Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, participă zilele acestea la Sărbătoarea Sf. Cuv. Dimitrie 2017. Mitropolitul Rastislav este cel mai tânăr Întâistătător de Biserică Ortodoxă Autocefală.
Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, Rastislav (Ondrej) Gont, s-a născut în 25 ianuarie 1978 în Snina, Slovacia. După absolvirea școlii primare (1992) și a liceului (1996), a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Prešov (2002). Tema lucrării de diplomă a fost Taina morții.
A efectuat un stagiu de cercetare pe o durată de patru luni la Universitatea Aristotel din Salonic. De asemenea, a locuit o vreme la Mănăstirea Sfânta Teodoradin Salonic.
În 7 septembrie 2003 a fost hirotonit diacon de Mitropolitul Nicolae al Cehiei și Slovaciei. Câteva zile mai târziu, în 21 septembrie 2003, a fost hirotonit preot în Catedrala Sf. Alexandru Nevski din Prešov, de IPS Miron, Arhiepiscop de Hajnov, și în prezența PF Mitropolit Nicolae și a IPS Arhiepiscop Ján.
Din decembrie 2003 a activat, ca administrator spiritual, în cadrul Orfelinatului Sfântul Nicolae din Medzilaborce. Centrul se ocupa cu educarea copiilor și a mamelor cu probleme sociale și psihice, ocupând de-a lungul timpului mai multe funcții de educator, dar fiind și duhovnic al acestuia.
El a cooperat cu tutori și pedagogi în punerea în aplicare a principiilor creștine de bază în viața copiilor care au suferit de boli sociale sau mintale şi a îndrumat tineri să se înscrie la cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Prešov. În 2008 a înființat Corul Sf. Apostol Andrei format din tinerii găzduiţi de Orfelinat. Un amănunt semnificativ ce ţine de latura filantropică a actualului Mitropolit Rastislav este acela că din 2010 a luat în grijă trei copii orfani.
În 6 octombrie 2012, la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Komárno a fost tuns călugăr de PS Tihon, Episcop de Komárno şi stareţul Mănăstirii, primind numele de Rastislav.
În 7 octombrie 2012 a fost ridicat la rangul de egumen. În 20 octombrie 2012 a fost ales Arhiepiscop de Prešov și al Slovaciei, iar în 18 noiembrie a fost hirotonit Arhiepiscop de Prešov în Catedrala Sf. Alexandru Nevski din Prešov.
În 11 ianuarie 2014 a fost ales în calitatea de conducător al Bisericii Ortodoxe din Cehia și Slovacia de Adunarea Generală a Bisericii Cehiei şi Slovaciei, iar în 9 februarie 2014 a fost întronizat.
PF Rastislav a participat, alături de alţi Primaţi de Biserici Ortodoxe, la lucrărileSfântului şi Marelui Sinod ce a avut loc în Creta în luna iunie 2016.
În misiunea sa de lider al Bisericii Ortodoxe a Cehiei şi Slovaciei face eforturi consistente în intensificarea activităţilor pastorale şi a vieţii liturgice a Bisericii.
Este membru al Consiliului Științific al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Prešov, asupra căruia are o supraveghere canonică conform Constituției.
Datorită contribuțiilor sale active la diverse evenimente publice și bisericești, el a câștigat un statut bun în societate și este membru în diferite grupuri.
Vorbește fluent limbile rusă și greacă și are cunoștințe de germană, engleză, poloneză și sârbă.
Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia se află anul acesta pentru prima oară la Bucureşti după întronizarea sa la conducerea Bisericii Cehiei și Slovaciei, în 2014.
Biserica Ortodoxă Română are în Cehia două biserici: una în Praga şi alta în Most, cea din urmă fiind sfinţită de Patriarhul Daniel. Acestea sunt o dovadă a bunelor relații dintre cele două Biserici Ortodoxe Autocefale.
Ultimul Primat al Bisericii Ortodoxe a Cehiei și Slovaciei care a vizitat România este actualul Mitropolit emerit Kryšto, care a participat la diferite manifestări religioase organizate de Patriarhia Română în anul 2015.
Biserica Ortodoxă a Țunuturilor Cehiei şi a Slovaciei este cea mai tânără Biserică Ortodoxă Autocefală. Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a recunoscut autocefalia acestei Biserici în anul 1998.

[cristiboss56]

Părinte Arhiepiscop Serghie de Solnetchnogorsk a purtat racla cu moaştele Sfântului Serafim de Sarov în altarul de vară al Catedralei Patriarhale. În urma sfintelor moaşte s-au aflat cei doi patriarhi, Preafericitul Părinte Kirill şi Preafericitul Părinte Daniel.
A urmat un moment liturgic, apoi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt cu prilejul acestui moment istoric. Părintele Patriarh Daniel a mulţumit Patriarhului Rusiei pentru participarea la hramul Catedralei Patriarhale şi pentru aducerea în dar a unui fragment din moaştele Sfântului Serafim de Sarov.
Vă mulțumim, Preafericirea Voastră, iubit frate întru Hristos şi coslujitor, că ați venit la marea sărbătoare a Catedralei patriarhale şi a orașului Bucureşti, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou!
În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre momentul venirii moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în România, dar şi despre perioada grea a comunismului care a rănitatât Biserica Rusiei cât şi Biserica României.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, a sosit joi seară în jurul orei 20:30 în România. Primatul a fost întâmpinat de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, pe Aeroportul InternaționalHenri Coandă din Otopeni.
Împreună cu Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Albania au venit IPS Nathanael, Mitropolit de Amantia şi Vicar de Tirana, și Diaconul Spiro Topanxha.
Vineri, 27 octombrie, PF Anastasie va coliturghisi împreună cu Patriarhii Moscovei și României, cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Preafercirea Sa se află pentru a treia oară la Bucureşti. PF Anastasie a fost prezent în România în perioada 25-27 octombrie 1995, cu prilejul aniversării a 110 ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a 70 ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române. Următoarea vizită oficială a sa a avut loc, la invitaţia Patriarhului Teoctist, în anul 2003, în perioada 8-19 noiembrie.
Participarea primaților din foste țări comuniste la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou este prilejuită de Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română. Pe lângă Primatul Bisericii Albaniei, au răspuns pozitiv la invitația Părintelui Patriarh Daniel: PF Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, și PF Rastislav, Mitropolitul Ținuturilor Cehiei și Slovaciei. De asemenea, la sărbătoarea Bucureștilor participă și delegați din Bisericile Ortodoxe: Bulgară, Georgiană și Poloneză.
Arhiepiscopul Anastasie (Yannoulatos) s-a născut în 4 noiembrie 1929 în Piraeus, Grecia.
Ca Arhiepiscop al Albaniei, din anul 1992, a restaurat și dezvoltat Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei, care fusese pe deplin desființată timp de 23 ani.
Începutul anilor ’90 a fost o perioadă dramatică pentru credincioşii ortodocşi albanezi. În urma prigoanei comuniste începute în 1967, s-a ajuns în situaţia disperată în care nu mai era niciun candidat potrivit pentru rangul de arhiereu.
Singura autoritate care a avut responsabilitatea și capacitatea de a întreprinde inițiative pentru restaurarea Bisericii Ortodoxe din Albania a fost Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Pentru a lua cunoștință de situația și nevoile Bisericii Albaniei, Patriarhia Ecumenică a trimis în Albania una dintre cele mai pregătite persoane, recunoscută atât în lumea ortodoxă cât şi dincolo de graniţele acesteia.
La sosirea sa în Albania, Arhiepiscopul Anastasie s-a confruntat cu golul spiritual şi material lăsat în urmă de ateism. Şi-a promis să schimbe situaţia şi a început prin deschiderea unui seminar teologic destinat pregătirii viitorilor slujitori ai Bisericii. A urmat restaurarea şi construirea de biserici. După aceste acţiuni ale sale ortodocşii albanezi au fost convinşi de puterea sa de sacrificiu şi au solicitat în mod oficial Patriarhiei Ecumenice ca Arhiepiscopul să le fie conducător spiritual.
Odată cu lucrarea de revitalizare a Bisericii Ortodoxe au fost dezvoltate programe inovative în domeniile sănătății, a bunăstării, educației, dezvoltarea agriculturii, cultură și ecologie. De asemenea, a militat pentru încetarea tensiunilor din Balcani.
Este autor a 24 volume (studii asupra religiilor africane, eseuri în teologie și Istoria Misiunilor, predici ș.a.). A publicat peste 200 eseuri și articole pe teme pastorale și teologice. Lucrările sale au fost traduse în peste 17 limbi străine.
A fost distins cu 27 medalii și premii din partea mai multor Biserici Ortodoxe din diferite țări. Arhiepiscopul Anastasie a participat împreună cu delegația Bisericii Ortodoxe din Albania în perioada 18-26 iunie 2016 la lucrările Sfântului și Marelui Sinod din Creta.

[cristiboss56]

Patriarhul Kirill al Rusiei a ajuns joi la Bucureşti şi a adus în dar un fragment din moaştele Sfântul Serafim de Sarov (detalii aici). La întâmpinarea delegaţiei Bisericii Rusiei, Preafericitul Părinte Daniel a adresat, în altarul de vară al Catedralei patriarhale, un cuvânt de bun venit Preafericitului Părinte Kirill şi a mulţumit Preafericirii Sale pentru participarea la hramul Catedralei Patriarhale.
În cuvântul său, Patriarhul Daniel a vorbit despre Sfântul Serafim de Sarov şi Sfântul Dimitrie cel Nou şi a evidenţiat aspectele comune care îi caracterizează pe cei doi sfinţi cuvioşi, unul dintre acestea fiind sfințenia ca dar al Sfântului Duh, pe care l-au cultivat prin credință statornică şi viețuire sfântă.
Suferiţele pe care le-au îndurat cele două Biserici, Română şi Rusă, în timpul comunismului a fost un alt subiect abordat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în mesajul său.
El a explicat că invitaţia la sărbătoarea hramului a fost adresată Bisericilor Ortodoxe surori care au suferit în timpul regimului comunist,ca să comemorăm, prin rugăciune şi recunoștință, suferința şi jertfa mărturisitorilor şi apărătorilor Ortodoxiei în timpul persecuției comuniste împotriva Bisericii, dar şi pentru a cultiva mai intens cooperarea frățească în promovarea credinței ortodoxe în societatea de azi
Astăzi, prin voia lui Dumnezeu, avem bucuria de a întâmpina pe Colina Patriarhiei, alături de moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi moaștele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, aduse prin bunăvoința Preafericitului Părinte Chiril, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, un mare cinstitor al moaștelor sfinților.
Vă mulțumim, Preafericirea Voastră, iubit frate întru Hristos şi coslujitor, că ați venit la marea sărbătoare a Catedralei patriarhale şi a orașului Bucureşti, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou!
Binecuvântarea şi bucuria pe care ni le aduce sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou sporesc şi mai mult anul acesta prin prezența la Bucureşti a moaștelor Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, care a trecut la Domnul în anul 1833, şi a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1903, fiind foarte cunoscut şi mult prețuit astăzi în toată Ortodoxia.
Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care a trăit în veacul 13, în vremea Țaratului româno-bulgar al Asăneştilor (11851396), au fost aduse la această Catedrală în ziua de 13 iulie 1774, în timpul evlaviosului Mitropolit Grigorie al II-lea al Țării Românești, prin bunăvoința generalului rus Petru Saltâcov. Acest general, întorcându-se din războiul ruso-turc (1768-1774), a trecut prin satul Basarabi, sau Basarabov, la sud de Dunăre, pe teritoriul Bulgariei, ocupată de otomani încă de la sfârșitul veacului al XlV-lea (1396). Aflând moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie în acel loc, pentru a nu fi profanate de otomani, generalul rus Petru Saltâcov le-a luat cu sine, cu intenția de a le trimite în Rusia.
Însă, la trecerea prin București, la rugămintea mitropolitului Grigorie al II-lea al Țării Românești şi a unui negustor credincios, Hagi Dimitrie, generalul rus le-a dăruit poporului român, ca o mângâiere pentru multele suferințe îndurate de români în cursul acelui război, şi mai ales pentru că Sfântul Cuvios Dimitrie era de origine vlah, adică român. Astfel, moaștele au fost așezate cu cinste, în iulie 1774, în Catedrală mitropolitană din București, devenită Catedrală patriarhală în anul 1925.
În anul 1955, constatând că Sfântul Cuvios Dimitrie se bucură de mare cinstire în evlavia românilor din întreaga țară, la propunerea Patriarhului Justinian Marina, Sfântul Sinod a proclamat generalizarea cultului său în întreaga Biserică Ortodoxa Română, stabilindu-i ca zi de prăznuire 27 octombrie, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou şi Sfântul Cuvios Serafim de Sarov, deși au trăit în epoci şi țări diferite, au în comun sfințenia ca dar al Sfântului Duh, pe care l-au cultivat prin credință statornică şi viețuire sfântă. De asemenea, ca o trăsătură comună, moaştele celor doi sfinţi cuvioși au traversat perioada grea a dictaturii comuniste, care a persecutat religia în general şi Biserica Ortodoxă în special. În Rusia, după revoluția bolșevică din octombrie 1917, a început o campanie de distrugere a sfintelor moaşte ca parte a planului de a slăbi şi a discredita Biserica Ortodoxă Rusă. Moaştele Sfântului Cuvios Serafim au fost confiscate de regimul comunist în anul 1926 şi ascunse prin diferite muzee, până li s-a pierdut urma. Abia în anul 1991 aceste moaște au fost găsite şi înapoiate Bisericii Ortodoxe Ruse.
La Bucureşti, după cum se știe, regimul comunist a încercat în mai multe rânduri mutarea Reședinței patriarhale şi a Catedralei patriarhale de pe istoriculDeal al Mitropoliei, deoarece statul comunist era deranjat de evlavia credincioșilor care cinsteau moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie în apropierea clădirii Marii Adunări Naționale, forul legislativ al României socialiste.
Astfel, chiar în octombrie 1989, înainte de Revoluția română din decembrie 1989, Ceaușescu a interzis organizarea hramului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Catedrala patriarhală, programând pentru aceeași dată, 27 octombrie, o sesiune de lucru a Marii Adunări Naționale.
Deși supus presiunilor şi amenințărilor, vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist nu a mutat departe moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie, ci la Biserica „Sfântul Nicolae – Vlădica“, la poalele dealului, în vecinătatea Catedralei patriarhale. La două luni după această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie, în 22 decembrie 1989, regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu s-a prăbușit, iar românii credincioși strigau pe străzile Bucureștilor: Cu noi este Dumnezeu!
Așadar înțelegem că sfinții lui Dumnezeu sunt dascălii cei mai siguri, şi prietenii cei mai apropiați ai oamenilor, pentru că ei sunt prietenii cei mai apropiați ai lui Hristos – Dumnezeu. Totodată, sfinții ne învață cel mai bine că unitatea Ortodoxiei este comuniune în rugăciune şi cooperare în misiune pentru mântuirea oamenilor.
Astăzi, în fața tentației de secularizare, sfinții ne învațăcă dacă uităm pe Dumnezeu, vom uita repede şi scopul sfânt al vieții omului pe pământ, şi anume căutarea vieții veșnice din Împărăția cerurilor (cf. Matei 6, 33).
Sfinții ne învață să descoperim prin rugăciune iubirea smerită față de Dumnezeu şi iubirea milostivă (darnică) față de semeni, dar şi bucuria comuniunii fraterne în Biserica lui Hristos ca arvună a bucuriei din Împărăția cerurilor (cf. Romani 14, 17)
Anul 2017 a fost proclamat de Biserica Ortodoxă Română drept An comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Din acest motiv, am invitat pe Preafericitul Părinte Chiril al Moscovei şi al întregii Rusii, precum şi pe ceilalți Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe surori care au suferit în timpul regimului comunist, ca să comemorăm, prin rugăciune şi recunoștință, suferința şi jertfa mărturisitorilor şi apărătorilor Ortodoxiei în timpul persecuției comuniste împotriva Bisericii, dar şi pentru a cultiva mai intens cooperarea frățească în promovarea credinței ortodoxe în societatea de azi.
Ne rugăm Sfinților Cuvioși Dimitrie cel Nou şi Serafim de Sarov să înalțe către Dumnezeu rugăciunile lor pentru sănătatea și mântuirea tuturor celor care iubesc pe Hristos şi Biserica Sa în lumea de azi.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Cuvântul Preafericitului Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, rostit joi în altarul de vară al Catedralei Patriarhale:
Preafericirea Voastră,
Preafericite Părinte Daniel al Bisericii Ortodoxe Române
Înaltpreasfinţiile Voastre,
Iubiţi fraţi şi surori,
Mulţumesc cordial Preafericirii Voastre pentru cuvintele călduroase de salut şi pentru invitaţia de a vizita România. Sunt bucuros să am posibilitatea de a ajunge pe binecuvântatul pământ românesc şi să văd pe viu evlavia credinciosului popor român. Răspunzând solicitării Preafericirii Voastre am adus în dar Bisericii Ortodoxe Române surori un fragment din moaştele unui mare sfânt, a cuviosului Serafim din Sarov care este iubit mult atât în România cât şi în Rusia.
Sfântul Cuvios Serafim a rostit un îndemn important oarecând: dobândeşte duhul păcii şi mii în jurul tău se vor mântui. Astăzi , când mulţi dintre cei care s-au adunat aici se vor închina cu evlavie moaştelor sfântului cuvios, fie ca fiecare dintre aceştia să ceară de la făcătorul de minuni din Sarov mijlocire pentru sine de la Dumnezeu ca să primească acest duh al păcii şi al dragostei.
Pacea şi dragostea sunt nişte valori importante pentru om, indiferent de societatea şi vremea în care trăieşte, pentru că aceste valori pornesc, nu de la om, ci de la Dumnezeu. Dorind să pună în practică aceste valori oamenii fac eforturi pentru a le implementa în societate. Comunităţile acestea ale societăţii se construiesc în diferite sfere a vieţii umane: în sfera culturii, a economiei, a politicii, dar, deoarece aceste valori izvorăsc din Dumnezeu, într-o singură comunitate acestea pot fi realizate deplin. Această comunitate este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică.
Ce înseamnă aceasta pentru noi care trăim în diferite ţări? Ce înseamnă noi care suntem supuşi influenţelor lumii de astăzi, inclusiv cele politice? Înseamnă că noi suntem parte Bisericii cele Una şi suntem parte a comunităţii care poate dobândi acest duh al păcii, indiferent de graniţele care ne înconjoară şi de dorinţele oamenilor. Această forţă pacificatoare a Bisericii trebuie să fie actualizată în fiecare epocă şi atunci când condiţiile externe sunt prielnice, dar şi atunci când nu sunt, pentru ca să realizăm ceea ce ne-am propus.
Fie ca duhul iubirii frăţeşti autentice să împărăţească totdeauna în inimile noastre. Fie ca legăturile dragostei între Bisericile Ortodoxe surori, Română şi Rusă, să se întărească continuu.
Ofer cu dragoste Preafericiri Voastre aceste sfinte moaşte cu dorinţa ca pentru rugăciunile sfântului cuvios Serafim Domnul să dăruiască ţărilor şi popoarelor noastre prosperitate întru mulţi ani.

[cristiboss56]

De 243 de ani, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou ocroteşte de pe Colina Patriarhiei cetatea Bucureştilor. De când sfintele sale moaşte se află în actuala Catedrală Patriarhală, milioane de ortodocşi români l-au cinstit şi i-au cerut ajutorul în necazuri şi nevoi. În mod special, creştinii din Bucureşti l-au chemat în ajutor atunci când capitala ţării noastre a trecut prin vremuri de restrişte și mari primejdii.
Din anul 1774, când au fost aduse moaştele sale în Bucureşti, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a răspuns neîncetat rugăciunilor creştinilor aflaţi în necazuri şi nevoi. A pus capăt epidemiei de ciumă în anul 1815, când s-a făcut o procesiune cu moaştele sale la cererea domnitorului Caragea. În anul 1827, sub domnia lui Grigore Ghica, a înlăturat seceta ce se abătuse asupra oraşului, după ce moaştele sale au fost scoase iarăși pe străzile din Bucureşti. Iar în 1831, după o altă procesiune, a oprit în chip minunat holera. De atunci şi până astăzi, evlavia credincioşilor faţă de Sfântul Cuvios Dimitrie a crescut mai ales datorită minunilor pe care le-a făcut şi a cererilor împlinite pentru credincioșii care îl cinstesc.
Sfântul Cuvios Dimitrie a trăit în urmă cu opt veacuri la sud de Dunăre, în localitatea Basarabov, aşezată pe un afluent al marelui fluviu, râul Lom, în apropierea oraşului Ruse. În acele timpuri, ţinuturile sale natale făceau parte din Imperiul româno-bulgar care avea capitala la Târnovo, unde în secolul XIII, când a trăit sfântul, au fost aduse de la Epivata Traciei moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, moment care a influenţat, din punct de vedere spiritual, toţi locuitorii Imperiului româno-bulgar.
Sfântul s-a născut într-o familie săracă. De mic a fost nevoit să-şi câştige singur cele necesare traiului. Ani în şir a păzit vitele şi oile locuitorilor din satul său. Atmosfera de viaţă autentic creştină din familie, ca şi învăţăturile pe care le auzea la biserică l-au făcut să fie blând şi milostiv cu toţi semenii săi. Cunoscând pe unii călugări din mănăstirile din apropiere, a aflat de viaţa îmbunătăţită pe care o duceau aceştia şi s-a călugărit. S-a aşezat într-o peşteră, săpată în stâncă, pe malul râului Lom. Acolo a petrecut în post aspru, înfrânare şi rugăciune, izolat cu totul de lume şi chiar de ceilalţi monahi. Nu se ştie câţi ani a trăit în această peşteră şi nici cum îşi agonisea cele necesare traiului, după cum nu se ştie nici data trecerii sale la cele veşnice.
Se spune că, pe când şi-a simţit sfârşitul aproape, a venit pe malul Lomului şi s-a aşezat între două lespezi de piatră ca într-un sicriu. Astfel şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu, fiind înconjurat în chip nevăzut doar de sfinţii îngeri. Sfintele lui moaşte au fost descoperite în chip minunat şi așezate în biserica din satul Basarabov, de unde în anul 1774 au fost aduse la Bucureşti de generalul rus Petru Saltîcov. De atunci, Sfântul Cuvios Dimitrie ocroteşte cu rugăciunile sale neîncetate neamul românesc.
În vremurile noastre, oameni de toate condiţiile sociale urcă zi de zi Colina Patriarhiei pentru a-i cere ajutorul. Mai ales astăzi, la sărbătoarea lui, mii de credincioși vin să-i mulţumească şi să-l roage să mijlocească la Dumnezeu pentru împlinirea cererilor de folos, pentru sănătate, pace, linişte şi mântuire. Toţi cei care vin să se închine la sfintele sale moaşte iau asupra lor povara dulce a răbdării şi aşteptării întâlnirii cu un pururea rugător. Astfel, ei se înstrăinează de cursul vieţii cotidiene şi intră într-o altă ordine, lăuntrică, una duhovnicească, care îi aduce prin intermediul sfântului la izvorul sfinţeniei care este Însuși Dumnezeu. Aceşti oameni, în căutarea întâlnirii cu sacrul pe drumul spre cintirea sfintelor sale moaşte, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie, devin pelerini pe calea bucuriei întâlnirii cu prieteni şi casnici ai lui Dumnezeu, care sunt sfinţii.
Pelerinii care se aşază la rândul ce duce la sfintele moaşte se înfăţişează duhovniceşte chiar înaintea Sfântului Dimitrie. La trecerea pe dinaintea raclei au o scurtă „întrevedere” cu sfântul, ca o încununare a dorinţei de a fi alături de un prieten drag. Sfântul Cuvios Dimitrie, cel care în chip tainic se află în mijlocul pelerinilor, cunoaşte grijile, problemele şi frământările tuturor. Şi nu numai că ne cunoaşte adâncul inimilor, ci întru Duhul Sfânt ne vede așa cum ne privește și Dumnezeu, cu neţărmurită şi veşnică dragoste. Mulţi dintre cei care aşteaptă răbdători în rândul de pelerini mărturisesc despre ajutorul pe care l-au primit de la Cuvios: unii au fost scăpaţi de sărăcie sau din temniţele comuniste, alţii au fost izbăviţi dintr-o boală cumplită, altora le-au fost ascultate rugăciunile pentru familie ori pentru a dobândi un copil, nici unul dintre cei care i s-au rugat n-a rămas fără răspuns.
Să ne rugăm astăzi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou să ne fie ocrotitor în necazuri, izbăvitor de suferinţe, mângâietor în întristare şi mijlocitor al nostru către Hristos Domnul.

[cristiboss56]

Etapa finală a Festivalului-Concurs Naţional de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul!”, ediția a X-a, se desfășoară acum la Palatul Patriarhiei din București. Evenimentul are loc în prezența Patriarhul Daniel și a conducătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale care au liturghisit vineri la București.
În cadrul Secţiunii A. Interpretare muzică psaltică, corurile finaliste sunt:
Grupul Bizantin „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, din Arhiepiscopia Tomisului;Corul „Vlaho-Bizantin”, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei;Corul „Byzantion”, din Arhiepiscopia Iașilor.
În cadrul Secţiunii B. Interpretare muzică corală, corurile finaliste sunt:
Corul „Cvartson”, din Arhiepiscopia Iașilor; Corul de Cameră „Excelsior”, din Arhiepiscopia Timișoarei;Corala „Sfinții Arhangheli” – Paris, din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale.
Corurile participante la Secțiunea A (muzică psaltică) interpretează câte două piese muzicale, la alegere: o piesă din slujba Vecerniei/a Utreniei şi o piesă din slujba Sfintei Liturghii.
Ulterior, corurile participante la Secțiunea B (muzică corală) interpretează câte trei piese muzicale, la alegere: o piesă religioasă ortodoxă din repertoriul românesc, o piesă religioasă sau laică din repertoriul internaţional, o piesă românească de inspiraţie folclorică/o piesă românească patriotică.
Invitat special al evenimentului de la Palatul Patriarhiei este maestrul Tudor Gheorghe care va susține un recital de muzică și poezie, dedicat mărturisirii credinței ortodoxe în temnițele comuniste.
Evenimentul este transmis LIVE de televiziunea și pagina de facebook a TrinitasTv.