Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, îşi aniversează în 24 septembrie 2017 ziua onomastică. Cu această ocazie, Patriarhul Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare.
Ierarhul s-a născut în 05 martie 1970, la Gura Râului, judeţul Sibiu, fiind al IV-lea din cei 6 copii ai Preotului Gheorghe Șpan și Preotesei Emilia Șpan.
În 1988a absolvit Liceul de Matematică-Fizică Gheorghe Lazăr din Sibiu. În perioada 1989 – 1993 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Andrei Şaguna din Sibiu, iar mai apoi cursurile doctorale (1994 – 1998) la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris.
În ziua de 21 ianuarie 1994 este hirotonit diacon pe seama capelei Facultăţii de Teologie din Sibiu, iar mai apoi pe seama aceleiaşi capele, în data de 6 martie 1994, este hirotonit preot celib. În perioada 1994 – 2001 a deservit ca preot slujitor şi duhovnic Mănăstirea de maici Acoperământul Maicii Domnului de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franţa.
În anul 1999 este transferat canonic din Arhiepiscopia Sibiului în Mitropolia Ortodoxa Română a Europei Occidentale și Meridionale de la Paris şi este numit preot paroh al Parohiei Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva din Paris. În data de 21 iunie 2001 este tuns în monahism.
Duminică, 21 octombrie 2001, este hirotonit Episcop în Biserica Sfântul Iosif a Parohiei ortodoxe române din Bordeaux.
În data de 5 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales drept cel dintâi Episcop Ortodox Român al Italiei, fiind întronizat în 8 mai 2008.

[cristiboss56]

PS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, îşi sărbătoreşte astăzi patronul spiritual. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de felicitare.
Ierarhul s-a născut în 16 septembrie 1971 în localitatea Lipova din județul Arad, din părinții Constantin și Joița, la botez primind numele Cristian Constantin. Școala primară a urmat-o în satul natal Chelmac (județul Arad), între anii 1978-1982. A continuat cu gimnaziul, la Școala Generală din comuna Conop (1982-1982) și cu Liceul Industrial Nr. 2 din Arad, la secția de electrotehnică (1986-1990).
Între anii 1990-1994 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1994, prezentând lucrarea de licenţă cu titlul: „Rugăciunea lui Iisus în tradiţie isihastă”, la catedra de spiritualitate a acestei facultăţi.
Din septembrie 1994 şi până în iulie 1995 a efectuat un stagiu de pregătire spirituală în Franţa, în cadrul comunităţii „Le Verbe de Vie” din Aubazine, unde şi-a îmbogăţit şi nivelul de cunoaştere al limbii franceze. Cu acest prilej a participat la viaţa liturgică a mânăstirii ortodoxe cu hramul „Schimbarea la Faţă” de lângă Terasson.
La 11 august 1995 a fost tuns în monahism la mânăstirea Hodoş-Bodrog din cadrul Episcopiei Aradului, de către Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei Seviciu, naş de călugărie fiindu-i Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim Joantă, al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală.
În data de 13 august 1995 a fost hirotonit ierodiacon de către Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, iar la 13 decembrie 1995 a fost hirotonit ieromonah şi hirotesit duhovnic de către Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei. Din septembrie 1995, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Timotei al Aradului a slujit ca ierodiacon, iar mai apoi ca ieromonah şi duhovnic la mânăstirea de maici „Sfântul Simeon Stâlpnicul” din Arad-Gai.
Între anii 1997-1998 a urmat cursuri de însuşire a limbii greceşti moderne, după care a continuat cu studii de masterat în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Atena (1998-2002), unde, sub îndrumarea Profesorului Gheorghe Patronos, a ales lucrarea cu tema „Legea Vechiului Testament în Predica de pe Munte a Domnului, în Sfânta Evanghelie după Matei (capitolele 5-7)”, la catedra de Noul Testament a facultăţii.
Din luna februarie a anului 1999 s-a transferat la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, continuând în paralel slujirea în cadrul acestei episcopii cu studiile din Grecia.
La cererea Preasfinţitului Părinte Episcop Sofronie, Întâistătătorul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, în şedinţa sa din 22-23 iulie 1999 i-a acordat rangul de protosinghel, fiind numit prin decizie chiriarhală şi eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula. În 7 august 1999 a fost hirotesit întru protosinghel de Ierarhul Giulei.
Ca urmare a dorinţei Preasfinţitului Părinte Episcop Sofronie de înfiinţare a unui schit ortodox românesc în localitatea Körösszakál (Săcalul de Criş) din judeţul Bihorul Unguresc, a fost numit egumen al acestui schit cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în data de 6 aprilie 2002.
În şedinţa din 22 ianuarie 2003 a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, la propunerea Chiriarhului Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, schitul de la Săcal a fost ridicat la statut de mânăstire, iar instalarea ca stareţ al mânăstirii a avut loc la Sfânta Liturghie Arhierească săvârşită la Săcal de către Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie în 28 februarie 2003.
Tot la solicitarea Ierarhului Giulei i-a fost acordat rangul de arhimandrit la şedinţa Sfântului Sinod din 4-5 martie 2003, precum şi distincţia Crucea Patriarhală, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, iar hirotesia întru arhimandrit a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie la 20 aprilie 2003.
Din data de 24 ianuarie 2003 i s-a încredinţat şi ascultarea de Consilier administrativ-cultural al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
În 11 martie 2007 Colegiul Electoral al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria l-a ales în funcţia de episcop al acestei eparhii, alegere care a fost validată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 21 iunie 2007.
În data de 8 iulie 2007 a fost hirotonit şi instalat ca episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nicolae Corneanu al Banatului.

[cristiboss56]

500 ani de la sfinţirea Catedralei din Argeş | ‘Ctitoria Sfântului Neagoe Basarab exprimă credința, înțelepciunea și frumusețea sufletului românesc’ – Patriarhul Daniel !
Sfântul Neagoe Basarab a fost un bun român și un creștin ortodox cu deschidere universală. Astfel, această ctitorie a sfântului domnitor exprimă credința, înțelepciunea și frumusețea sufletului românesc, a evidențiat Părintele Patriarh Daniel în predica rostită în data de 26 septembrie 2017. Anul acesta se împlinesc 500 de ani de la sfințirea Catedralei din Curtea de Argeș.
În ziua de sărbătorire aSfântului Neagoe Basarab, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie pe esplanada din fața Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și locale.
Din soborul slujitor au făcut parte:
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei;Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului;Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului;Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a explicat în cuvântul de învățătură faptul că Sfântul Neagoe Basarab reprezintă un exemplu pentru fiecare creștin. Acesta a știut să sprijine lupta pentru păstrarea identității naționale și ortodoxe prin cultură.
Patriarhul României și-a început cuvântul prin a evidenția faptul că Sfântul Domnitor Neagoe Basarab a avut parte de o educație aleasă. Aceasta i-a permis să se raporteze corect la situația politică și culturală a vremii în care el trăia.
Sfântul Neagoe a fost un om al păcii, dar totodată și un apărător al neamului său. A știut să aibă relații de prietenie cu toate statele vecine, astfel a evitat jertfele omenești. Un alt exemplu de domnitor care a fost un promotor al păcii a fost Constantin Brâncoveanu care a domnit 25 de ani și nu a purtat niciun război.
Expunând mai departe omilia, Patriarhul României a spus că purtarea de grijă a domnitorului valah pentru Biserica Ortodoxă a fost exprimată în toate locurile în care creștinii au avut nevoie de ajutor. Sfântul Neagoe a ajutat Patriarhiile Ierusalimului și Constantinopolului. De asemenea, sfântul a fost alături de monahii din Muntele Athos. Mai multe mănăstiri au primit ajutor material pentru a fi recondiționate.
Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Neagoe Basarab a fost actuala Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș. Lăcașul de cult monahal reprezintă o sinteză a stilului bizantin, a concluzionat Preafericirea Sa.
După oficierea Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh a rostit cuvântul intitulat O făclie de Înviere peste veacuri – Catedrala de la Curtea de Argeş. În cadrul acestuia, Patriarhul a spus faptul că monumentala Catedrală din Curtea de Argeș a dovedit în istorie că are vocația împletirii timpului cu veșnicia, a artei cu spiritualitatea, a etosului național cu deschiderea spre universal.
În continuare, Sergiu Nistor, consilier prezidențial, a dat citire mesajului transmis de domnul Klaus Werner Iohannis. După acest moment, Victor Opaschi, Secretarul de Stat pentru Culte, a prezentat mesajul din partea guvernului României.
La final, Părintele Patriarh Daniel a oferit mai multe daruri Arhiepiscopului Calinic. Printre acestea s-au numărat: un set de Sfinte Vase, o Evanghelie, VolumulÎnvățătura despre sfintele icoane reflectată în teologia românească și o sfântă cruce. La rândul său, IPS Calinic a oferit Preafericitului Părinte Daniel, printre altele, un CD cu Paraclisul Sfântului Neagoe Basarab interpretat de elevii seminariști din Curtea de Argeș

[cristiboss56]

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit la aniversarea a 500 de ani de la sfințirea Catedralei de la Curtea de Argeș (1517-2017), ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab, marți, 26 septembrie 2017.
Aniversarea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș(1517-2017) este un prilej deosebit de a mulțumi cu evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra acestui sfânt locaș şi de a pomeni cu recunoștință şi venerație pe ctitorul acestui așezământ, Sfântul Voievod Neagoe Basarab.
Perioada domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab pe tronul Țării Românești (1512-1521) a fost marcată de spiritul său înțelept, harnic şi darnic pentru păstrarea credinței creștine în vremuri grele de stăpânire otomană. Ctitor sau binefăcător al multor lăcașuri de cult din Țara Românească (CatedralaAdormirea Maicii Domnuluide la Curtea de Argeș, Catedrala MitropolitanăÎnălțarea Domnului din Târgoviște, biserica Mănăstirii Snagov, Schitul Ostrov – Călimănești, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Glavacioc ş.a.).
Mărinimos sprijinitor al creștinilor din Orient şi Balcani, al mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la muntele Sinai, al mănăstirilor Meteore de pe stâncile Tesaliei (Grecia), al Patriarhiei Ierusalimului şi al Patriarhiei Constantinopolului, Sfântul Voievod Neagoe Basarab rămâne în conștiința istoriei neamului şi a Bisericii Ortodoxe ca fiind un mare principe creștin-ortodox, cu viziune largă, apărător al moștenirii bizantine şi cunoscător, în același timp, al culturii europene occidentale a vremii sale.
Însă, momentul culminant al domniei Sfântului Neagoe Basarab, cu ecouri peste veacuri, îl constituie zidirea bisericii de la mănăstirea Curtea de Argeș, situată în centrul vechii cetăți de scaun a primilor domnitori ai Ţării Româneşti. Construită în prima jumătate a secolului al XVI-lea, între anii 1512-1517, pe locul vechii biserici a mitropoliei ce fusese ctitorită de Voievodul Vlad Dragonul, biserica lui Neagoe Basarab a fost sfinţită cu mare fast la 15 august 1517, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul vechii biserici a mitropoliei, care a fost păstrat şi transmis noii ctitorii.
Reflectând preocuparea domnitorului Neagoe Basarab pentru frumusețea artei bizantine, biserica Mănăstirii Curtea de Argeșeste o valoroasă capodoperă arhitecturală, grație priceperii meșterilor care au știut să combine şi să armonizeze structuri şi stiluri diferite cu materiale prețioase și decorații fastuoase, într-un stil propriu ce îi asigură unicitatea.
Vechea pictură interioară, de o rară frumusețe artistică, realizată de zugravul român Dobromir din Târgoviște, a fost finalizată în anul 1526. Fragmente ale acestei capodopere murale sunt păstrate la Muzeul Național de Artă din București. Reparată de mai multe ori în istorie, biserica prezintă azi imaginea restaurării finalizată în anul 1885, de arhitectul francez André Lecompte du Noüy, care s-a stabilit definitiv în ţara noastră, mormântul său aflându-se în cimitirul bisericii Sfinţii Voievozi – Flămânzeşti, din Curtea de Argeş.
Străveche vatră monahală, strălucită ctitorie voievodală, necropolă domnească şi scaun episcopal, Catedrala de laCurtea de Argeș a dovedit în istorie că are vocația împletirii timpului cu veșnicia, a artei cu spiritualitatea, a etosului național cu deschiderea spre universal.
Începând cu anul 1914, în biserica episcopală de la Curtea de Argeş au fost înmormântați regii şi reginele României: Carol I şi Elisabeta, Ferdinand şi Maria, iar nu departe de biserică, regele Carol al II-lea.
Desființată ca episcopie în anul 1948 de către regimul comunist, vechea ctitorie domnească a fost redusă la rangul de mănăstire. Însă, în anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima şi organiza conform vocației sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Episcopiei Argeșului, iar Preasfințitul Părinte Calinic Argatu (azi Argeşeanul) a fost ales şi întronizat Episcop al acestei eparhii (18 noiembrie 1990), primind prin decizie patriarhală misiunea de a se ocupa de organizarea reînființatei eparhii cu sediul în Mănăstirea Curtea de Argeș.
Cu multă osteneală şi zel misionar, noul Episcop al Argeşului a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate pastoral-liturgică, cultural-educaţională şi social-misionară, slujind „cu timp şi fără timp” Biserica lui Hristos din neamul Basarabilor.
În anul 2009, la propunerea noastră şi cu aprobarea Sfântului Sinod, Episcopia Argeşului şi Muscelului a fost ridicată la treapta deArhiepiscopie, iar Preasfinţia Sa a devenitArhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, în data de 26 septembrie 2009, odată cuproclamarea locală a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint de Vicina şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Au fost proclamați sfinți: un domnitor, un ierarh şi un monah isihast, pentru a căror canonizare, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-a îngrijit îndeaproape de alcătuirea slujbelor, pictarea icoanelor şi tipărirea materialului documentar.
Sărbătoarea de azi, cu multe semnificații bisericești şi românești, ne îndeamnă să păstrăm şi noi dreapta credinţă a sfinţilor şi a înaintaşilor noștri şi să o transmitem generaţiilor viitoare cu evlavie şi dragoste de Biserică şi neam, prin rugăciune şi fapte bune, prin creşterea copiilor şi tinerilor în credința creștin-ortodoxă strămoșească, prin zidirea de lăcașuri sfinte şi prin ajutorarea semenilor noştri aflaţi în sărăcie, suferinţă şi singurătate.
Cu prilejul sărbătoriiSfântului Voievod Neagoe Basarab şi aniversării a 500 de ani de la sfințirea bisericii catedrale de la Curtea de Argeş, felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, pe toţi colaboratorii săi de la Centrul eparhial, pe toţi preoții şi diaconii, monahii şi monahiile, precum şi pe toţi credincioșii eparhiei, dorindu-le multă sănătate, pace, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună.
Preamilostivul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi ale tuturor sfinţilor, să vă binecuvinteze pe toţi cei prezenți la această mare sărbătoare: ierarhi, cler, autorităţi şi credincioşi pelerini, şi să vă răsplătească osteneala şi dărnicia, evlavia şi dorinţa de înnoire şi sfinţire a vieţii, întru mulți şi fericiți ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Sfințirea raclei în care vor fi păstrate moaștele Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit miercuri seară racla în care vor fi așezate moaștele Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, ocrotitorii Mănăstirii Sihăstria Putnei.
Slujba de sfințire din 27 septembrie 2017 a fost oficiată în Paraclisul istoricSfântul Mare Mucenic Gheorghe din cadrul Reședinței Patriarhale. La eveniment a participat Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, alături de slujitori ai așezământului monahal sucevean și ai Catedralei Patriarhale.
La final, starețul Mănăstirii Putna a oferit PF Daniel o icoană cu chipul Sfântului Grigorie Luminătorul care este sărbătorit în ziua întronizării sale ca patriarh. Preafericirea Sa va împlini în data de 30 septembrie 2017 zece ani de slujire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Racla din argint, inscripționată cu chipul sfinților și motive tradiționale românești, a fost confecționată la Atelierele de Cizelură ale Patriarhiei Române.
Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan au fost canonizați în urma deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016. Proclamarea canonizării lor și a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei a avut loc în data de 14 mai 2017 la Mănăstirea Putna.

[cristiboss56]

Mulțumim lui Dumnezeu și oamenilor prin care lucrează, a spus Patriarhul Daniel în ședința aniversară care a avut loc joi în Salonul sfinților români din cadrul Reședinței Patriarhale.
În data de 30 septembrie 2017 se împlinesc 10 ani de când Preafericitul Părinte Daniel a fost întronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Primul eveniment care marchează această sărbătoare a fost ședința aniversară prezidată de Patriarh la care au participat: PS Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Preafericirea Sa a oferit diplome omagiale și medalii membrilor permanențelor, ca semn de prețuire și apreciere pentru activitatea desfășurată în acest an. Totodată, aceștia au primit cele trei apariții editoriale aniversare realizate la Editurile Patriarhiei:
Volumul Transparență administrativă și dinamism pastoral. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – 10 ani de slujire ca Arhiepiscop al Bucureștilor și Mitropolit al Munteniei și Doborgei;Albumul aniversarFidelitate eclesială și misiune socială. Un deceniu de slujire a Bisericii Ortodoxe Române;Ultimul număr al revisteiVestitorul Ortodoxiei, dedicat acestui moment aniversar.
Patriarhul a apreciat eforturile celor care au contribuit la realizarea celor trei apariții editoriale.
Membrii celor două permanențe i-au oferit la rândul lor Patriarhului o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus HristosPantocrator lucrată în mozaic.
În acest context, PS Timotei Prahoveanul s-a adresat celor prezenți și a subliniat vocația de părinte și ctitor a Patriarhului Daniel. Preasfinția Sa a evidențiat latura părintească a PF Daniel manifestată chiar și la nivel administrativ.
Vocația de ctitor constituie un model pentru toți slujitorii bisericești, indiferent de treapta în care se află, a precizat PS Timotei.
Ierarhul a adresat cuvinte de felicitare și mulțumiri pentru osteneala și iubirea arătate de Patriarh față de slujirea Bisericii și L-a invocat pe Iisus Hristos să îi dăruiască sănătate, putere, lungime de zile și toate cele de folos.
Patriarhul Bisericii noastre și-a exprimat recunoștința pentru darul primit din partea membrilor permanenței: icoana cu chipul MântuitoruluiPantocrator și față de cuvintele de apreciere și de felicitare.
Făcând referire la icoanaPantocrator, Preafericirea Sa a spus:
Mântuitorul Iisus Hristos este Cel care ne binecuvintează, Capul Bisericii și al întregii lumi. Este o bucurie să vedem chipul Mântuitorului Pantocrator foarte aproape de noi, deoarece de regulă această icoană este plasată în turla Bisericii. Este o binecuvântare mai apropiată, a precizat Patriarhul Daniel.
În continuare, Patriarhul a amintit momentul comemorativ ce va avea loc în 28 octombrie 2017: Ședința solemnă a Sfântului Sinod, dedicata memoriei Patriarhului Justinian și a apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Evenimentul va întruni toți ierarhii bisericii noastre, alături de ierarhi din Bisericile Ortodoxe surori.
Preafericirea Sa a numit adunarea de astăzi o familie duhovnicească mai mare. Și-a exprimat aprecierea pentru jertfelnicia acestor zece ani, care arată că numai prin Cruce și prin multă responsabilitate se poate realiza ceva spre folosul Bisericii.
Mulțumim lui Dumnezeu dar și oamenilor prin care Dumnezeu lucrează, cei care slujesc Biserica lui Hristos prin hărnicie și dărnicie: ierarhi, clerici, monahi și mireni, a adăugat Patriarhul României.
Responsabilitatea unui conducător ține de trei elemente, a explicat Preafericirea Sa: credință vie, caracter vertical și cultură bogată. Dacă le urmărești pe acestea trei, devii mai exigent cu tine însuți și cu cei din jur,a explicat Patriarhul Daniel.
Dumnezeu ne va judeca după scopul faptelor noastre, a continuat Patriarhul invocându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Să ne întrebăm nu doar ce ne oferă noua Biserica ci și cât și cum oferim noi Bisericii lui Hristos din darurile pe care le-am primit de la El.
În partea a doua a cuvântului rostit, Patriarhul Daniel a făcut referire la Catedrala Mântuirii Neamului, care trebuie zidită mai întâi din suflete, și apoi la nivel exterior, ca locaș de izbăvire și de eliberare a neamului din primejdii.
Preafericirea Sa a îndemnat la accentuarea zidirii sufletești prin rugăciune, viață duhovnicească și întărirea conștiinței eclesiale.
Deși pare o simplă instituție socială, Biserica trebuie să simtă mereu prezența lui Hristos. Sfântul Teodor Studitul, în „Cuvântările către monahi”, spune că monahul care lucrează în orice activitate a mănăstirii, la trapeză, în grădina etc., Liturghie săvârșește.Liturghia se săvârșește nu numai în biserică ci și la locul de muncă. Toate activitățile sunt considerate Liturghii și numai una dintre ele este Sfânta Liturghie, a accentuat Părintele Patriarh.
În acest sens, Patriarhul a spus că întreaga activitate administrativă trebuie considerată o Liturghie, pentru că în toate există același Duh al lui Hristos. De aceea, poporul român nu îl închide pe Hristos în biserică ci îl cheamă în toate activitățile și locurile, a concluzionat Preafericirea Sa.
După ședința aniversară a urmat slujba de sfințire a unei noi clădiri aparținând Centrului cultural-misionarFamilia din orașul Pantelimon, care se va numiCasa pelerinului.

[cristiboss56]

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, au oficiat joi, 28 septembrie 2017, slujba de pomenire a Mitropolitului Nicolae Corneanu.
Din sobor au făcut parte clericii din Administrația Centrului Eparhial și de la Catedrala Mitropolitană. Anul acesta se împlinesc trei ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui mitropolit.
Slujba a fost oficiată la cripta ierarhilor de la subsolul Catedralei Mitropolitane, locul de veşnică odihnă a întâistătătorilor Mitropoliei Banatului, informează Răzvan Fibișan, Biroul de presă al Arhiepiscopiei Timișoarei. La eveniment au luat parte numeroşi credincioşi timişoreni, apropiaţi ai fostului mitropolit, oameni de cultură, academicieni, profesori, monahi şi monahii.
La final, Părintele Mitropolit Ioan a elogiat personalitatea vrednicului mitropolit Nicolae Corneanu în ultimele sale clipe din viață.
În urmă cu trei ani, când inima acestuia încă mai bătea, ultimele sale clipe ale vieții erau de maximă rugăciune, având în centrul lor cuvântul iertare. În acele clipe, sufletul Înaltpreasfinției Sale privea spre poarta cerului. Fie ca rugăciunile acestea să se împletească cu rugăciunile făcute de Părintele Mitropolit atunci, iar noi, cei de astăzi, să-i păstrăm vie amintirea!, a subliniat IPS Ioan.
După Slujba Parastasului, toţi credincioşii prezenţi au primit pachete cu prinoase, spre pomenirea iubitului lor părinte duhovnicesc.
Mitropolitul Nicolae Corneanu – Sinteză biografică
Mitropolitul Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, într-o familie preoţească. Între anii 1934-1942 urmează şcoala elementară şi liceul în Caransebeş. Pleacă apoi la Bucureşti, unde, între anii 1942-1946, urmează cursurile Facultăţii de Teologie.
În 1943 este hirotonit diacon celibatar de episcopal Veniamin Nistor al Caransebeşului, în biserica parohiei Obreja, judeţul Caraş-Severin. După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare.Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului preot profesor Ioan G. Coman.
În anul 1960 va fi hirotonit preot de către viitorul patriarch Teoctist Arăpașu, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului.
Este hirotonit arhiereu în biserica Sfântul Spiridon Noudin Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de Patriarhul Justinian Marina, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc șapte zile mai târziu, în catedrala episcopală din Arad.
La 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi, totodată, de Mitropolit al Banatului. Este instalat la 4 martie 1962, păstorind Mitropolia Banatului vreme de 52 de ani, până la 28 septembrie 2014, când a trecut la Domnul.
Ca ierarh s-a îngrijit de problemele administrative şi gospodăreşti din eparhie, având mai multe inițiative, dintre care amintim: construcţia unui nou corp de clădire la Centrul eparhial, reorganizarea Tipografiei arhidiecezane, restaurarea unor monumente istorico-bisericeşti din eparhie, sprijinirea, ctitoria și reînfințarea mai multor mănăstiri, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Timişoara.
Urmare a neobositelor preocupări cărturăreşti, Înaltpreasfinția Sa este ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române. Este preşedintele de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. Între anii 1975-2012 a fost membru în Asociația internațională de studii patristice.
În anul 1992 este ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-a conferit titlul de „cetăţean de onoare” al oraşelor Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. În 1997 primeşte premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social „pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii”.
În anul 2000 i se conferă ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, conferit de Preşedinţia României. În decembrie 2007 i s-a conferit de către Consiliul Judeţean Timiş premiul „Pro cultura timisiensis”, iar în anul 2008 a primit din partea Majestății Sale Regele Mihai I ordinul „Crucea Casei Regale a României”.