Mai exista conducatori catolici

[ioan67]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In urma cu cateva zile, Petru Paul Kucinski, conducatorul Peru-ului a consacrat tara sa Preasfintei Inimi a lui Cristos si Inimii Neprihanite a Mariei.

"Eu, Pedro Pablo Kuczynski, Presedinte al Republicii Peru, cu autoritatea care imi este conferita fac act de consacrare a mea, a familiei mele aici de fata, a sotiei mele si a Republicii Peru la iubirea si protectia Atotputernicului Dumnezeu, prin mijlocirea Sfintei Inimi a lui Isus si Inimii Neprihanite a Mariei.

In mainile Voastre iubitoare asez guvernul meu, impreuna cu toti muncitorii si toti cetatenii care sunt sub responsabilitatea mea. Dumnezeule Atotputernic, iti ofer gandurile mele si deciziile mele ca presedinte, pentru a le folosi spre binele tarii noastre si pentru a fi mereu constient de cele Zece Porunci in actul guvernarii. Cer lui Dumnezeu, prin mijlocirea Sfintei Inimi a lui Isus si a Inimii Neprihanite a Mariei, sa auda si sa primeasca actul meu de consacrare si sa acopere tara aceasta de o protectie speciala.

Inaltand aceasta rugaciune, cer iertare lui Dumnezeu pentru toate pacatele comise in trecut, pentru tot ce s-a comis in trecutul Republicii si pentru toate hotararile luate contra poruncilor Lui si cer ajutorul Sau pentru a schimba tot ce ne desparte de El. Eu, Pedro Pablo Kuczynski, ca presedinte al Republicii Peru, fac acest legamant solemn in fata lui Dumnezeu si in fata cetatenilor tarii noastre astazi, 21 octombrie 2016"

Doamne, in mainile Tale stau popoarele si conducatorii lor! Ajuta, Doamne, acea indepartata tara si pe cei care o conduc, facand ca gandul lor bun sa dureze si sa nu uite legamantul facut!

Dumnezeu sa-i ajute!
Si sa fie spre pilda oamenilor de pretutindeni.

[Iorest]

.............................

[ioan67]

Treaba ar fi că, spre deosebire de situaţia de la noi, peruanii nu au ameninţat că îl demit pe Preşedinte dacă nu sprijină creştinismul.
În orice caz, din materialul prezentat nu reiese asta.
Deşi nu e exclus, teoretic, să fie o maşinaţie specială în spatele frumoasei declaraţii.

Personal, consider că unui preşedinte îi şade foarte bine să le facă pe toate cu frica lui Dumnezeu şi să dorească pentru poporul său o viaţă bineplăcută Domnului.
Totodată nu sunt de acord ca anumite treburi, care sunt de competenţa statului şi a laicatului în general să fie ignorate sau cenzurate după regulile Bisericii. Consider că aceste două planuri ale vieţii sociale şi individuale trebuie să rămână distincte şi singura problemă e de a la armoniza, cumva, iar nu de a lupta pentru a impune primatul uneia asupra alteia.
Aşadar, atât cezaro-papismul cât şi papa-cezarismul sunt variante de evitat.