Tinerii si Biserica

[Copacel]

În prealabil postat de oitza ratacita

Sa te transferi la un liceu teologic, de exemplu. Exista clase si cu alte specializari, nu doar teologie pastorala.
Sau sa vorbesti cu consilierul scolar, vei afla ca ceea ce ti se intampla se numeste bullying si va sti ce masuri sa adopte pt ca acest act comportamental sa fie combatut la nivel de clasa.
Bullyingul poate avea urmari extrem de grave pt. tot restul vietii.

Pai daca il inveti cu fuga, asa o sa fuga toata viata. Ce o sa faca la facultate ?
O sa fuga la alta facultatea din cauza altora ?

Si ce o sa faca in viata ? O sa-si dea demisia de la serviciu pt ca altii nu sunt de acord cu stilul sau de viata ?
Nu-l invata sa devina gaina.

Bre Alexe, tu trebuie sa fii diplomat si sa le arati subtil ca esti deasupra lor.Si in primul rand nu mai trebuie sa pui la inima afirmatiile lor.Cand mai auzi astfel de afirmatii gandeste-te ca s-au inspirtat din tomberonul din fata strazii bre.
Nesimtirea aia buna de care iti vorbeam in postul trecut are scop terapeutic pt ca te ajuta pe tine sa uiti raul si sa-i suporti.Gandeste-te ca ei deja sunt neputinciosi ca au ajuns in situatia asta.Roaga-te pt ei .

[ioan67]

În prealabil postat de Copacel

Pai daca il inveti cu fuga, asa o sa fuga toata viata.

Foarte bună observație!
Caracterele evitante, sociofobe, eventual antisociale, așa se și produc. Prin deprinderea unor patternuri de fugă și inadaptare în anumite situații stresante care ar trebui traversate prin retragere activă (pentru șlefuire de sine și dezvoltare de abilități) urmată de confruntare, nu prin fugă.

[cristiboss56]

Fatarnicul este la tot pasul, ne vede, ne vaneaza si ne distruge. Fatarnicia face parte din viata noastra si ne intuneca viata de zi cu zi atunci cand dam ochii cu ea.
Cand te intalnesti cu el, fatarnicul, iti strange amandoua mainile. Iti zambeste cu caldura si orice ii spui aproba si te admira. Fatarnicul vorbeste de rau pe cei care-i crede ca-i sunt dusmani. Lauda pe cei pe care-i crede ca-i sunt prieteni si te proslaveste pe tine, pe deasupra tuturor. Cand e vorba de vreo virtute, se da exemplu pe sine. Daca se intampla sa se intalneasca cu vreun preot, isi arata pravoslavnicia sa si rautatea in care zace lumea.
Daca vorbeste cu vreun necredincios, barfeste si pe preoti si Biserica. Cand merge la biserica, nu cumpara numai o lumanare, doua, mari, ci ia un snop de lumanarele marunte. Le aprinde si le imparte prin toate sfesnicile. Calca rar de la icoana la icoana. Se inchina larg si se roaga cu ochii inchisi, soptind cu oftaturi, dar aceasta cand este lume multa in biserica.
Daca-i laptar, pune apa in lapte mai multa ca altii. Daca vinde lana, o tine in beci sa se umezeasca, iar mitele cu turturi de noroi, le baga inlauntrul valului de lana. Adeseori, cand este cu vacile la pasune, il surprinzi ingenuncheat printre tufe, cu mainile impreunate pt. rugaciune, iar vacile lui au trecut pe langa el si au intrat in iarba de coasa a vecinului, dar n-a bagat de seama pentru ca era scufundat in rugaciune. Alearga dupa ele inchinandu-se si blestemandu-le: ”Hei!…Na!…mancav-ar “binele”.”
Intr-un buzunarel de la inima poarta totdeauna ”Visul Maicii Domnului”. Are un buzunar, sub haina, de trei ocale. Daca trece pe sub pomul cuiva, pune si el cateva fructe in buzunar. Niciodata nu merge acasa cu buzunarul gol. Nu da nimanui nimic, decat vorbe dulci amestecate cu rautate, dusmanoase…
Cu toti e prieten, dar nimeni nu-i prieten cu el. Pe toti ii lauda in fata si-i vorbeste de rau in dos, deopotriva. Nu spune adevarul nici cu mana pe cruce. La infatosare este o bogatie de virtuti, dar sufletul sau este un mormant de putregai si de ticalosii. Este ca o fantana frumoasa la rascruci de drumuri, cu troita si icoane pictate in culori vii, cu roata de scos apa, cu lant si ciutura noua, dar fara pic de apa.
Este ca o floare frumoasa, rumena si bogata in petale, dar albinele nu culeg din ea nici miere nici ceara. N-are miros nici viata, pt. ca-i facuta din hartie colorata pe bat de sarma fara seva. Este precum cainele care te musca cand nici nu te astepti, se gudura pana langa picior si… cand ii vine bine, te-a muscat. Este rasad de flori frumoase intre care s-a ascuns o vipera, cand te apropii sa le mirosi, iti sare vipera in fata si te musca de moarte. Raiul are nevoie de boboci de floare.
Pe buna dreptate, cate ganduri urate nu stau ascunse in camarutele inimii? Cate priviri pofticioase nu sunt, care atrag pacate fatise? Cati oameni morali nu nutresc in inima pe ascuns pacatul desfranarii? Cine nu vede ca destrabalarea merge mereu crescand si din ce creste mai mult se adanceste? Cati nu sunt care vadesc duplicitate? Cati nu sunt ca se otravesc singuri din invidie? Cati nu sunt, ca spun adevarul pe jumatate? Cati nu sunt, care poarta de grija, ce se petrece in curtea vecinului?
Adevarat este ca fiecaruia ii place a trai dupa capul sau si a se uni cu cei de un gand cu sine. Dar, daca Dumnezeu e in mijlocul nostru, datorie avem pentru binele pacii a jertfi uneori simtamantul nostru. Urmarea ta daca va fi dupa cum ii place lui Dumnezeu va fi mai mult de folos decat atunci cand te-ai lua doar dupa capul tau, altfel este un semn aratat de mandrie nebuna, de cap ingamfat. Fatarnicia astazi creste ca o buruiana. Este naravul cel mai des intalnit in lumea noastra. O infectie ptr trup si suflet.

[oitza ratacita]

În prealabil postat de Copacel

Pai daca il inveti cu fuga, asa o sa fuga toata viata. Ce o sa faca la facultate ?
O sa fuga la alta facultatea din cauza altora ?

Si ce o sa faca in viata ? O sa-si dea demisia de la serviciu pt ca altii nu sunt de acord cu stilul sau de viata ?
Nu-l invata sa devina gaina.

Nu fuge; merge intr-un loc unde gaseste cu certitudine mai multi ca el sau cu aceleasi valori. In general, pt majoritatea adolescentilor Dumnezeu nu exista sau apare ca o notiune abstracta, indepartata, intangibila si "batraneasca".

[Copacel]

[quote=oitza ratacita;636684In general, pt majoritatea adolescentilor Dumnezeu nu exista sau apare ca o notiune abstracta, indepartata, intangibila si "batraneasca".[/QUOTE]
Acest lucru de fapt este valabil mult mai mult la adulti decat la copiii.

[simpllu]

În prealabil postat de oitza ratacita

Nu fuge; merge intr-un loc unde gaseste cu certitudine mai multi ca el sau cu aceleasi valori.

Sau poate va fi surprins de ceea ce va găsi şi în noul colectiv. În acest caz ce-i de făcut?

[ioan67]

Să rămână în chilie. (Care deocamdată e şcoala, lumea plină de toţi dracii.)
Altminteri, mai târziu va fugi și din familie...
Să învețe să trăiască printre "răi", păcătoşi de tot soiul.
Să deprindă condiţia unică de sare şi lumină a lumii.
(Deocamdată pare năzuros şi mândruţ foc că are pană la pălărie. Or, creştinul nu e un drăguţ cu pană la pălărie, unul aşa mai special, cum cred unii care nu-şi mai încap în piele că sunt, chipurile, creştini...)

[simpllu]

Şi eu cred că problema este la Alexandru şi singura soluţie este să-şi schimbe el comportamentul faţă de colegii lui. Să se arate un bun creştin care ştie să-i accepte pe fiecare cu bune şi rele, dar să nu facă compromisuri când se pune problema de a păcătui. Şi mai ales să se facă lumină pentru cei "răi" şi păcătoşi.

[oitza ratacita]

În prealabil postat de simpllu

Sau poate va fi surprins de ceea ce va găsi şi în noul colectiv. În acest caz ce-i de făcut?

Sa faca introspectie, sa gaseasca in el problema pt inadaptare si sa munceasca cu el insusi.

[ioan67]

În prealabil postat de oitza ratacita

Sa faca introspectie, sa gaseasca in el problema pt inadaptare si sa munceasca cu el insusi.

În chilie, unde l-a pus deja Dumnezeu!
Nu în afara ei, în iluzorii lumi "mai bune"...
Să înveţe să trăiască printre copiii de vârsta lui, mai întâi!