Raspunsuri duhovnicesti +

[cristiboss56]

Dacă ești într-o stare de recrudescență (n.r. ‒ revenire, într-o formă mai acută, a unei boli) interioară și vezi că slăbește credința, te rogi să nu slăbească!
Chiar și la sfinți se constată o viață de oscilație , o ridicare și-o coborâre. Pentru că te mai părăsește harul ca să nu te mândrești, să nu spui: „Ia te uită unde am ajuns!”. Te mai părăsește harul ca să te smerești.
Când suntem asaltați de impresii de uscăciune sufletească, când simțim că „trăim degeaba”, să știm că acestea sunt îngăduite de Dumnezeu pentru smerenia noastră . Dar trebuie să înțelegem că noi nu ne smerim pentru efect imediat, ci avem în vedere veșnicia !
Dar nu trebuie să-ți pierzi credința. Tu trebuie să fii mereu prezent . Că nu rezolvi atât de mult prin rugăciunea pe care o faci, ci prin harul lui Dumnezeu , pentru că tu vrei cu orice chip ajutorul Lui. Pentru că imediat vine satana să-ți folosească mintea; nu trebuie să vă speriați, el nu se astâmpără. Iisus știe ce vrei tu, nu te speria deloc, tu continuă rugăciunea !
( Arhimandrit Arsenie Papacioc , Despre izbăvirea de întristare , Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 31-32)

[cristiboss56]

Care este cel mai greu canon dintre toate?
„Precum v-am iubit Eu pe voi, aşa să vă iubiţi şi voi unul pe altul” (Ioan 13, 34-35)
Unii vor spune că este o glumă, dar eu vă spun că este cel mai greu dintre toate! Deci, nu metanii, nu post, nu mânacare fără ulei, nu pâine şi apă, nu pesmeţi.. DRAGOSTEA şi RESPECTUL, izbăvirea de ură şi de duşmanie, de răutate, de invidie, de ambiţie, de înşelătorie.. Astea sunt! Nu ştie unul cum să-i facă rău celuilalt.. "de ce are?"; "...de ce există?"; "..de ce nu moare?"
Aşadar, nu trebuie să abandonăm postul, rugăciunea, metania, dar trebuie să rămânem cu ideea asta: că aceste rugăciuni, aceste nevoinţe pe care le facem, scurte, lungi, puţine, multe, câte putem, toate acestea trebuiesc împletite numai cu Bunătate, cu Omenie şi cu Dragoste!
Oare de câtă teologie şi câte predici la amvon mai avem nevoie, ca să putem să înţelegem că nu suntem Fiii lui Dumnezeu?
Pe vremuri, ne întâlneam între noi de revelion, de o onomastică, de o sărbătoare şi mânacam ce aveam, trei jumări sau o piftie, iar astăzi, cant sunt galantarele pline, când se găsesc de toate, când mai prindem un ban.. nu ne ma dăm nici "Bună Ziua!"
Oamenii îşi fac porţi cât mai înalte, îşi pun gratii la geam, sisteme de alarmă, îşi cumpără o armă şi îşi ia permis de port armă, iar tribunalul este plin de mincinoşi care se judecă între ei.
Da, într-adevăr, acestea sunt ROADELE IUBIRII!
Vedeţi cât de departe suntem şi cât de mincinoşi suntem, faţă de Adevărul Absolut?
Cât de naivi suntem, şi cât de înşelaţi de sarsailă?
DAR, NOI, ÎN MINTEA NOASTRĂ, CHIAR NE CREDEM BUNI!
https://www.youtube.com/watch?v=u6El...ature=youtu.be