Stiri-Spectacole-Evenimente

[cristiboss56]

Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română în cadrul Salonului Internațional de Carte, desfășurat la Romexpo și încheiat duminică, iar printre autorii cei mai vânduți se numără Andrei Pleșu, Vintilă Mihăilescu și Eugen Ovidiu Chirovici. O propunere mai puțin obișnuită, a Editurii Nemira, care a avut succes, a fost muzica cultă adusă în fața copiilor prin cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone.
Cititori, scriitori și critici deopotrivă s-au întâlnit pentru un adevărat regal dedicat cărților, săptămâna trecută, la Bookfest, ediția a 12-a având ca invitat special Suedia. Sloganul țării oaspete a fost: „Sweden: Creating Stories” și au fost prezenți nouă scriitori, ilustratori, editori și manageri culturali din acest stat, potrivit www.bookfest.ro. Mare parte din evenimentele organizate de suedezi au pus accentul pe educație și pe literatura pentru copii. „Le vom oferi românilor de toate vârstele gustul literaturii și societății suedeze în cadrul a 20 de evenimente interactive și informative pe care le organizăm”, afirma la deschiderea evenimentului Excelența Sa, Anneli Lindahl Kenny, ambasadorul Suediei în România.
Ca de fiecare dată, și la finalul acestei ediții Bookfest s-a realizat un top al vânzărilor. Astfel, printre fruntași se află Andrei Pleșu, cu volumul „Despre inimă şi alte eseuri”, Vintilă Mihăilescu, cu „De ce este România astfel”, Eugen Ovidiu Chirovici, cu volumul „Cartea oglinzilor”, şi Răsvan Popescu, cu „Peştele cu aripi”, potrivit datelor furnizate de editurile Humanitas, Polirom, RAO sau Paralela 45. Mircea Cărtărescu a fost și el prezent în topul vânzărilor Editurii Humanitas, cu „Peisaj după isterie”, alături de Gabriel Liiceanu, cu „România, o iubire din care se poate muri”, dar și Radu Paraschivescu, cu „Am fost cândva femeie de onoare”. Secțiunea destinată celor mici - Humanitas Junior - a avut ca „vedete” cărțile: „O zi din viaţa Deliei”, de Delia Calancia, „Secretul monstrului”, de Otilia Mantelers, „Pandora”, de Victoria Turnbull, „Luna albastră”, de Ana Alfianu, și „Cetatea sufletelor”, de Stephen şi Lucy Hawking.
Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română cu „Imperiul pisicilor”, Alex Tocilescu, „Cel care cheamă câinii”, de Lucian Dan Teodorovici, „Mâţa Vinerii”, de Doina Ruşti, „Pereţi subţiri”, de Ana Maria Sandu, și „Hanul lui Manuc”, de Simona Antonescu.
Editura Litera s-a evidențiat cu o carte-eveniment, romanul distins cu Premiul Man Booker 2016, „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty, dar și cu seria autobiografică a scriitorului norvegian Karl Ove Knausgĺrd „Cartea a patra. Lupta mea. Dansând în întuneric”.
La Editura Nemira, succesul în vânzări a fost asigurat de „Povestea vieţii tale”, de Ted Chiang, „Supravieţuitorii”, de Bear Grylls, precum și de cartea de debut în România a Marei Wager, „În spatele blocului”. Topul vânzărilor a fost realizat pe trei categorii - cărţi ale autorilor români, cărţi de non-ficţiune şi cărţi pentru copii, după cum a precizat editorul Viorel Zaicu.
La categoria „Cărţi pentru copii” a Editurii Paralela 45, pe primul loc s-a situat „Insu Pu. Insula copiilor pierduţi”, de Mira Love, iar pe locul doi, două volume din seria „Biroul de investigaţii nr. 2”, și anume „Operaţiunea nor de furtună” şi „Operaţiunea omul negru”. Pe a treia poziție s-a plasat cartea „Cele mai frumoase fabule în benzi desenate”, un volum ce adună peste 20 de fabule celebre.
La Editura RAO, cea mai vândută carte este „Cartea oglinzilor”, de Eugen Ovidiu Chirovici, pe locul doi „Nisipuri mişcătoare”, de Malin Persson Giolito, iar pe locul trei „Operaţiunea Cezar”, de Garance Le Caisne. Secțiunea „Cărți pentru copii” a Editurii RAO a făcut vânzări bune cu volumele „Cerneală şi stele”, de Kiran Millwood Hargrave, „Regina umbrelor”, de Sarah J. Maas, și „Caraval”, de Stephanie Garber.
Enescu și muzica sa, într-o carte pentru copii
Un lucru mai puțin obișnuit la acest târg a fost muzica cultă adusă în fața copiilor printr-o carte. A fost un pariu câștigător al celor de la Editura Nemira, care au publicat cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone. Autoarea cărţii a urmărit să le explice copiilor, pe înţelesul lor, muzica maestrului: „Este o carte despre muzica lui Enescu, nu despre biografia lui. (...) Pe mine mă interesează ca un copil să se apropie de muzica lui. Cu Enescu nu ne vom mai întâlni pe stradă, din păcate, şi atunci este prea puţin important să ştim amănunte despre biografia lui, să-l recunoaştem. În schimb, cu muzica lui ne vom tot întâlni şi ar fi bine să ştim cum să o citim, cum să o primim”, a spus Cristina Andone, citată de Agerpres. Ilustraţia cărţii a fost realizată de Adriana şi Sebastian Opriţa şi de tânăra Thea Olteanu. Povestea imaginilor care cântă, adică a ilustrațiilor cărții, este atractivă, ca și ideea de a-l aduce pe Enescu în universul celor mici: „Este interesant că noi, ilustratorii şi autorul, ne-am completat foarte bine”, a precizat Sebastian Opriţa. Cartea conține și un CD cu muzica lui George Enescu.

[cristiboss56]

Paradă cu biciclete, spectacole cu artişti îndrăgiţi, personaje Disney, face painting, karaoke, dans, filme gratuite, concerte și alte evenimente sunt pregătite pentru micuţi anul acesta de 1 iunie de către administrațiile locale, și nu numai. Peste 20 de manifestări în aer liber și în spații închise vor avea loc doar în București.
Începând cu acest an, ziua de 1 iunie este considerată „nelucrătoare de sărbătoare legală”, după modificarea Codului Muncii în 2016, iar pentru că 2 iunie cade vineri, Guvernul a acordat, printr-o hotărâre, liber și în această zi salariaților din sectorul public. Astfel, Ziua Internațională a Copilului s-a transformat într-o minivacanță, motiv pentru care primăriile, și nu numai, au pregătit celor mici numeroase surprize, de la parade la spectacole în parcuri și jocuri interactive. Numai în Capitală vor avea loc peste 20 de evenimente, organizate de primăriile de sector în parteneriat cu diverse asociații.
În parcarea de la Sala Polivalentă, va avea loc, mâine, începând cu ora 10:00, Parada Micilor Biciclişti, organizată de Primăria Sectorului 4. Sunt aşteptaţi copii de toate vârstele, indiferent de tipul de bicicletă folosit. Pe lângă activităţi, jocuri şi parada propriu-zisă, evenimentul are şi o latură practică. Cei mici vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să înveţe câteva reguli de siguranţă ce trebuie respectate în timpul deplasării pe două roţi. Copiii trebuie însoţiţi de cel puţin un adult (biciclist sau pieton) şi este recomandat să fie echipaţi cu cască de biciclist şi claxon.
Primăria Municipiului Bucureşti, prin ARCUB, sărbătoreşte Ziua Copilului în Parcul Cişmigiu şi în cartiere. Caravana Gaşca Zurli, cea mai iubită trupă pentru copii din România, călătoreşte în toată Capitala, într-o singură zi, la bordul camionului multicolor ce răspândeşte muzică şi veselie. Trupa de artişti va susţine câte un spectacol în fiecare sector al Capitalei. Caravana va porni din Piaţa Universităţii la ora 10:00 şi va avea reprezentaţii în Parcul Floreasca, Parcul Naţional, Parcul IOR, Parcul Carol, Parcul Sebastian şi Parcul Crângaşi.
La Opera Comică pentru Copii va avea loc Festivalul Opera Copiilor, eveniment ce va cuprinde o serie de activități distractive în aer liber. Un maraton de spectacole va avea loc la 1 iunie în „Orașul cu Chef de Joacă”, organizat de Berăria H, în timp ce „Copacul cu Haine” îi așteaptă pe cei mici în Parcul Cișmigiu pentru un eveniment destinat copiilor nevoiași.
Și în alte orașe vor avea loc numeroase evenimente de Ziua Copilului, cum ar fi Festivalul Lolly Bloom din Parcul Central al orașului Cluj, sau Festivalul Familiei - o suită de activități culturale, concursuri și concerte gratuite, la Sibiu. La Oradea se va desfășura de 1 iunie „Kids Fest”, festival cu ateliere de olărit, dedicate experimentelor științifice sau dansului. Minivacanța de 1 iunie poate fi sărbătorită la Brașov prin spectacolul maraton „Vivat Copilăria pe Tărâmul Minunilor”.

[cristiboss56]

În cadrul unei ceremonii desfășurate săptămâna trecută la Sala Media a Teatrului Naţional, s-au acordat Premiile USR pe anul 2016, eveniment moderat de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România.
Premiul pentru debut a fost acordat lui Dragoş Silviu Păduraru, pentru volumul de critică literară „H. Bonciu şi literatura de scandal”, apărut la Editura Tracus Arte, și a fost înmânat de către criticul Daniel Cristea-Enache.
Premiile Ariel, pentru Cartea anului și pentru Revista anului, ce se acordă în fiecare an, au revenit lui Daniel Cristea-Enache, pentru volumul de publicistică „Aproape liber”, apărut la Editura Curtea Veche, și lui Vasile Dan, pentru Revista Arca, al cărei redactor-șef și fondator este.
Volumul de istorie literară „Viaţa lui Perpessicius”, semnat de Teodor Tihan și apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, a primit Premiul „Mircea Ciobanu” chiar din mâna inițiatorului și finanțatorului acestui premiu, Eugen Negrici.
Premiile pentru literatura în limbile minorităţilor au fost înmânate lui Gálfalvi György, Kacagásaink - titlul în limba română: „Râsetele noastre” (memorialistică), Editura Asociaţia Culturală Holnap, Oradea, şi Editura Noran Libro, Budapesta, respectiv lui Myhailo Hafia Traista, Mizh kohanniam i smertiu - titlul în limba română: „Între dragoste şi moarte” (nuvele), apărut la Editura RCR Editorial, Bucureşti.
Premiul pentru traduceri a fost înmânat de Denisa Comănescu și i-a revenit Tudorei Șandru Mehedinţi, pentru volumul „Garcia Marquez. Călătoria spre obârşie”, de Dasso Saldivar, apărut la Editura RAO.
Premiul la categoria Literatură pentru copii şi tineret a fost înmânat de Nicolae Manolescu lui Horia Gârbea, pentru volumul „Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună”, apărut la Editura Neuma.
Premiul pentru critică, eseu, istorie literară, memorii, jurnale, publicistică, înmânat de Gabriel Dimisianu, i-a revenit lui Răzvan Voncu pentru „Arhitectura memoriei”, de la Editura Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca.
S-au acordat și două premii speciale, decernate de Nicolae Prelipceanu, unul Nadiei Anghelescu, pentru volumul „Noi şi Orientul arab”, Editura Polirom, şi celălalt lui Mircea Mihăieş, pentru „Ulysses, 732. Romanul romanului”, Editura Polirom.
Premiul pentru poezie a fost înmânat de Gabriel Chifu, care înaintea deschiderii plicului a vorbit despre valoarea incontestabilă a poeţilor premiaţi şi despre misiunea dificilă a juriului, „care l-a ales, milimetric”, pe cel mai meritoriu dintre ei. Premiul i-a fost acordat lui Emil Brumaru pentru „Amintiri din rai”, Editura Humanitas.
Premiul pentru proză a fost înmânat de Varujan Vosganian lui Ioan T. Morar, pentru romanul „Sărbătoarea corturilor”, apărut la Editura Polirom.
Premiul naţional, înmânat de ministrul culturii, Ioan Vulpescu, i-a revenit lui Mihai Zamfir, scriitor, istoric și critic literar, „pentru o operă care-l justifică cu prisosinţă”.
Susținătorii financiari ai premiilor sunt: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care a acordat cele două premii pentru literatură în limbile minorităţilor, precum și o firmă privată. Coproducătorul evenimentului a fost TVR 3, iar partenerii media: România literară, Viaţa Românească, Luceafărul de dimineaţă şi revista online
www.literaturadeazi.ro .
Acordarea premiilor a fost alternată cu momente muzicale interpretate de cvartetul „Passione”, format din Diana Jipa, vioara I, Cristina Paşa, vioara a II-a, Mădălina Penciu, violă, Violeta Tuţă-Popescu, violoncel.
Scurte date din istoria Uniunii Scriitorilor
USR este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR), creată în anul 1909, funcţionând sub această denumire până în martie 1949. Ultimul preşedinte al SSR a fost Victor Eftimiu. USR a apărut în 1949 prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici.
Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează, după unele surse, din 1821, 1827, 1831. Începutul se face cu Asociaţia Literară Română din 1848, dar aceasta nu funcţionează.
Societatea Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată apoi în Societatea Academică Română şi, ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei. Se consideră că prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în anul 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori, la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu, a obţinut recunoaşterea SSR ca „persoană morală”. A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul Primului Război Mondial, SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi.
În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu, ales în această funcție timp de şapte ani consecutiv. A fost, în opinia istoricilor literari, cea mai fastă perioadă a SSR. Între anii 1949 și 1989, USR a funcţionat ca „organizaţie obştească şi profesională de creaţie”, fiind subordonată statului şi finanţată de către stat.

[cristiboss56]

Legislaţia greoaie dar şi prejudecăţile legate de adopţie blochează visul multor copii orfani sau abandonați de a avea o familie. Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) arată că, la nivel naţional, există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Numărul adopţiilor a scăzut mult anul trecut, la aproximativ 300, de la 1.061 în anul 2015.
La începutul acestei luni au avut loc o serie de manifestări pe tema adopţiei în România, ce au marcat, totodată, Ziua Naţională a Adopţiei, evenimente organizate de direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului. Scopul principal a fost acela de a atrage atenţia populaţiei asupra problemei copiilor din centrele de plasament care aşteaptă de ani de zile să îşi găsească un cămin. Una dintre manifestări a avut loc în Parcul Tineretului din București, fiind vorba despre o campanie de informare, intitulată „Adoptă un pom”, la care au participat copii, părinţi și asistenţi sociali. Cu toții au dorit, astfel, să atragă atenţia asupra numărului extrem de mic de adopţii, doar 43 în Capitală, în decursul ultimului an.
„Rolul acestei acţiuni este să încurajăm familiile care doresc să adopte, să le arătăm căile legale pentru a trece prin procesul adopţiei şi să ofere un cămin unui copil. Pentru cei 43 de copii pentru care s-a finalizat procesul de adopţie în perioada iunie 2016 - iunie 2017, Primăria Capitalei şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale au plantat câte un copac, sperând ca anul următor numărul acestora să se dubleze”, a precizat Cosmina Simian, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bucureşti, citată de Mediafax.
Îngrijorarea cu privire la numărul redus de adopții este împărtășită și de reprezentanţii fundaţiilor care se ocupă de copiii din centrele de plasament. „Din păcate, din cei peste 3.000 de copii la nivel naţional declaraţi adoptabili, în Bucureşti doar 43 au fost adoptaţi în ultimul an”, a precizat Florian Fugaşin, de la Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale.
Specialiștii susțin că subiectul adopţiei trebuie privit sub două aspecte. În primul rând legislaţia românească este destul de stufoasă şi menită parcă să pună piedici celor care vor să adopte, iar pe de altă parte, multe familii adoptatoare nu sunt dispuse să ofere un cămin decât copiilor mici, cu vârste până în trei ani și care să nu fie de altă etnie.
Potrivit legii, pentru ca un copil să devină adoptabil trebuie să se stabilească dacă părinţii sau rudele până la gradul IV nu vor sau nu pot să aibă grijă de minor, aspecte ce se stabilesc într-un termen de şase luni. Ulterior, se solicită în instanţă acceptarea includerii copilului în registrul naţional pentru adopţie şi începerea procedurilor pentru găsirea unei familii adoptive. Părinţii naturali sunt chemaţi în faţa instanţei unde li se cere acordul. În cazul în care aceștia nu își dau acordul, Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC) trebuie să demonstreze că timp de o lună niciunul dintre părinţi nu l-a vizitat pe minor la centrul de plasament.
Copiii trecuți de vârsta de 5 ani îşi găsesc greu o familie adoptivă, de aceea legea prevede înfiinţarea unui registru naţional al „copiilor greu adoptabili”, unde fiecare copil are un profil propriu, ce poate fi vizualizat (de către cei care vor să adopte un copil) în prezenţa unui reprezentant DPC, singurul care are acces la registrul online.
Conform datelor ANPDCA, la nivel naţional există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Conform aceloraşi date, în 2016 numărul adopţiilor naţionale a scăzut, de la 1.061, câte au fost în anul 2015, la puţin peste 300.

[cristiboss56]

Parohia „Sfântul Ambrozie”-Apărătorii Patriei II din Capitală organizează duminică, 11 iunie, ora 16:00, a VII-a ediţie a Festivalului de pricesne «Blândul Păstor». „La ediția din anul acesta a festivalului, în cursa pentru câștigarea Marelui Premiu s-au înscris 26 de candidați, proveniți de la 6 școli gimnaziale și de la mai multe parohii, dar în urma preselecției în finală vor concura 16 interpreți. A VII-a ediție a festivalului de pricesne se bucură de prezenţa unor invitați speciali, precum Ana Ramona Urjan, profesor de educație muzicală, membră în mai multe jurii internaționale de muzică, şi președintele juriului, Georgel Nucă, artist de muzică populară și producător TV, Horațiu Boșca, artist al Operei de stat din Madrid, și pr. Georgian Alexandrescu. Festivalul se bucură și de prezența a doi interpreți speciali: Sara Nukina - elevă de 12 ani din Nagoia – Japonia, şi Andrada Precup, elevă în clasa a VI-a la Școala Gimnazială specială pentru deficienți de vedere din București”, a precizat pr. paroh Mircea Alexă Uță. Biserica se află în cartierul bucureştean Berceni, str. Lunca Bârzeşti nr. 3, sector 4.

[cristiboss56]

La Catedrala Eroilor din Hunedoara va avea loc duminică, 11 iunie, o conferință susținută de părintele conf. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu. Conferința cu titlul „Viaţa în Hristos – Lecţia Rusaliilor” este prilejuită de sărbătorirea hramului Catedralei hunedorene, „Duminica Tuturor Sfinților” şi este organizată de Parohia -Hunedoara V.

[cristiboss56]

Unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins” a fost Paul Sterian (1904-1984). Pentru participarea sa la adunările grupului a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani.
Paul Sterian a fost un artist polivalent, un renascentist, aşa cum îl considera Alexandru Mironescu. În „Memoriile” sale, Mircea Eliade mărturiseşte: „Abia stând de vorbă cu Mircea Vulcănescu şi Paul Sterian, am înţeles cât eram de ignorant în ce priveşte creştinismul răsăritean şi tradiţiile religioase româneşti...”.
Stareţul Mănăstirii Antim, părintele Vasile Vasilachi, spunea despre el: „Scriitorul Paul Sterian ne cucerea cu revelaţiile sale patristice, dezvăluind comori din cugetările Sfinţilor Părinţi”.
Admiraţia tuturor se revărsa asupra lui pe bună dreptate. Sterian încheiase studiile la două facultăţi concomitent - cea de Litere şi Filosofie şi cea de Drept din Bucureşti -, îşi obţinuse doctoratul la Paris în Drept şi ştiinţe economice, iar peste câţiva ani şi în Sociologie la Bucureşti. Era poet, jurnalist, publicist fervent, sociolog preţuit de Dimitrie Gusti, care l-a cooptat în echipa de cercetători în campania sa de fondare a Muzeului Satului. În plus, Paul Sterian era un talentat pictor, gravor, dramaturg şi libretist.
În viaţa publică avea, de asemenea, succes, primind funcţii importante: a fost administrator al pavilionului românesc de la Expoziţia Universală de la Paris din 1937, consilier economic şi şef al legaţiei române din Washington (un an mai târziu), iar în timpul războiului a fost chiar secretar general în diverse ministere.
Când intrase în cercul intelectualilor de la „Rugul Aprins” făcea deja parte din elita socială şi culturală.
Primise o educaţie tradiţională şi era un creştin ortodox practicant. Spunea adesea că nu există un izvor de inspiraţie pentru scriitori şi artişti mai bun decât tezaurul Bisericii creştine.
A fost marginalizat social. A fost nevoit să aibă posturi nedemne, de la zilier la vânzător de aprozar. Dar greul a venit abia la venirea comuniştilor la putere, care l-au arestat în Lotul „Alexandru Teodorescu şi alţii”, unde au fost încadraţi toţi participanţii la „Rugul Aprins”. Între 1958 şi 1963, Paul Sterian a fost închis la Aiud.
A urmat o perioadă grea, dar a reuşit să găsească un post la Uniunea Compozitorilor, apoi să lucreze ca statistician la Institutul de Geriatrie. Zaharia Stancu l-a ajutat să obţină o pensie de la Uniunea Scriitorilor. Sterian a murit la 16 septembrie 1984.
Ileana Mironescu transcrie în cartea „În preajma lui Alexandru Mironescu” convingerea lui Paul Sterian: „...în tot răul ce se instaurase în vremea celui de-al Doilea Război Mondial a fost pentru el şi un bine; Dumnezeu l-a ajutat să scrie şi să tipărească în aprilie 1944 opera vieţii sale, «Războiul nevăzut al lui Paisie cel Mare»”.
După 1990, doar câţiva mari critici literari s-au aplecat asupra operei sale, fiecare recunoscând că Paul Sterian este un autor important şi este necesară o revalorizare a sa.