Scurt pe doi

[cristiboss56]

DOSAR PENAL de abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale privind alegerile prezidenţiale din 2009, după dezvăluirile lui Dan Andronic.
Parchetul General anunţă că se fac cercetări pentru abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale, ca urmare a dezvăluirilor lui Dan Andronic privind alegerile prezidenţiale din 2009.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, după începerea anchetei în cazul alegerilor din 2009, că Parchetul General a făcut un joc, blocând verificările comisie parlamentare. Băsescu spune că în cadrul anchetei ar trebui audiaţi toţi cei care erau la Oprea acasă în noaptea alegerilor.
”Ştiu sigur că, în conformitate cu decizii ale CCR, o comisie parlamentară nu poate obliga pe cineva să se prezinte în faţa ei. Problema este că, din punct de vedere eficienţă, cei care sunt în Parchet, la servicii puteau foarte bine să nu se prezinte. Din acest motiv eu am susţinut la un moment dat că ar fi bine să fie o anchetă a Parchetului. Acum însă momentul în care au anunţat începerea unei anchete la parchet mi se pare nepotrivit, pentru că ştim cu toţii că în momentul în care parchetul preia o anchetă, trebuie să înceteze ancheta parlamentară. Se pare că Parchetul General a făcut nişte jocuri: după ce s-a votat înfiinţarea comisiei au anunţat că încep o anchetă, deci este clar că a fost blocată comisia parlamentară”, a declarat Traian Băsescu.

El a mai afirmat că a cerut o anchetă a procurorilor din prima zi.
”Nu s-a întâmplat nimic. Reacţia a apărut abia azi. Deci e clar că e un joc”, a mai spus Băsescu.
Fostul preşedinte al României a declarat că speră ca ancheta procurorilor să confirme ceea ce a confirmat renumărarea voturilor nule, anume, din 134.000 de voturi nule, s-a constatat că i se furaseră 3000 de voturi.
”Sper ca această anchetă să reuşească să afle şi câte voturi s-au furat dintre cele declarate valabile în defavoarea mea”, a adăugat Băsescu.
Fostul şef al statului a fost întrebat dacă procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar putea fi chemată la audierile procurorilor.
”Nu ştiu, acum eu ce să spun? Procurorul general sau procurorul de caz va avea decizia. De bună seamă, cei care au fost la Oprea în casă ar trebui să fie chemaţi să spună de ce erau acolo pentru că ei erau în timpul serviciului, într-un moment critic al alegerilor, perioada de numărare a voturilor şi de transport a sacilor cu buletine de vot către Birourile electorale judeţene. Deci trebuiau să fie la post la serviciu în biroul lor conectaţi la toate realităţile în caz că se întâmplau incidente şi nu la Oprea la cină. La cină cam târzie ce-i drept, că înţeleg că au început după ora zece”, a afirmat Băsescu.


El a mai spus că s-a obişnuit să fie chemat la audieri în fiecare săptămână, aşa că e un exerciţiu cu care s-a obişnuit.
Parchetul General a anunţat că se fac cercetări pentru abuz în serviciu şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, ca urmare a dezvăluirilor lui Dan Andronic privind alegerile prezidenţiale din 2009. Jurnalistul a publicat un articol în evz.ro, în care susţinea că în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 a mers la locuinţa lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alţii, George Maior, şef al SRI la momentul respectiv, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, şi Laura Codruţa Kovesi, la momentul acela procuror general al României. Dan Andronic scria că Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi erau preocupaţi, în seara alegerilor, de victoria lui Traian Băsescu.
"În cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2017, la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informaţiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic şi conform cărora există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege", transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ponta: O anchetă a Parchetului privind alegerile din 2009 , un abuz, o şmecherie a lui Lazăr
Fostul premier Victor Ponta a declarat, luni, că deschiderea unei anchete privind alegerile din 2009 de către Parchetul General este „un abuz” şi o „şemecherie” prin care Augustin Lazăr ar vrea să blocheze ancheta.
"Astea sunt de-ale lui Negulescu. Adică să blocheze comisia se face el că cercetează. Domnul Lazăr... cred că nu are curaj să treacă pe acceaşi stradă cu doamna Kovesi. Mie asta mi se pare un abuz şi o şmecherie tipică, ştiţi, domnul Lazăr este un şmecher, aşa, că îl cunosc de mult timp. Este o şmecherie ca să blocheze comisia", a declarat deputatul PSD Victor Ponta, solicitat să comenteze anunţul procurorului general care a spus că ar putea să înceapă o anchetă privind alegerile din anul 2009.
Victor Ponta a afirmat că înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă este "o idee foarte bună".
"Cred că Parlamentul în România trebuie să fie mai puternic şi mai respectat şi să se facă. Opinia mea este că absolut orice cetăţean al acestei ţări este obligat să se prezinte în faţa unei comisii de anchetă parlamentară", a spus Ponta, precizând că dacă va fi chemat la audieri în cadrul comisiei parlamentare de anchetă se va prezenta, chiar dacă nu ştie prea multe.
PSD şi ALDE au cerut anchetă parlamentară pentru clarificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009, dar şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, după dezvăluirile făcute de Dan Andronic cu privire la noaptea alegerilor şi persoane aflate în anturajul lui Traian Băsescu.

[cristiboss56]

CEDO va prezenta marţi procedura pilot privind condiţiile de detenţie din România, urmând a se stabili care este perioadă de timp în care ca statul trebuie să remedieze problemele depistate. Nereguli privind condiţiile din închisori au fost depistate şi state precum Ungaria şi Italia.
Procedura pilot, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.
Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.
"În primul rând, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situaţie vizează cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice sau structurale şi necesită găsirea unor soluţii interne", a declarat Raimondi în discursul susţinut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.
Pentru condiţiile inadecvate de detenţie, în intervalul 2007-2016, statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri de peste un 1.600.000 euro.
”Din 2007 până la 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 153 de hotărâri în care a constatat încălcarea de către statul român a art. 3 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ca urmare a condiţiilor inadecvate de detenţie suferite de reclamanţi. Totalul despăgubirilor acordate de CEDO prin aceste hotărâri se ridică la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 până în prezent, CEDO a pronunţat 9 hotărâri în materia condiţiilor de detenţie, cuantumul despăgubirilor acordate fiind de 52.766 EUR”, precizează MAE într-un răspuns la o solicitare din partea MEDIAFAX.
România nu este prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot.
În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă "endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului". În urma hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate. Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.
Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru ca statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri. Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la alta pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.
Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că ”judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”. În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.
Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

[cristiboss56]

Uniunea Europeană şi NATO au făcut apel la calm în Macedonia după ce protestari naţionalişti au luat cu asalt Parlamentul, atacând politicieni şi jurnalişti într-o încercare de a preveni alegerea unui etnic albanez ca purtător de cuvânt, informează Euronews.
Protestatarii, suporteri ai fostului premier conservator Nikola Gruevski, al partidului VMRO, susţinut de Rusia, au solicitat noi alegeri.
Peste 100 de persoane au fost rănite în urma unor confruntări violente între manifestanţi şi parlamentari ai opoziţiei.

Diplomaţia de la Moscova consideră că ţările vestice au avut "interferenţe mari" în afacerile interne ale Macedoniei, iar acest aspect este principalul motiv al crizei politice.
Macedonia este fără Guvern de la începutul anului, în condiţiile în care partidul conservator VMRO-DPMNE s-a plasat pe primul loc la alegerile legislative anticipate din decembrie, însă nu a reuşit să îşi asigure o majoritate în Parlament. Preşedintele Gjorge Ivanov a refuzat să aprobe un Guvern de coaliţie format de liderul SDSM, Zoran Zaev.

[cristiboss56]

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a îndemnat luni palestinienii să lupte pentru încetarea "ocupaţiei" israeliene din Ierusalimul de Est, replica Guvernului israelian fiind că Administraţia de la Ankara încalcă sistematic drepturile omului, astfel că "nu poate predica moralitate".
"Noi, ca musulmani, ar trebui să vizităm mai frecvent Al-Quds (numele arab al oraşului Ierusalim -n.red.) ca susţinere pentru fraţii noştri de acolo", a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un discurs rostit luni, la începerea Formului Internaţional Al-Quds Waqfs, desfăşurat în oraşul turc Istanbul.
Oraşul Ierusalim "este un loc sfânt pentru toate cele trei religii. Reprezintă centrul întregii omeniri", a adăugat Recep Erdogan, referindu-se la iudaism, la creştinism şi la mahomedanism. "Atât la nivel religios, dar şi din punctul de vedere al responsabilităţii istorice, Al-Quds (Ierusalimul) şi lupta fraţilor noştri palestinieni pentru drepturi şi dreptate este foarte importantă pentru noi. Vom face eforturi ca oraşul să devină unul al păcii", a subliniat Erdogan, citat de agenţia Anadolu.
"Din punctul de vedere al comunităţii musulmane, trebuie să vizităm Moscheea Al-Aqsa frecvent", a insistat Erdogan. Moscheea Al-Aqsa face parte, alături de Domul Stâncii, din Complexul musulman Al Haram al Qudsi ash-Sharif (Sanctuarul nobil), situat în centrul istoric al Ierusalimului în zona denumită de evrei Muntele Templului, cel mai sfânt loc al mozaismului, unde a fost situat Templul iudaic.
Fiecare zi în care Ierusalimul este "sub ocupaţie este o insultă pentru noi. Există o singură soluţie. Înfiinţarea unui stat palestinian suveran şi independent, pe baza frontierelor din anul 1967, având capitala în Ierusalimul de Est", a spus Erdogan, acuzând Israelul că încalcă sistematic drepturile omului în Cisiordania. "Care este diferenţa între acţiunile actualei Administraţii israeliene şi politicile rasiste şi discriminatorii practicate în trecut împotriva persoanelor de culoare în America şi până de curând în Africa de Sud?", a adăugat liderul Turciei, avertizând şi Administraţia Donald Trump să nu mute ambasada SUA din Tel Aviv la Ierusalim. "Ar fi o decizie extrem de nechibzuită. Nu este vorba de o simplă schimbare de locaţie. Cei care cred asta nu sunt conştienţi de echilibrul delicat din regiune", a subliniat Erdogan. Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat favorabil controversatei iniţiative de mutare a ambasadei americane în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, dar a precizat în februarie: "Analizăm ideea cu multă grijă".

În replică la afirmaţiile făcute luni de Recep Erdogan, Ministerul israelian de Externe a acuzat Administraţia de la Ankara că încalcă "sistematic" drepturile omului, astfel că "nu poate predica moralitate".
"Cei care încalcă sistematic drepturile omului în propria ţară nu trebuie să ne dea nouă lecţii, nu pot predica moralitate singurei democraţii reale din regiune. Israelul protejează permanent libertatea totală a evreilor, musulmanilor şi creştinilor de exercitare a drepturilor religioase şi va continua să procedeze în acelaşi fel în pofida acestor calomnii fără fundament", a afirmat Emmanuel Nashon, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, citat de cotidianul Haaretz.

[cristiboss56]

Starea de urgenţă a fost instituită, marţi, la un complex pentru procesarea plutoniului din Statele Unite, după ce un tunel situat într-o zonă cu un grad ridicat de radioactivitate s-a prăbuşit, afirmă surse citate de presa americană.
Incidentul a avut loc marţi la Complexul pentru procesarea plutoniului (PUREX), situat în Zona nucleară Hanford, în statul american Washington (nord-vest), informează posturile tv CBS News şi King 5.
Sute de muncitori au fost nevoiţi să intre în adăposturi speciale după prăbuşirea unui tunel peste mai multe vagoane utilizate în transportarea de materiale cu un grad ridicat de radioactivitate.
Potrivit site-ului agenţiei Associated Press, niciun muncitor nu se afla în tunel în momentul prăbuşirii plafonului.
"Aş vrea să subliniez că problemele se limitează la o zonă foarte mică din complexul Hanford. Nicio persoană nu a fost rănită, nu există informaţii privind răspândirea de substanţe radioactive", a declarat Destry Henderson, director adjunct al Centrului pentru informare Hanford, citat de NBC News.
Conform unor surse, tunelul s-a prăbuşit din cauza unor lucrări la infrastructura rutieră efectuate în apropiere.

Departamentul american al Energiei a dispus crearea unei celule de criză pentru gestionarea incidentului.

[cristiboss56]

Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri, activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari.
"În şedinţa din 10 mai 2017, Consiliul Federal (Guvernul Elveţiei -n.red.) a decis activarea clauzei de siguranţă prevăzută în Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, pentru cetăţenii bulgari şi români. Ca efect, în următoarele 12 luni, cetăţenii bulgari şi români care intenţionează să efectueze activităţi de lucru vor avea doar acces limitat pe piaţa muncii din Elveţia", se arată într-un comunicat al Executivului federal de la Berna.
În perioada iulie 2016 - mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.
Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. "În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019", avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.
În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii, eliminate însă formal în iunie 2016. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

MAE exprimă regret
George Giamba, secretar de stat pentru Afaceri bilaterale şi Strategice în spaţiul euroatlantic, a exprimat regret, într-o convorbire cu Pascale Baerswyl, secretar de stat în Departamentul elveţian pentru Afaceri Externe, în legătură cu decizia limitării accesului românilor pe piaţa muncii.
"Secretarul de stat pentru Afaceri Bilaterale şi Strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut la data de 10 mai 2017, o convorbire prin telefon cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl, în cadrul căreia a fost comunicată decizia Consiliului federal elveţian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulaţie a Persoanelor", informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis MEDIAFAX.
Această măsură are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoită în anul 2018 şi are ca termen-limită de aplicare 31 mai 2019. Măsura adoptată vizează exclusiv eliberarea de noi permise de şedere de tip "B" (durată de şedere între 1 şi 5 ani), nerestricţionând eliberarea de permise de tip "L" (durată de şedere sub un an) sau de tip "C" (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menţionat) şi nici prelungirea permiselor de tip "B" deja eliberate.
Partea elveţiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE. Totodată, a rezultat că, potrivit datelor comunicate de către autorităţile elveţiene, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de şedere de tip "B" pentru cetăţenii români şi bulgari, cifră care depăşeşte pragul mediu al ultimilor trei ani, de 1.024 de permise.
"Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip B în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piaţa locală a muncii. Partea română consideră că orice decizie privind libera circulaţie trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE şi Elveţia, cu obiectivul respectării liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi non-discriminării cetăţenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulaţie a Persoanelor. Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autorităţile elveţiene pentru identificarea celor mai bune soluţii în sprijinul cetăţenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relaţia bilaterală şi va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistenţa consulară necesară cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene", subliniază MAE.
Comisia Europeană a exprimat regret, miercuri, în legătură cu decizia Elveţiei de a limita în mod temporar accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiană.

[cristiboss56]

Michael Parks, actorul american veteran, memorabil pentru rolurile sale din seriale şi filme celebre precum "Kill Bill", "The Colbys", "Twin Peaks" şi "Argo", a murit marţi la vârsta de 77 de ani, în Los Angeles, conform USA Today, moartea sa fiind confirmată de agentul actorului, Jane Schulman.
Jane Schulman de la Agenţia Vesta Talent nu a specificat cauza morţii artistului.
Moartea lui Michael Parks a fost anunţată şi pe reţelele de socializare miercuri de regizorul Kevin Smith care i-a adus un omagiu denumindu-l pe regretatul actor „o muză cinematică” şi „cel mai mare actor pe care l-am cunoscut.”
"Am scris atât #RedState şi @tuskthemovie PENTRU Parks," a scris regizorul într-o postare pe Instagram. "Iubeam modul în care juca. A fost, în mod sincer, cel mai mare actor dramatic pe care am avut plăcerea să îl văd jucând. Parks a scos tot ce era mai bun din mine de fiecare dată când se afla pe platoul meu de filmări."
Parks a fost unul din actorii preferaţi ai lui Quentin Tarantino, jucând în filmele Kill Bill, dar şi al lui Robert Rodriguez, care l-a distribuit în filmul său din 1996 "From Dusk to Dawn".



Parks a apărut în filmul "Argo" al lui lui Ben Affleck, câştigătorul unui premiu Oscar.
"Era ca James Dean", a spus Affleck pentru USA Today în 2012. "E sexy şi uimitor şi un actor foarte bun. L-am văzut în filmul Red State al lui Kevin Smith în rolul unui predicator nebun". Affleck a trebuit să taie anumite scene cu rolul lui Parks din film dar s-a străduit să păstreze cât mai mult din scena sa: "Nu suportam să îl pierd."

Parks avea o înfăţişare de star de cinema, dar a preferat roluri de compoziţie, în special personaje negative, a spus Schulman. Regizorul Kevin Smith a declarat că Parks „ridica” orice emisiune şi orice rol în care juca.

Smith a mai scris: "Am fost binecuvântat...că am lucrat cu acest geniu titanic. Dar sunt norocos că l-am cunoscut. Sunt alături de James (fiul lui Michael), Oriana (soţia lui Michael), Quentin Tarantino (cel mai mare fan al lui Michael) şi de toţi iubitorii de film şi de muzică care au fost uimiţi de talentele lui Michael Parks. Rămas bun, prieten drag..."
Schulman a spus că Parks era cunoscut ca actor al actorilor, având capacitatea de a interpeta o paletă uimitoare de personaje care i-a permis să interpeteze roluri contrastante - uneori în acelaşi film.
Parks a jucat în peste 100 de filme şi de emisiuni TV într-o carieră de peste 50 de ani, începând cu un rol din anul 1961 din sitcom-ul ABC "The Real McCoys". Între 1969-1970, a jucat în rolul unui erou motociclist în "Then Came Bronson" şi chiar a cântat tema cântecului serialului, Long Lonesome Highway, un hit în clasamentul Billboard şi în casamentul cântecelor country.

Printre alte roluri din serialele de televiziune, Parks a mai jucat în "Twin Peaks" al lui Lynch din 1990 şi în "The Colbys" din 1980.
În afară de Kill Bill, Parks a lucrat cu with Tarantino la "Django Unchained" din 2012 şi "Death Proof" din 2007. În acelaşi an, a putut fi văzut alături de Brad Pitt şi Casey Affleck în The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford.
Cel puţin două din filmele sale recente sunt în post-producţie, conform IMDb.
Parks s-a născut în Corona, statul California, pe 24 aprili3, 1940. Potrivit lui Schulman, înainte de a deveni actor, Parks a avut joburi diverse: a împachetat fructe, a săpat şanţuri, a condus camioane şi a stins incendii în păduri. El a fost prietenul unei serii întregi de celebrităţi: Jean Renoir, Johnny Cash şi Lenny Bruce.