Avort - pro sau contra?

[suslik]

Oh my goodness, s-a intors martorul ebolei.

[DragosP]

Parafrazându-l oleacă pe Doc, ar fi amuzantă replica dacă n-ar fi scrisă de tine, mă...

[ioana5760]

Dar cand este vorba de sarcini extrauterine? viata femeii este pusa in pericol.
In aceasta situatie accepta biserica avortul?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de ioana5760

Dar cand este vorba de sarcini extrauterine? viata femeii este pusa in pericol.
In aceasta situatie accepta biserica avortul?

Biserica nu-si pune stampila CTC asupra pacatelor nimanui si nu se pune problema daca Biserica accepta sau nu avortul, crima, adulterul, ci le considera fapte deja efectuate, avand un caracter degradant fata de suflet si mantuire.
Biserica spune NU, pacatului. Iar pacatul se face prin consimtire si eventual premeditare. Pentru pacate deja infaptuite, Biserica nu poate decat sa dezlege, din moment ce exista cainta si dorinta reala de a nu mai repeta.
O sarcina extrauterina nu intra in nici un fel de interdictie, desi, repet, Biserica oricum NU interzice, din moment ce Dumnezeu l-a facut pe om liber sa aleaga. Inlaturarea unei sarcini extrauterine ii poate aduce mamei o mare durere sufleteasca, fiindca ea isi dorea sincer acel copil. Pacatul e una, iar intamplarea nefericita care duce inevitabil la avort (daca nu la moartea amandorura) e alta.

[sophia]

La sarcina extrauterina copilul oricum nu se poate forma/dezvolta, fiindca numai in uter are spatiul si mediul necesar.
Ma mai gandesc eu ca totusi tot Dumnezeu hotaraste si nu biserica de pe pamant (oamenii). Sunt cazuri cand sarcina nu se dezvolta, sau copilul moare in pantece fara vina cuiva. Se cheama ca Dumnezeu asa a hotarat.
In intelepciunea si atotputernicia Sa, numai Dumnezeu poate hotari viata sau moarte, ce este pacat si ce nu. Oamenii mai si gresesc...

[Florinvs]

Daca copilul moare inainte de a se naste (fara ca femeia respectiva sa faca ceva intentionat pentru a-i provoca moartea), sau in cazurile de avorturi spontane neprovocate de femeia respectiva, sau daca fatul este nascut mort, atunci evident ca nu este vina femeii respective si putem spune ca asa a vrut Dumnezeu!

Problema mai dureroasa se pune in cazurile in care, in urma unor analize medicale reale, medicii ajung la concluzia ca daca femeia respectiva duce sarcina pana la capat (ori din cauza unei sarcin extrauterine, ori din alte cauze), exista riscul major sa-si piarda viata!

Nimeni (nici ca femeie, nici precum ca si sot al unei femeii aflate intr-o atare situatie) nu-si doreste sa ajunga intr-o astfel de situatie! Aici pur si simplu numai cea care ajunge intr-o astfel de situatie poate intelege prin ce trece!

Bun- stiu ca dpdv crestineste nimeni nu ar trebui sa faca avort, insa omeneste vorbind eu nu as putea sa o judec sau sa o condamn pe o femeie care are de ales intre a face avort sau a-si pierde viata! Stiu ca sunt rare astfel de cazuri (colegul Mihnea care este doctor de meserie ne-ar putea explica mai bine astfel de cazuri dpdv medical), dar si când se intampla, decizia este una extrem de grea si dureroasa!

[sophia]

Nu merge citatul...

"Daca copilul moare inainte de a se naste (fara ca femeia respectiva sa faca ceva intentionat pentru a-i provoca moartea), sau in cazurile de avorturi spontane neprovocate de femeia respectiva, sau daca fatul este nascut mort, atunci evident ca nu este vina femeii respective si putem spune ca asa a vrut Dumnezeu!"

Florin - problema este insa ca si in cazurile de care spui aici biserica, preotii nu spun totusi ca asa avrut Dumnezeu, ci dau vina tot femeii, ca nu a avut ea grija destula. Eu asa am citit, poate gresesc.

In pildele lui Iisus vedem mereu ca El gandeste si judeca altfel decat oamenii.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioana5760

Dar cand este vorba de sarcini extrauterine? viata femeii este pusa in pericol.
In aceasta situatie accepta biserica avortul?

Biserica catolica il accepta in aceasta situatie, in care nu putem vorbi de un avort. Asemenea cazuri se inscriu in principiul mai general al dublului efect.

[sophia]

S-a tot discutat aici pe forum, pe mai multe fire, despre oamenii cu handicap sau boli diverse, de la nastere mai ales.
Multi spun ca ei sunt fericiti. Eu spun altfel.

Intamplarea face ca astazi sa gasesc pe prima pagina a site-ului o pilda care mi-a placut foarte mult si care spune exact cum gandesc eu:

"Suferinta unui orb

Am intrebat odata pe un orb intelept: “cum isi poarta suferinta?”

In aparenta era linistit, impacat, pozitiv in gandurile si planurile lui, si era dat adesea drept exemplu de om fericit, chiar in suferinta lui. Mi-a raspuns cu o sinceritate pentru care nu stiu cum sa-l pretuiesc, ori de cate ori imi aduc aminte:

“Imi port suferinta cu durere. Cum as fi bucuros cand nu vad? Nu vad oamenii, care trebuie sa fie frumosi. Nu vad padurea. Nu vad florile.

Nu vad lumina. Nu pot citi cartile. Sunt impacat si nu cartesc. O iau ca pe o incercare a lui Dumnezeu. Si incerc sa fiu folositor si altora. Dar asta e cu totul altceva. Imi aduc bucurii lucrurile bune pe care le pot realiza, dar suferinta de a nu vedea nu trece!” (IPS Antonie Plamadeala)"

http://www.crestinortodox.ro/pilde/s...ui-121173.html

[gpalama]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Biserica catolica il accepta in aceasta situatie, in care nu putem vorbi de un avort. Asemenea cazuri se inscriu in principiul mai general al dublului efect.

Sfatul de mai sus l-am auzit de la multi duhovnici.

Am primit insa un sfat de la un alt duhovnic mai in varsta. Insa trebuie multa credinta in cazul asta.

"Ce Dumnezeu a dat, Dumnezeu sa ia".

Mai bine te rogi Maicii Domnului si lui Dumnezeu sa ia ei copilasul sa nu faci tu omor pe lumea asta decat sa faci omor. Si poate aude Dumnezeu rugaciunea, daca e facuta cu putina credinta.