Ascetism modern

[florin.oltean75]

Consider ca ascetism inseamna, in esenta, stradania de a pastra un anumit fel de a percepe si intelege lumea, in acord cu principiile fundamentale care-i dezvaluie natura si genereaza o fericire suprafireasca neschimbatoare.

Ascetism inseamna privatiune de la savarsirea raului. Inseamna miscarea mintii de la necunostinta la cunostinta.

Cand principiile sunt intelese, asimilate, a fi ascet sau nu depinde doar de actualizarea acestora in experienta curenta.

Ascetismul nu depinde de un anumit mediu extern, fie desert, padure, pestera, comunitate monastica, academica...ci depinde de ochiul cu care este privit tot ceea ce ne inconjoara.

Daca ceea ce ne inconjoara este "modern" - atunci se poate spune ca ascetismul este modern. Dar sa retinem, ascetismul este ascetism, indiferent de conjuctura, conditii sau perioada istorica.

Ceea ce este important - sa lucram ceea ce putem, in locul in care ne aflam...sa nu pierdem vremea astepand conditiile care credem ca ne sunt favorabile.

Lumea poate fi "biruita" doar intr-un singur fel. Prin cunoastere.

[Seraphim7]

În prealabil postat de florin.oltean75

Consider ca ascetism inseamna, in esenta, stradania de a pastra un anumit fel de a percepe si intelege lumea, in acord cu principiile fundamentale care-i dezvaluie natura si genereaza o fericire suprafireasca neschimbatoare.

Ascetism inseamna privatiune de la savarsirea raului. Inseamna miscarea mintii de la necunostinta la cunostinta.

Cand principiile sunt intelese, asimilate, a fi ascet sau nu depinde doar de actualizarea acestora in experienta curenta.

Ascetismul nu depinde de un anumit mediu extern, fie desert, padure, pestera, comunitate monastica, academica...ci depinde de ochiul cu care este privit tot ceea ce ne inconjoara.

Daca ceea ce ne inconjoara este "modern" - atunci se poate spune ca ascetismul este modern. Dar sa retinem, ascetismul este ascetism, indiferent de conjuctura, conditii sau perioada istorica.

Ceea ce este important - sa lucram ceea ce putem, in locul in care ne aflam...sa nu pierdem vremea astepand conditiile care credem ca ne sunt favorabile.

Lumea poate fi "biruita" doar intr-un singur fel. Prin cunoastere.

Concret,concretizare,despre asta vorbesc,spre asta aș vrea sa ma indrept.Să vad si sa cunosc un om care se îndreaptă spre asa ceva.Fiindcă teoretizarea e limitată de însăși lipsa fundamentelor aplicative ale acesteia.

[florin.oltean75]

Forma de practica poate fi extrem de variata.

Nu orice metoda se potriveste la oricine.

Metoda potrivita depinde de mai multi factori: temperament, nivel de educatie, profil psihologic (deficiente/traume care necesita remediere urgenta)...

Personal, consider ca mi se potriveste metodologia explicata in Lamrim (Atisha). In aceasta regasesc toata esenta invataturii crestine intr-o lumina care ma inspira. Conflictele si dilemele care ma framantau le-am gasit rezolvarea in explicatiile oferite de Kelsang Gyatso cu privire la budismul tibetan (Hinayana/Mahayana/Vajrayana).

Aceasta nu inseamna ca am renuntat la credinta in Iisus Dumnezeu. Insa cunostintele dobandite mi-au lamurit mai mult sensul cuvantului "Dumnezeu", sensul cuvantului "Creator".

[Seraphim7]

În prealabil postat de florin.oltean75

Forma de practica poate fi extrem de variata.

Nu orice metoda se potriveste la oricine.

Metoda potrivita depinde de mai multi factori: temperament, nivel de educatie, profil psihologic (deficiente/traume care necesita remediere urgenta)...

Personal, consider ca mi se potriveste metodologia explicata in Lamrim (Atisha). In aceasta regasesc toata esenta invataturii crestine intr-o lumina care ma inspira. Conflictele si dilemele care ma framantau le-am gasit rezolvarea in explicatiile oferite de Kelsang Gyatso cu privire la budismul tibetan (Hinayana/Mahayana/Vajrayana).

Aceasta nu inseamna ca am renuntat la credinta in Iisus Dumnezeu. Insa cunostintele dobandite mi-au lamurit mai mult sensul cuvantului "Dumnezeu", sensul cuvantului "Creator".

Din cate știu,la noi in țara nu există comunități budiste,zen,jainiste etc.Știu doar ca au fost,sau poate încă mai sunt tentative eșuate,sau falsuri in care au existat doar sarlatani cu dorințe pur manipulative sau materiale.Eu rămân totuși la mistica ortodoxă,chiar dacă momentan sunt deconectat de ea.Chiar daca a imprumutat multe de la monahismul oriental precrestin,de la matanii,mantre adaptate pe rugaciuni creștine etc,consider ascetismul creștin superior celui budist,chiar dacă aparent cel budist e mai vast si mai complex din punct de veder ideologic.Insa ascetii creștini ,tocmai prin simplitatea trairi,a credinței si a transformarii prin rugaciunea in iubire devin metamorfozati si ascensiunea spre scaparea din ciclul durerii despre care vorbește Budha,devine Iisus si perspectiva indumnezeirii încă de pe pamant,nu un vid nirvanic care ofera doar pasivitate,ci capacitatea de a deveni un madular activ al universului.

[florin.oltean75]

Drumurile sunt de doua feluri: exterioare si interioare.

Drumul exterior te duce dintr-o locatie in alta locatie.

Drumul interior te duce dintr-o instanta existentiala in alta instanta existentiala.

Transformarea/transfigurarea inimii, adica a mintii celei mai subtiri este drumul interior spiritual care ne duce din lume in Imparatie.

In esenta, aplicatia este un efort mental.

Asa cum este explicat in tratatul de psihologie budist, aplicatia este de doua feluri: analitica si contemplativa.

Aplicatia analitica sesizeaza particularitati, discrimineaza, in timp ce aplicatia contemplativa experiaza adevarul revelat prin analiza.

Orice miscare a mintii, indiferent de metoda aleasa, se incadreaza in cele doua categorii de aplicatii.

[CristianR]

Serafim, dacă vrei să trăieşti nu îţi sunt de mare folos teoriile savante despre viaţă, nici dezamăgirile cu privire la cei lipsiţi de viaţă. Dacă sufletul tău vrea să iubească, şi anume pe Dumnezeu, trebuie pur şi simplu să începi deschizându-ţi inima către El, către harul Lui, către învăţăturile simple.

Prin analiza misticii şi a istoriei nu vei face decât să rămâi la o privire din afară. Pe Dumnezeu Îl cunoşti în concretul vieţii pe care ţi-a dat să o trăieşti şi, mai ales, în relaţie cu oamenii pe care ţi i-a scos în cale.

E adevărat, toţi avem nevoie de un duhovnic (sau maestru spiritual, dacă preferi), atunci când vrem să creştem şi ne trebuie îndrumare. Nu porni de la premisa că nu mai există. Chiar dacă sunt rari, pot fi chiar şi aproape de tine, fără să ştii, având în vedere că avem peste zece mii de preoţi în ţară.
Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să-l găseşti pe cel potrivit sufletului tău şi nu te îndoi că aşa va fi. Iar apoi porneşte în căutarea lui, cu smerenie şi cu dorinţa de a face ascultare, lăsând în urmă orice prejudecată.

[florin.oltean75]

Din cate știu,la noi in țara nu există comunități budiste,zen,jainiste etc.Știu doar ca au fost,sau poate încă mai sunt tentative eșuate,sau falsuri in care au existat doar sarlatani cu dorințe pur manipulative sau materiale.Eu rămân totuși la mistica ortodoxă,chiar dacă momentan sunt deconectat de ea.Chiar daca a imprumutat multe de la monahismul oriental precrestin,de la matanii,mantre adaptate pe rugaciuni creștine etc,consider ascetismul creștin superior celui budist,chiar dacă aparent cel budist e mai vast si mai complex din punct de veder ideologic.Insa ascetii creștini ,tocmai prin simplitatea trairi,a credinței si a transformarii prin rugaciunea in iubire devin metamorfozati si ascensiunea spre scaparea din ciclul durerii despre care vorbește Budha,devine Iisus si perspectiva indumnezeirii încă de pe pamant,nu un vid nirvanic care ofera doar pasivitate,ci capacitatea de a deveni un madular activ al universului.

Daca nirvana, finalitatea budista, presupune pasivitate, insensibilitate, stare de vid, atunci, da, crestinismul este infinit superior budismului.

Insa aceasta este o conceptie gresita cu privire la rezultanta spirituala budista. In parte, din lipsa informatiilor cu privire la procesul de metamorfozare care este similar cu cel crestin, in care punctul critic il reprezinta Impartasirea cu Dumnezeu. Intrarea Lui Dumnezeu in inima unde are loc contemplarea extatica plina de dragoste subiect-subiect.

Acest moment, in metodologia budista este cunoscut ca "unirea cu Invatatorul", preliminar fazei in care credinciosul budist se preda complet si lasa Dumnezeirea sa-l transforme si sa transforme tot ceea ce il inconjoara (faza de generare). Ulterior, desavarsirea, este realizata in ultima faza a procesului, actualizarea.

In economia metamorfozarii budiste intra o serie de motivatii cheie, dintre care cea mai importanta este dragostea pentru toata faptura.

Budistul (Bodhisattva) aspira sa se uneasca cu Dumenzeu pentru salvarea tuturor fapturilor, nu doar pentru salvarea sufletului sau. In ecuatia dragostei sunt cuprinse toate fiintele fara exceptie, el si Dumnezeu. Constiinta sa se uneste cu fiecare faptura in dragoste (karuna - dragoste care poarta de grija) si asa se urca mintea sa la Dumnezeu. Pacea, curatenia, smerenia si transparenta sufletului sunt lucrate prin contemplare apofatica, care are si ea o multitudine de valente.

A porni cu dragostea de la om catre Dumnezeu este mai dificil dar aceasta carare nu rataceste (Bodhisattva).

Altfel ne putem insela crezand ca-L iubim pe Dumenzeu dar neglijand, chiar urand unii oameni.

[Seraphim7]

Totusi aici se discută aspecte se natură teoretică,sau mai degrabă teleogumeme,sau o forma de ontoteologie,iar subiectivatea noastra poate fi chiar o piedică in a accede spre ceea ce nazuim.Dar totusi până la urmă această tentativa catafatica,acest scepticism polarizat mai mult negativ este solutia ideala pentru a iesi din actualitatea pretinsă spiritualitate oferita de așa-ziși practicanți si găsirea acelora care sunt inca ascunși sau care vor deveni modele...

[ioan67]

În prealabil postat de florin.oltean75

Drumurile sunt de doua feluri: exterioare si interioare.

Drumul exterior te duce dintr-o locatie in alta locatie.

Drumul interior te duce dintr-o instanta existentiala in alta instanta existentiala.

Transformarea/transfigurarea inimii, adica a mintii celei mai subtiri este drumul interior spiritual care ne duce din lume in Imparatie.

In esenta, aplicatia este un efort mental.

Asa cum este explicat in tratatul de psihologie budist, aplicatia este de doua feluri: analitica si contemplativa.

Aplicatia analitica sesizeaza particularitati, discrimineaza, in timp ce aplicatia contemplativa experiaza adevarul revelat prin analiza.

Orice miscare a mintii, indiferent de metoda aleasa, se incadreaza in cele doua categorii de aplicatii.

Aplicaţia contemplativă este şi ea un efort?
Asceţii răsăriteni învaţă că nu mai este efort, conducătorul fiind Duhul Sfânt. Aplicaţia e a Lui. Mişcările minţii rugătorului încetează în acea contopire.
În această situaţie, persoana experiază Adevărul, nu adevărurile desprinse prin aplicaţia analitică. Mintea nu se contemplă pe sine, ci pe El.

[Bucuriepedrum]

Seraphim7, eu ori tu ne-am înţeles bine (lucru foarte posibil), ori există ceva rupturi logice în planul tău. Adică îţi doreşti să devii ucenic al unui trăitor şi să formezi (tu însuţi) o comunitate ascetică autentică? Toate astea fără să te călugăreşti?

Altfel, dacă eşti sincer în căutarea ta, îţi recomand mănăstirea Putna. E plin de călugări buni acolo, inclusiv sihaştri care coboară la câteva zile, pentru liturghie. Doamne, ajută!