Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Din punct de vedere al deductibilitatii privind starea subiectului, negatiile pot fi clasificate in doua: negatii deschise si negatii inchise.

Negatiile deschise lasa sa se intrevada si alte moduri existentiale posibile cu privire la subiect, „deschid” posibilitati, alternative, perspective.

Exemplu de negatie deschisa: Inorogul nu este vizibil in aceasta locatie. Deductie: este oare vizibil in alta locatie?

Negatiile inchise nu indica, nu sugereaza, "nu deschid" nicio alta posibilitate cu privire la starea subiectului. Din negatia inchisa nu se mai poate deduce nimic. Este o negatie ultimativa, care inchide, termina procesul de rationalizare.

Exemplu de negatie inchisa: Inorogul nu exista.

In budism (Scoala de Mijloc), negatiile inchise nu sunt aplicate in baza unei dogme, ci sunt revelate in urma parcurgerii unor forme de rationament. Apar firesc, natural, in urma unui proces de gandire sub forma unor concluzii irefutabile.

In curriculum Scolii de Mijloc sunt utilizate cinci clase de rationament: Fragmente Vajra, analiza efectului, analiza simultana a cauzei si efectului, dincolo de singularitate/pluralitate, interdependenta.

Negatia inchisa creeaza brese, fisuri in modul fixist in care este perceputa realitatea imediata. Vaporizeaza soliditatea, concretetea fenomenelor care ne definesc existenta.

Puterea de vaporizare depinde de profunzimea si subtilitatea cu care este angajat rationamentul.

Cele cinci clase de rationament Madhyamaka ofera o multitudine de nuante si subtilitati.

O angajare atenta a rationamentelor cu sesizarea subtilitatilor trezeste o constientizare potenta, profunda a vacuumului rezultant din negatia inchisa. O analiza superficiala conduce la o experienta superficiala.

Pentru a nu ramane la un nivel pur teoretic, metoda analitica este unita cu inima contemplativa, iar adevarul rezultant devine cu timpul experienta nemijlocita.

[florin.oltean75]

Vacuumul trecutului, prezentului si viitorului

Vacuumul evenimentelor trecute si celor viitoare este relativ usor de realizat. Si totusi nu este facila mentinerea acestei constientizari. Trecutul si viitorul ne fura cu usurinta luciditatea, ne prind in proiectiile lor, editeaza/reediteaza realitati fata de care ne raportam in virtutea reflexelor patimase.

Istoria personala, a umanitatii in ansamblul ei, a unui singur fir de praf este cu desavarsire non-existenta in prezent. Este pur si simplu o proiectie conceptuala.

In mod reflex, extindem conceptual realitatea imediata in proiectii trecute si viitoare pe care le percepem a fi la fel de concrete ca prezentul.

Insa, trecutul nu exista. De asemenea, nici viitorul nu exista.

O minte neinstruita, slaba, este cu usurinta prinsa in latul trecutului sau viitorului. Naluceste.

Realizarea vacuumului prezentului este o provocare, incitanta pentru cei indrazneti care aspira sa-si cunoasca conditia. Aflarea adevarului este singura posibilitate de eliberare din matrice.

[florin.oltean75]

Este minunat sa iubesti un Dumnezeu pe care sa nu-l poti identifica in niciun fenomen.

Sa insetezi dupa Fiinta Sa incogniscibila.

Un astfel de Dumnezeu este cale spre adevar. Este cale spre viata vesnica.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este minunat sa iubesti un Dumnezeu pe care sa nu-l poti identifica in niciun fenomen.
Sa insetezi dupa Fiinta Sa incogniscibila.

Pai poti inseta dupa apa, care o poti atinge.
Nu poti inseta dupa ceva pentru care n-ai nici un organ de simt.

Lucrul ala este ca si inexistent pentru tine.

Sa nu confundam mistica cu batutul campilor.

Un astfel de Dumnezeu este cale spre adevar. Este cale spre viata vesnica.

Care viata vesnica?
Dupa teologia ta, viata unei fiinte, fie si intr-o lume paradisiaca, e tot un soi de "decadenta".
Doar non-existenta este "implinire".

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Pai poti inseta dupa apa, care o poti atinge.
Nu poti inseta dupa ceva pentru care n-ai nici un organ de simt.

Omul nu are niciun organ de simt care sa-L perceapa pe Dumnezeu.

Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1:18).

Insa ai intelegerea. Cea care urca de la sensibil, de la firesc la suprafiresc.

Dumnezeu se cunoaste. Aceasta este "vederea".

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Omul nu are niciun organ de simt care sa-L perceapa pe Dumnezeu.

Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1:18).

Insa ai intelegerea. Cea care urca de la sensibil, de la firesc la suprafiresc.

Dumnezeu se cunoaste. Aceasta este "vederea".

Ciuntesti sectareste.

Uite ce scrie de fapt:

"18. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut."

Hopa, deci avem pe Cineva care l-a vazut. Si ala nu e Budha sau alt "intelept".
Si mai mult, "Acela L-a facut cunoscut".

Adica Hristos este acela care i-L face cunoscut pe Dumnezeu.

Si apoi mai spune (Ioan cap. 14)

6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.
7. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi fi cunoscut; dar de acum Îl cunoaşteţi pe El şi L-aţi şi văzut.
8. Filip I-a zis: Doamne, arată-ne nouă pe Tatăl şi ne este de ajuns.
9. Iisus i-a zis: De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cel ce M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu: Arată-ne pe Tatăl?

Deci incearca sa citesti Sf. Scriptura, NT mai ales cap-coada, nu pe sarite.

[stefan florin]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este minunat sa iubesti un Dumnezeu pe care sa nu-l poti identifica in niciun fenomen.

si atunci cum poti avea o relatie cu cineva pe care nu-l poti identifica, si mai ales, cum il poti iubi?

Un astfel de Dumnezeu este cale spre adevar. Este cale spre viata vesnica.

asta e parerea ta,nu inseamna neaparat ca ai si dreptate

[florin.oltean75]

În prealabil postat de stefan florin

si atunci cum poti avea o relatie cu cineva pe care nu-l poti identifica, si mai ales, cum il poti iubi?

Suprafiresc. Dincolo de sensibil.

Aceasta iubire nu are nevoie de forma.

Inima trupeasca are nevoie de ochi trupesc, de sensibil.

Dumnezeu este identificabil nu prin discriminare in raport cu alte fenomene ci prin patrunderea naturii lor non-inerente. Astfel iL gasesti pretutindeni, mai cu seama in tine insuti.

[florin.oltean75]

Adica vrei sa spui ca Iisus Hristos n-a fost "sensibil" sau ca Iisus Hristos nu a fost (ESTE) Dumnezeu?

Nu, doresc sa subliniez ce a fost Iisus Hristos inainte de a se naste, ce este acum, ce este in vecie.

[florin.oltean75]

Pai si normal ca existenta in lumea sensorial tangibila este definita de schimbare.

Si inainte de Newton oamenii sesizau ca merele cad in jos. Nu este ceva extraordinar pentru cei ce nu inteleg subtilitatea fenomenului.

La fel este si cu impermanenta Alin.

Adevarul este chiar in fata ochilor nostri, insa nu este usor de vazut.