Femeia in familie

[Anna]

În prealabil postat de ioan67

Da, există aceste mentalităţi, sunt multe - vrute şi nevrute.
Dar ce rost are să aducem în discuţie mentalităţi care ar trebui ignorate când noi nu reuşim să încorporăm şi să practicăm pe cele cu adevărat folositoare?
Iar dacă tot aţi adus în discuţie ce pot scrie femeile - sunt o mulţime de femei care scriu admirabil! Şi ele vorbesc despre viaţă, despre sacrificii, despre condiţia feminină etc. Şi ele abordează subiecte foarte delicate - dragostea, jertfa, dreptatea şi nedreptatea, libertatea, credinţa... Dar cât de frumos o fac!
Eu m-aş bucura să aduceţi texte scrise de astfel de femei, cu adevărat nobile şi darnice, câtă vreme avem, slavă Domnului, o mulţime printre noi.
Sunt femei care au diverse profesii, vârste diferite, condiţii sociale dintre cele mai diverse şi care ne bucură sufletul, atât nouă bărbaţilor cât şi femeilor, inclusiv copiilor.
Aşa bine ar fi să le citim mărturisirile, dilemele, soluţiile!
Asta vroiam să zic...:)

Va spun sincer ca nu prea stiu, si eu as vrea sa le citesc. Ma bucur pentru ce a postat simpllu, am aflat si eu un titlu de carte.

In privinta articolelor pe care le-am postat, primul l fi avand tot felul de pacate, si in nici un caz nu l-am pus pentru valoarea literara sau cine stie ce valoare morala, eu l-am postat pentru ce am vazut bun, adica ce a insemnat grija mamei in viata cuiva. In sensul ca stiu si eu din experienta cat de mult inseamna o mama dedicata familiei, care face cu dragoste tot ceea ce inseamna a fi "gospodina", cat de mult inseamna atmosfera creata in casa prin grijile astea lumesti. Stiu si ce inseamna sa-ti fie dor cateodata de asta, desi doar temporar. O fi partea noastra sentimentalismele, platitudinile de tot felul, dar totusi cand grijile astea lipsesc, se simte.

Iar al doilea articol era mai mult pentru mila.

Dar fiecare cu perceptiile sale.