Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Sfântul Sinod al BOR, în scrisoarea pastorală transmisă în Duminica Ortodoxiei clerului şi credincioşilor din Patriarhia Română, face cunoscut rolul icoanelor în viaţa noastră.
‘Sfintele icoane ne încredințează de valoarea persoanei umane, a persoanei noastre, dar și a semenului. Hristos și sfinții ne privesc din icoane și ne îndeamnă să avem o privire curată, sinceră și binevoitoare’, subliniază membrii sinodali.
Păstrând aceeaşi linie a evidenţierii simbolismului icoanelor, Sfântul Sinod apreciază că ‘icoana se fundamentează nu numai pe Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ci și pe Învierea Lui. Fără Învierea lui Hristos, icoana nu ar fi o reprezentare a vieții cerești transfigurate, ci numai un tablou comemorativ. Icoana ne prezintă pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care a luat trup omenesc, a trecut cu el prin moarte și Înviere’.
În acelaşi registru, ierarhii afirmă la unison că ‘în sfintele icoane descoperim chipul uman restaurat, înnoit și sfințit, luminat de slava Împărăției lui Dumnezeu, ca o chemare la dobândirea asemănării cu Dumnezeu, prin strălucirea chipului slavei lui Dumnezeu pe fața sfinților’.
‘Privind la chipul lui Hristos și la chipurile sfinților din icoane, descoperim posibilitatea de a primi și noi harul sfințitor al lui Hristos și a-l face lucrător, prin rugăciune și iubire milostivă, prin comuniunea cu Dumnezeu și cu sfinții Săi trăită în Biserică’.
Unicitatea şi irepetabilitatea fiecărei persoane umane este o altă temă de interes urmărită de ierarhii din BOR, întrucât ‘fiecare om fiind o persoană unică și irepetabilă, plină de mister, o ființă cu vocație de a trăi veșnic în iubirea lui Dumnezeu cel veșnic’.
‘Acest chip al lui Dumnezeu în om poate fi întunecat din pricina păcatelor, a patimilor egoiste, a lipsei de iubire smerită și milostivă. Dar acest chip își poate redobândi strălucirea prin rugăciune și pocăință, prin participarea la viața liturgică a Bisericii, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin cultivarea dragostei frățești împreună cu toți care Îl mărturisesc pe Hristos ca Mântuitor și Tămăduitor’, se mai evidenţiază în textul pastoral.
Fiecare om ‘poate deveni Samarineanul cel milostiv care îl ajută pe cel căzut în suferințe să se ridice și îl conduce pe drumul vindecării spirituale și trupești’. Sfântul Sinod ne îndeamnă ‘să nu uităm că Părinții Bisericii văd în Samarineanul milostiv din parabolă (Luca 10, 25-37) pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos Care a venit să ne ridice din boală, din păcat și din moarte’.
Prin urmare, ‘fiecare dintre noi poate să Îl urmeze pe Hristos și să devină aproapele celui aflat în suferință’, insistă membrii sinodali, iar lucrarea aceasta ‘se împlinește de la vorba cea bună și întăritoare în credință și nădejde, continuând cu ajutorarea semenului și oferind darul material necesar pentru lucrarea filantropică sau social-caritabilă a Bisericii’.
‘Lucrarea liturgică a Bisericii la care participăm se cuvine continuată prin programe de asistență socială și filantropică, prin construirea de lăcașuri de cult și de așezăminte ale Bisericii, precum: cantine pentru săraci, cămine pentru copii, case pentru bătrâni, unități medicale pentru bolnavi și altele asemenea’, au menţionat membrii Sfântului Sinod.

[cristiboss56]

În Duminica Ortodoxiei, Patriarhul Daniel a făcut cunoscută importanţa sfintelor icoane pentru Ortodoxie. Acestea ‘nu sunt o simplă podoabă în biserică, ci sunt mărturisirea completă a dreptei credințe în Biserică: mărturisirea prin cuvânt și mărturisirea prin vedere, pentru că Însuși Mântuitorul Iisus Hristos în Noul Testament este numit «Cuvântul lui Dumnezeu» și «Chipul Dumnezeului celui nevăzut»’.
Prin urmare, ‘credința se exprimă prin cuvintele Evangheliei și pictura Bisericii. Pictura Bisericii confirmă cuvintele din Sfânta Scriptură astfel încât prin credință nu numai auzim despre Dumnezeu, ci vedem tainic prezența Lui în mijlocul nostru. De aceea, sfintele icoane confirmă adevărul şi făgăduinţa Mântuitorului Care a zis înainte de a Se înălța la Cer: «Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului»’, a explicat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a oficiat duminică Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală împreună cu PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.
Adresându-se în continuare credincioşilor prezenţi, Întâistătătorul BOR a expus pe larg ce este şi ce presupune credinţa.
‘Credința este o cunoaștere dincolo de simțuri, dincolo de vederea trupească. Este o cunoaștere nu doar de tip intelectual, ci este o relație în relație cu cel cunoscut’. Mai mult decât atât, Părintele Patriarh afirmă că aceasta ‘este o legătură vie între omul credincios și Dumnezeu Care Se lasă cunoscut și Se Lasă iubit, pentru că El iubește mai întâi pe oameni’. Astfel, ‘mărturisirea dumnezeirii lui Iisus din Nazaret este dreapta credință sau credința adevărată’.
Motivul pentru care Sfinţii Părinţi ai Bisericii au fixat Duminica Ortodoxiei ca prima din Postul Mare îl dezvăluie Patriarhul mai departe: ‘Duminica Ortodoxiei este așezată la începutul Postului ca să ne arate că pentru dobândirea mântuirii și a sfințeniei este mai întâi necesar să mărturisim dreapta credință și anume, că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu cel veșnic Care S-a făcut om ca pe noi oamenii să ne îndumnezeiască prin har. Aceasta este Ortodoxia’ care ne cheamă ‘la dreapta viețuire. Chipurile sfinților sunt așa cum au fost ele în istorie, dar văzute în mod transfigurat, adică în lumina și slava Împărăției Cerurilor’.
O altă temă tratată în omilia rostită este prezenţa Mântuitorului Hristos în Biserica Sa. Confirmarea prezenţei o avem confirmată prin ‘Evangheliile Învierii care se citesc în fiecare duminică și prin icoana Învierii și prin toate icoanele Sale’.
Deşi ‘nu Îl vedem așa cum L-au văzut Apostolii, dar Îl vedem prin sfintele icoane și ne bucurăm cu bucurie negrăită și preaslăvită’, iar bucuria aceasta vine ‘din întâlnirea cu Hristos’, a insistat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
‘Cine aduce bucuria negrăită și preaslăvită în inimile credincioșilor care stau ore întregi la slujbă? Iubirea lui Hristos cel prezent în Biserica Sa. El Se întâlnește tainic cu noi și ne dăruiește o bucurie negrăită și preaslăvit, iar răsplata credinței noastre în Iisus Hristos, ne spune Sfântul Apostol Petru, este «mântuirea sufletelor voastre»’, a subliniat Patriarhul.
‘Duminica Ortodoxiei este Duminica bucuriei credinței adevărate’. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a înfăţişat spre finalul predicii semnificaţiile acestei duminici în urcuşul duhovnicesc spre Înviere.
‘În Duminica Ortodoxiei ieșim să mărturisim credința purtând sfintele icoane care ne arată că sfinții în ceruri nu sunt izolați, ci sunt împreună cu Hristos, cu Sfânta Treime, cu Maica Domnului, sunt în comuniune că Biserica din Ceruri se află în legătură cu Biserica mărturisitoare de pe pământ. Astfel, Duminica Ortodoxiei este Duminica bucuriei credinței adevărate, sfințeniei și arvunei slavei și luminii vieții veșnice din Împărăția Cerurilor în sufletele noastre dăruită acum ca o arvună, iar la a doua venire a Mântuitorului întru slavă ni se va dărui aceasta în plinătate’, a spus Preafericirea Sa.
În finalul predicii, Patriarhul s-a rugat lui Dumnezeu ‘să ne dăruiască bucuria aceasta de a simți, de a vedea duhovnicește cu ochii sufletului prin credință pe Iisus Hristos și pe toți sfinții Lui prezenți în Biserica Sa și în viața noastră’.
Tot duminică, Părintele Patriarh Daniel a împlinit 28 ani de la hirotonia episcopală. Evenimentul a avut loc în Duminica Ortodoxiei din 4 martie 1990, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Patriarhul României a fost hirotonit atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul Lugojanul.
În 7 iunie 1990 a fost ales Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și întronizat în data de 1 iulie 1990. În 12 septembrie 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost întronizat în ziua de 30 septembrie 2007, în Catedrala Patriarhală din București.
La finalul Sfintei Liturghii, PS Varlaam Ploieșteanul a evocat activitatea Patriarhului care s-a desfăşurat pe aproape trei decenii şi i-a urat ‘viaţă îndelungată, ajutor de la Dumnezeu şi râvnă în a-şi împlini toate marile proiecte pe care le are pentru multe decenii de acum încolo şi Dumnezeu să-i dăruiască sănătatea şi viaţa necesare să le ducă la bun sfârşit şi să se bucure de împlinirea lor’.
Patriarhul Daniel a mulţumit Episcopului vicar patriarhal pentru cuvânt, iar celor prezenţi pentru participare, după care le-a oferit credincioşilor iconiţe reprezentând Duminica Ortodoxiei.
Pentru că ne aflăm în Duminica întâi din Postul Mare, în timpul Sfintei Liturghii a fost citită Pastorala Sfântului Sinod din Duminica Ortodoxiei.
Răspunsurile liturgice au fost oferite la Slujba Utreniei de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale, iar la Sfânta Liturghie de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române.

[cristiboss56]

După Sfânta Liturghie oficiată duminică de PS Ieronim Sinaitul în Biserica Icoanei, credincioşii au participat la Procesiunea Icoana – Fereastră spre Dumnezeu, desfăşurată în jurul Parcului Icoanei.
Evenimentul are loc anual în Duminica Ortodoxiei, iar acum a ajuns la ediţia cu numărul 11.
Anul acesta, procesiunea a fost condusă de Episcopul Ieronim, în timp ce preoții și credincioșii au purtat icoane în mâini și au cântat troparul Ortodoxiei.
Pelerinii au posibilitatea să se închine până luni la Icoana Maicii Domnului Grabnic Ascultătoare, adusă de la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj cu prilejul manifestărilor dedicate hramului Bisericii Icoanei.

[cristiboss56]

Pelerinii veniți în Duminica Ortodoxiei la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, au participat la Sfânta Liturghie oficiată de IPS Laurenţiu şi PS Ilarion Făgărăşanul. Mitropolitul Ardealului a explicat prin ce se remarcă în mod deosebit prima duminică din Postul Mare.
Credincioşii participanţi au avut posibilitatea să se închine unei icoane vechi a Maicii Domnului, păstrată în muzeul așezământului monahal. Icoana a fost adusă spre închinare din biserica Mănăstirii în paraclisul unde ierarhii au oficiat Sfânta Liturghie. După slujbă, credincioşii au participat la procesiunea cu icoana numită Călăuzitoarea.
În omilia sa, Mitropolitul Laurenţiu a apreciat că ‘prima duminică din post cinstește credința noastră, marele tezaur al Ortodoxiei. Icoana are o valoare extraordinară pentru Ortodoxie, pentru că Dumnezeu nu a fost reprezentat până la întruparea Mântuitorului Iisus Hristos, ci au fost doar prefigurări. Preasfânta Treime s-a arătat lui Avraam la stejarul Mamvri, dar nimeni nu L-a reprezentat pe Tatăl cumva. Pe Fiul l-au reprezentat icoanele, prima dintre acestea fiind mahrama Veronicăi pusă pe fața Mântuitorului pe drumul Golgotei, iar Sfântul Luca ne-a lăsat icoana Maicii Preacurate’.
Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei a fost citită de PS Ilarion, iar la final părintele stareț Atanasie Roman le-a mulțumit ierarhilor pentru binecuvântarea adusă obştii mănăstirii în prima duminică a Postului Mare.

[cristiboss56]

Preasfinţitul Părinte Sofronie aniversează duminică 11 ani de la întronizarea ca Episcop al Oradiei. Cu această ocazie, Părintele Patriarh Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare.
PS Sofronie s-a născut în 3 noiembrie 1967, municipiul Arad, judeţul Arad. A fost botezat în biserica parohiei Arad-Şega II, cu numele Radu-Ştefan.
Ciclul liceal, clasele IX-XII, l-a urmat la Liceul „Ioan Slavici” din Arad (actualul Colegiu Naţional „Moise Nicoară”), profilul matematică-fizică, promoţia 1986. La examenele de treapta I şi a II-a a intrat cu cea mai mare medie de concurs. Examenul de bacalaureat l-a susţinut în sesiunea iunie 1986, cu media generală 9,69, fiind şef de promoţie.
În ianuarie 1998 a fost chemat la Patriarhie, unde a îndeplinit funcţia de secretar I la Cabinetul vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, până în februarie 1999.
La propunerea Patriarhului Teoctist, în şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei din 28 august 1998, i se conferă rangul de protosinghel, fiind hirotesit de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist la 27 octombrie 1998.
La data de 15 decembrie 1998, în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este desemnat drept candidat principal pentru alegerile în vederea ocupării postului vacant de Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria.
La praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi, 30 ianuarie 1999, la Giula, în Reşedinţa Episcopală, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei al Aradului, locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi delegatul Sfântului Sinod la alegerea de Episcop, Colegiul Electoral al Episcopiei îl alege, cu două treimi din voturi (optsprezece din totalul de douăzeci şi şapte valabil exprimate), în postul de Episcop al acestei eparhii.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa de lucru din 4 februarie 1999, validează în unanimitate alegerea şi îi acordă rangul de arhiereu. În ziua de 7 februarie 1999, după Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist îl hiroteseşte arhimandrit.
În data de 21 februarie 1999, Catedrala din Giula a găzduit ceremoniile de hirotonie şi întronizare ale celui dintâi Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Preasfinţitul Părinte Sofronie. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Teoctist, Înaltpreasfinţiţii Părinţi Mitropoliţi Nicolae al Banatului, Petru al Basarabiei, Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale şi alţi 12 Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
După 8 ani de arhipăstorire jertfelnică şi pilduitoare în mijlocul românilor din Ungaria, Preasfinţitul Părinte Sofronie a fost ales, la 13 februarie 2007, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, fiind întronizat, la 25 februarie 2007, în Duminica Ortodoxiei, în vechea Catedrală „Adormirea Macii Domnului”, Biserica cu Lună, din Oradea.

[cristiboss56]

La Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul din Bucureşti a avut loc marți, 27 februarie, evenimentul „Mitropolitul Visarion Puiu - mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române”. Evocarea mitropolitului a început cu o slujbă de pomenire săvârșită de slujitorii de la biserica bucureșteană și a continuat cu prezentarea unor referate și o expoziție de documente istorice.
Evenimentul face parte din cea de-a 22-a ediţie a „Zilelor Mitropolit Visarion Puiu”. Evocări ale acestui vrednic ierarh român au avut loc la finalul lunii februarie în diferite zone din țară: Pașcani, Roman, în județul Neamţ, Bălţi, București. La Muzeul Militar Naţional evenimentul este organizat de colonelul Dumitru Stavarache de la Comisia Română de Istorie Militară, care s-a implicat și în evocarea de la Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul.
„A fost un moment deosebit pentru parohia noastră, chiar dacă starea vremii nu este prielnică pentru a fi participanți într-un număr cât mai mare. Sunt momente de readucere aminte şi de recunoștință față de Mitropolitul Visarion Puiu. Dacă citim despre viaţa acestuia şi cât a pătimit, ne putem da seama ce personalitate importantă a fost. Este un eveniment care nu avea loc de regulă în această zonă a ţării, ci mai mult în zona Moldovei, iar anul acesta am făcut şi o ediţie în municipiul Bucureşti, fiind și un debut pentru biserica noastră”, ne-a spus părintele paroh Traian-Ioan Diaconu de la Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul.
Evocarea a fost organizată cu sprijinul colonelului Dumitru Stavarache, care a cercetat viaţa şi activitatea Mitropolitului Visarion Puiu. „Am încercat să atragem atenţia întrucât jumătate de secol nu s-a vorbit despre Mitropolitul Visarion Puiu, ca urmare a condamnării lui la moarte în anul 1946. Chiar Nicolae Iorga l-a recunoscut ca unul dintre cei mai pregătiți clerici ai perioadei interbelice. Acesta îl numea «Călugărul» şi avea o corespondenţă bogată cu Mitropolitul Visarion Puiu, deoarece a făcut foarte multe lucruri deosebite despre care nu s-a vorbit”, a explicat colonelul Dumitru Stavarache.
După vernisajul expoziţiei de documente, au avut loc două expuneri intitulate: „Mitropolitul Visarion Puiu. Aspecte din viaţa şi activitatea sa”, de colonelul Dumitru Stavarache, şi „Cinstirea memoriei Mitropolitului Visarion Puiu”, de prof. univ. dr. Aurel Pentelescu. Tot la Parohia „Miron Patriarhul”, va avea loc duminică, 11 martie, începând cu ora 17:00, manifestarea „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 Martie 1918) - primul pas spre Marea Unire”, în parteneriat cu Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Dumitru Stăniloae” al Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi Fundaţia „Pro Axe Mundi”.

[cristiboss56]

Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oficiat marți seară slujba Vecerniei Mari cu Litie în ajunul sărbătorii Sfințiilor Ioan Casian și Gherman, în biserica închinată lor din Galați. Arhiepiscopul Dunării de Jos a așezat spre închinare un fragment din moaștele Sfântului Ioan Casian din patrimoniul Eparhiei.
Despre lăcașul de cult ocrotit de sfinții dobrogeni, ierarhul a spus că reprezintă „o boltă a spiritualităţii patristice”.
„Această biserică este o boltă a spiritualităţii patristice, aşezată într-un loc foarte important, fiind ca o pasăre măiastră luptătoare care verticalizează, cheamă la smerenie şi sfinţeşte. Înălţimea la care ne cheamă aceşti doi sfinţi este o înălţime a omului smerit, care Îl caută în smerenie pe Dumnezeul Slavei şi Îl aduce în sufletele, minţile şi inimile noastre“, a subliniat IPS Casian.
Manifestările organizate cu ocazia acestei sărbători se doresc a fi, an de an, o rememorare a evenimetului din 12-18 octombrie 2002, când moaştele Sfântului Ioan Casian au fost aduse, din Franţa, la Iaşi, Galaţi şi Bucureşti, de o delegaţie a Arhiepiscopiei de Marsilia, condusă de Eminenţa Sa Bernard Panafieu, la invitaţia PF Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi a IPS Casian, notează site-ul oficial al Eparhiei.
În cadrul programului de hram, membrii Comitetului parohial au desfăşurat, în cooperare cu filiala gălăţeană a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române, o acţiune caritabilă pentru 20 familii defavorizate din parohie, cărora le-au oferit pachete cu alimente.