Scurt pe doi

[cristiboss56]

De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari
În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?
Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.
Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?
În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii.
Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.
Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.
În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie.

[cristiboss56]

Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă joi la vârsta de 101 ani. Memorialist, diplomat, filosof şi istoric, Neagu Djuvara era unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi intelectuali români.
Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. A fost licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).
A participat la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) şi a fost rănit în apropiere de Odessa. După ce a intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.
A fost numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu şi a rămas în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, a hotărât să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris, ziaristică, Radio Europa Liberă, secretar general al Fundaţiei Universitare "Carol I").
În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.
Între timp, şi-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, a obţinut şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).
Din 1984, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie "A.
D. Xenopol" din Iaşi.
A scris, printre altele: "Le droit roumain en matière de nationalité", Paris, 1940 (teză de doctorat); "Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; "Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations", Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, "Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor", Humanitas, 1999; "Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?" în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; "Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle", Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, "Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne", Humanitas, ed. a VI-a, 2008; "Les Aroumains" (operă colectivă), Publications Langues'O, Paris, 1989; în româneşte, "Aromânii - istorie, limbă, destin", Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; "Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce", în Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", Humanitas, ed. a IX-a, 2008; "Cum s-a născut poporul român", Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; "Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii", Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; "De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul", Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; "Însemnările lui Gheorghe Milescu", roman, Humanitas, 2004; "Amintiri din pribegie", Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: "Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil" (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004; "Există istorie adevărată?", Humanitas, ed. a III-a, 2008.
În teoriile sale, Djuvara pune la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică şi comunistă, susţinând că anumite părţi ale istoriei au fost deformate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de el au atras controverse şi sunt văzute ca subminând identitatea naţională, cum este de pildă teoria că nobilimea din formaţiunile statale medievale româneşti ar fi fost de origine cumană.
După teoriile lui Djuvara legate de glorificarea istoriei naţionale, unii dintre contestatari, autointitulaţi "legionari", au găsit de cuviinţă să-l ameninţe cu moartea prin telefon pe Djuvara.
Este binecunoscută activitatea de istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier a lui Neagu Djuvara, însă este mai puţin cunoscută pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitaţie, tenis, sărituri cu schiurile, nataţie, salt cu paraşuta, schi nautic şi planorism.
Istoricul Neagu Djuvara a primit, în octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti.
De asemenea, Neagu Djuvara a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului naţional "Serviciul Credincios", cu Ordinul naţional "Steaua României" în grad de Cavaler şi cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer.

[cristiboss56]

Indicele bursier Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq, ceea ce a atras "preocuparea" Preşedinţiei SUA.
ALERTĂ !
Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de marţi, în ton cu restul burselor europene, antrenate de căderile de pe piaţa americană şi de pe bursele asiatice.
Indicele BET înregistra o cădere de peste 3% la ora transmierii ştirii, cele 13 companii din componenţa sa fiind pe roşu, cu minusuri de 1 până la 5 procente.
La Londra, indicele FTSE 100 înregistra o scădere de mai mult de 3%, conform BBC, indicele Stoxx 600 marcând o scădere de 1,56%. Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu peste 3%, în timp ce CAC 40 din Paris a scăzut cu 3,23%. Indicele FTSE MIB din Italia a scăzut cu 1,64%, în timp ce IBEX 35 din Spania a scăzut cu 1,44%.
Bursele din Asia, afectate
Pieţele din Asia au scăzut din nou marţi, în condiţiile în care investitorii au reacţionat puternic la vestea că indicele bursei americane Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii peste şase ani, informează site-ul postul BBC News.
Titlurile pe piaţa niponă s-au depreciat masiv, cu indicele bursei japoneze Nikkei 225 înregistrând cea mai mare scădere pe zi din 1990. La un moment dat, indicele înregistra o depreciere de 7%, pentru ca pe parcursul zilei să revină uşor, scăderea fiind în cele din urmă de 4,7%.
Declinul pe pieţele bursiere a început de săptămâna trecută după o creştere accentuată a randamentelor obligaţiunilor americane în urma datelor anunţate vineri care au arătat că nivelul salariilor din SUA a înregistrat cea mai rapidă creştere din 2009, stârnind temeri privind creşterea inflaţiei.
"Ştirile economice din SUA au fost mai puternice decât era anticipat", a declarat David Kuo, director executiv al firmei de consultanţă financiară Motley Fool.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă a încercat să reasigure investitorii afirmând că se concentrează asupra "fundamentelor economice pe termen lung, care rămân excepţional de puternice".
Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut ieri 114 miliarde de dolari, în urma căderilor de pe Wall Street, după ce optimismul faţă de reducerea impozitelor, care a alimentat câştigurile din ianuarie, a dat naştere la îngrijorări legate de inflaţie, scrie Bloomberg.
Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, a fost lovit cel mai tare, acesta rămânând fără 5,1 miliarde dolari în conturi, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Averea CEO-ului Mark Zuckerberg e mai mică acum cu 3,6 miliarde dolari, al doilea cel mai mare declin. Nici Jeff Bezos nu a rămas neatins: acesta a pierdut 3,3 miliarde dolari.
Indicele Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii ani/ Casa Albă exprimă "preocupare"
Indicele bursei americane Dow Jones a scăzut cu 4,6% (1.175 de puncte), închizând sesiunea de luni la nivelul de 24.345,75. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată de Dow Jones din septembrie 2008, când valoarea indicelui pierduse 777,8 puncte după respingerea unui plan de asistenţă financiară destinat sistemului bancar din Statele Unite.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare, potrivit BBC News.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă exprimă "preocupare"
"Suntem preocupaţi de fiecare dată când pieţele bursiere au pierderi, dar avem încredere în soliditatea economiei", a transmis Preşedinţia SUA, potrivit CNBC.

[cristiboss56]

Bursa de pe Wall Street s-a încheiat din nou în scădere, iar indicele bursier Dow Jones a înregistrat, joi, o scădere de peste 1.000 de puncte, coborând cu 4,15% din valoarea iniţială, informează site-ul agenţiei Associated Press şi postul BBC.
Un alt indice important, S&P 500, a avut o scădere 100,6 puncte, coborând cu 3,75%, în timp ce valoarea indicelui Nasdaq a pierdut 274,8 puncte, înregistrând o scădere de 3,9%.
Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare.
Bursa de la Bucureşti deschide în scădere, în ton cu pieţele internaţionale
Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti înregistra la ora 10 un minus de 1,43%, în ton cu scăderile înregistrate de bursa americană şi cele asiatatice.
Şi restul indicilor BVB consemnau minusuri de 1,14 - 1,90%.
Prăbuşirea burselor globale, care părea să se fi încheiat la mijlocul săptămânii, a revenit vineri în SUA şi mai ales în Asia, cu declinuri care depăşesc 10% faţă de valorile din ianuarie. China, unde domină investitorii de retail, a fost lovită cel mai puternic.
Valorile de referinţă ale pieţei japoneze de capital au scăzut vineri cu peste 3%, bursa din Hong Kong-ul a scăzut cu aproape 4%, iar în China pierderile au depăşit 5%. Concomitent, China a cotat yuanul în scădere până la niveluri care n-au mai fost întâlnite din 2015.
Indicele NIKKEY al Bursei de la Tokyo a scăzut cu peste 500 de puncte, ajungând la cotaţii în jurul valorii de 23.000 de puncte, MSCI Asia Pacific a scăzut cu 2,1%, indicele Topix a scăzut cu 2,2%, apoi indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3,5% şi indicele S&P / ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,9%.

[cristiboss56]

Schimbarea bianuală a orei ar putea fi curând eliminată după ce membrii Parlamentului European au votat, joi, abolirea acestei practici.
În urma unei petiţii realizate în ianuarie de către Finlanda în care au fost strânse 70.000 de semnături, membrii Parlamentului European au dezbătut dacă schimbarea orei ar trebui eliminată.
Conform Reuters, membrii Parlamentului European au votat cu 384 la 153 pentru studierea şi schimbare acestei practici de către Comisia Europeană. Parlamentarul francez Karina Delli a afirmat în cadrul şedinţei că schimbarea către ora de vară oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere. Însă parlamentarul belgian Hilde Vautmans a afirmat că eliminarea schimbării orei ar însemna pierderea unei ore de lumină de la sfârşitul zilei timp de şapte luni pe parcursul verii sau trimiterea copiilor la şcoală în întuneric pe parcursul a cinci luni iarna.
''Decizia Comisiei Europene nu va fi realizată prea curând, însă dacă va fi promulgată ar putea oferi ţărilor şansa de a alege dacă doresc sau nu să schimbe ora în funcţie de anotimp,'' a declarat europarlamentarul Liadh Ni Riada din Irlanda.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00:00, şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român". În urma modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România revine la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
Trecerea la ora de vară se face în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se dau înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. ''Ora de vară nu deteriorează doar sănătatea populaţiei, ci rezultă şi în pierderi economice ca urmare a faptului că oamenii sunt nevoiţi să îşi ia concediu medical şi să consume mai multe medicamente,'' a explicat anterior dr. Tatiana Yakovleva.
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
"Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program", a afirmat Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale. "Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord", a adăugat Yang.
Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Totodată, studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

[cristiboss56]

Imbatranirea populatiei este o provocare cunoscuta. Si Fondul Monetar International ii acorda o analiza ampla in fiecare intalnire trimestriala. Ceea ce atrage atentia este agresivitatea si cruzimea cu care pune in relief problema. Fondul reclama, intre alte masuri, ca beneficiile sa fie reduse si varsta de pensionare sa fie prelungita din cauza „riscului de a trai mai mult decat era de asteptat”.
De asemenea, propune solutii de piata pentru a reduce acest „risc”. In ceea ce priveste economistii FMI, spaniolul José Viñals numeste „risc de longevitate”. „Daca longevitatea creste cu trei ani peste ceea ce este prevazut, pana in 2050, costul imbatranirii – care deja este enorm pentru Guverne, intreprinderi, societati de asigurari si particulari – va creste cu 50% in economiile avansate luand ca referinta PIB-ul din 2010. Pentru tarile emergente, acest cost suplimentar ar fi de 25%. In termeni absoluti, costul prevazut va creste cu zeci de miliarde de dolari la scara globala. Acest lucru pune in pericol viabilitatea finantelor publice prin declansarea nivelurilor datoriei publice intr-o proportie similara. In paralel, este un risc pentru solvabilitatea entitatilor private.”
Dupa cum a explicat Viñals la conferinta de presa in care a prezentat raportul, „a trai mai mult este bine, dar are un risc financiar semnificativ. Ne va costa mai mult ca indivizi, corporatii si guverne. De aceea, trebuie sa ne ingrijoram acum pentru riscurile longevitatii, astfel incat costurile sa nu ne sufoce pe viitor„, a spus Viņals, seful Departamentului Piete de Capital.
Christine Lagarde: ”Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia gñobala, trebuie facut ceva”
In 1750, speranta de viata in tarile Europei Occidentale nu ajungea la 40 de ani. Din 1900 a crescut ajungand la 80 de ani in 2010. La scala globala a trecut de la 48 in anii 1950 la 70 de ani in ultimul an de referinta. Dar ceea ce schimba calculele, conform FMI, este speranta de viata cand au implinit 60 de ani. Natiunile Unite prevad ca pentru 2050 speranta de viata, plecand de la aceasta varsta, 60 de ani, va creste cu 26 de ani in economiile avansate si cu 22 de ani in tarile in curs de dezvoltare. Traind mai mult populatia, va trebui sa se plateasca mai multe pensii si prestari la siguranta sociala. In acest caz pune ca exemplu planul de pensii private din SUA. „Companiile ar trebui sa-si multiplice contributiile de mai multe ori pentru a putea face fata acestor datorii suplimentare”, spune el. „Recunoasterea si atenuarea acestui risc este un proces care ar trebui lansat acum”.
Christine Lagarde, directoarea FMI, vrea ca reuniunea din primavara de la Washington sa serveasca pentru a privi inainte. In acest context, cere Guvernelor sa admita ca imbatranirea le poate crea probleme serioase in viitor si ca este un risc. Pentru a neutraliza efectele, recomanda combinarea cresterii varstei de pensionare cu alte masuri. Pentru prelungirea varstei de pensionare propune ca aceasta sa fie legata de speranta de viata, astfel ca numarul de ani in care pensionarul incaseaza pensia sa nu creasca. Dar asta nu e de ajuns. FMI crede ca trebuie luate si alte masuri, si intre ele, reducerea pensiilor, cresterea cotizatiilor si posibilitatea ca Statele membre sa angajeze asiguratori privati pentru a acoperi acest „risc pentru persoanele care traiesc mai mult decat se astepta”.
Economistii FMI prevad ca proprii cetateni sa-si creasca economiile prin planuri de pensii, recomanda chiar sa fie obligati sa contracteze utilizarea ipotecilor inverse, pentru care casa in proprietate este livrata Bancii in momentul decesului, in schimbul primirii pana la acea data a unui venit lunar pentru aceasta. Fondul solicita tarilor, de asemenea, o mai mare transparenta atunci cand raporteaza tendinta de imbatranire si modul in care se pregatesc sa finanteze pensionarea.
FMI conchide, reamintind ca toate aceste reforme „vor dura ani ca sa dea roade”, iar orice intarziere in acest proces va face dificila confruntarea cu aceasta provocare asa cum ar trebui. „A acorda atentie imbatranirii populatiei si riscului de longevitate suplimentara face parte din setul de reforme necesare pentru a restabili increderea in viabilitatea bilanturilor sectorului public si privat”.
Sursa: Karen Smith Blog, preluare dupa Alertas.eu

[cristiboss56]

O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare, votată în Senat/Calendarul liberelor legale în 2018
Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.
„Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 - 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.
Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 - Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.
Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.
ZILE LIBERE în 2018. Calendar al sărbătorilor legale. Câte zile nu se vor lucra anul acesta
Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- 1 iunie;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.