poate irosi viaţa. Patericul e plin de pilde. Sfânta Scriptură, cu mult mai mult:

"Şi în zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu." - Luca 6, 12.
"Iar noi vom stărui în rugăciune şi în slujirea cuvântului." - Faptele Apostolilor 6, 4.
"Stăruiţi în rugăciune, priveghind în ea cu mulţumire." - Coloseni 4, 2.
"Căci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune." - 1 Timotei 4, 5.

"Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post." - Matei 17, 21.

Hristos a înviat...

[CristianR]

În prealabil postat de AlinB

Asa nu esti decat un taietor de frunza la caini pe un forum cvasi-obscur frecventat de mai putin de o duzina de oameni, dintre care un sfert n-au toate tiglele pe casa.

Si asta ma face sa ma intreb eu ce mai caut pe aici :)

Poate că te simți bine în această companie.
Pe de altă parte, cred că ești generos; poate că raportul este invers. Sau poate diferența e dată doar de numărul țiglelor care ne lipsesc. :)

[AlinB]

No, candva era altfel.

"sectarii" erau singurul element problematic.

Acum sunt prea multi "ortodocsi" buni de ospiciu si totul a devenit un circ.

Succes in continuare :)