Mă bântuie gândul

[Seraphim7]

În prealabil postat de gpalama

Draga Serafim,

Repet pentru ca nu am vorbit foarte clar.
Ce spui tu miroase de departe a tulburare de la demoni.

Sa o spun pe sleau: visele rele, indoiala, tulburare mare de ganduri = te rupe dracul in bucati cu dezandejde.

De asta am spus in primul post: trebuie sa te lupti si singura lupta este prin rugaciune. Dar rugaciune facuta intr-un anumit mod.

Pentru ca tu ai un razboi al gandurilor si asta trebuie tratat duhovniceste nicidecum logic.
Tu nu ai o problema de logica de rezolvat, tu ai o problema de 'gramada de ganduri' si nu stii sa le descurci.

Problema ta se rezolva in felul urmator: se face rugaciune, si dispar.

Solutia este 'sa alungi totul', si nu sa te lupti. Solutia este sa pui in locul lor lumina si limpezime de la Dumnezeu.

Tu gresesti la maxim incercand sa descurci dracul si lucrarea lui si toate gandurile.
Nu ai sa reusesti, pentru ca nu se poate, si pentru ca mistica ortodoxa spune clar: nu se discuta cu gandurile de la diavol, ci se alunga si se face rugaciune pana dispar si pana sufletul tau are putere sa lupte cu ele si sa treaca peste ele.

Abia dupa ce se face lumina in mintea ta si dispare toata tulburarea, abia atunci vei fi in stare sa alegi o cale corecta.

Dar inainte de toate astea te intreb si eu pe tine: care este starea ta duhovniceasca de acum? Esti casatorit cu binecuvantare? Esti in pacate care departeaza Duhul Sfant de la tine? Exact care este starea ta duhovniceasca.
Pentru ca razboiul asta poate veni exact de la lucrul asta, de la o neranduiala duhovniceasca, de la petrecerea in pacat.

Cu prima parte sunt de acord.E un război de natură spirituală,să zic așa,sau mai degrabă care depășește sfera dilemelor obișnuite.Dar totuși mi se pare puțin exagerat să trecem brusc pe felia asta mistică,gen razboiul nevăzut in abordarea lui aghiotitica.Însă sunt convins că rugăciunea,disciplina nu neapărat ascetică,dar cel puțin in limitele morale,reintoarcerea in cult,ritual,comuniune etc,poate chiar aderarea la o mișcare sau religie in care m-aș regăsi ar putea sa ma curețe,împlinească si chiar sa imi de-a un scop mai clar.Cât despre starea mea duhovnicească....E cam jalnică.Nu sunt atât de grav cum eram înainte,dar nu imi dau seama dacă e ameliorare sau obișnuința.

[gpalama]

În prealabil postat de Seraphim7

Cu prima parte sunt de acord.E un război de natură spirituală,să zic așa,sau mai degrabă care depășește sfera dilemelor obișnuite.Dar totuși mi se pare puțin exagerat să trecem brusc pe felia asta mistică,gen razboiul nevăzut in abordarea lui aghiotitica.Însă sunt convins că rugăciunea,disciplina nu neapărat ascetică,dar cel puțin in limitele morale,reintoarcerea in cult,ritual,comuniune etc,poate chiar aderarea la o mișcare sau religie in care m-aș regăsi ar putea sa ma curețe,împlinească si chiar sa imi de-a un scop mai clar.Cât despre starea mea duhovnicească....E cam jalnică.Nu sunt atât de grav cum eram înainte,dar nu imi dau seama dacă e ameliorare sau obișnuința.

Dar tu crezi ca dracul are ocupatie numai cu sfintii ?
Dracul da razboi de la primul la ultimul om.
Nu exista niciunul scutit. Sa stii ca nimeni nu este iertat si pentru ca esti in lume nu inseamna ca nu se poate asa ceva pentru tine.

Nu are nici o treaba cu disciplina, etc, altele.
Ai incercat sa o scoti singur la cap. Poti sa incerci in continuare pe calea ta.

Sau poti sa incerci ce zic altii: sa te curatesti si sa te rogi pana se lumineaza lucrurile.

Din ganduri nu iese cineva decat tras de cineva mai puternic...