Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

După punerea pietrei de temelie a unei noi biserici în orașul Luduș, IPS Irineu a subliniat importanța locașului de cult pentru nevoile spirituale ale credincioșilor. Arhiepiscopul Alba Iuliei a spus că biserica „oferă credincioșilor privilegiul de a se putea întâlni cu Dumnezeul Cel viu și de a se bucura de darurile și splendorile Împărăției veșnice”.
Ierarhul a oficiat luni slujba de punere a pietrei de temelie pentru noua biserică ce va purta hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Parohia Luduș IV, Protopopiatul Luduș, informează site-ul oficial al Eparhiei.
La acest eveniment din recent înființata parohie, păstorită de Pr. Viorel Ormenișan, au luat parte un sobor de clerici, oficialități locale și județene și numeroși credincioși.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului vine anul acesta în România pentru a participa la primul hram al Catedralei Naționale care va avea loc la câteva zile după sfințirea acesteia.
Preafericitul Părinte Teofil a răspuns afirmativ invitației Părintelui Patriarh Daniel de a conduce manifestările prilejuite de prima sărbătoare patronală a Catedralei Mântuirii Neamului, care va avea loc vineri, 30 noiembrie 2018.
Catedrala Națională va fi sfințită în data de 25 noiembrie de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

[cristiboss56]

Astăzi, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, mai multe locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei își prăznuiesc hramul. Două dintre acestea se găsesc în Cetatea Băniei, împletind foarte frumos contrastul dintre vechi şi nou.
Situată în zona centrală a municipiului Craiova, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi a fost construită la mijlocul veacului al XVIII-lea de către familia boierilor Stoenești. Aceștia au ridicat în anul 1722 o biserică de lemn, iar între anii 1754 şi 1755, în timpul domnitorului Constantin Mihai Racoviță, au înlocuit-o cu o frumoasă biserică din zid, așa cum aflăm din pisania sfântului locaș. Conform tradiţiei, la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi ar fi poposit pandurii lui Tudor pentru depunerea jurământului de credinţă la începutul mişcării revoluţionare din 1821. De-a lungul anilor, sfântul locaş a fost restaurat de mai multe ori, iar din anul 2009 funcţionează ca paraclis mitropolitan.
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Craiova
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Craiova face parte din pleiada bisericilor construite din cărămidă la jumătatea veacului al XVIII-lea, fiind ctitoria cunoscutei familii boiereşti a Stoeneştilor. După mărturiile ce s-au păstrat din pisania bisericii aflăm că, în anul 1722, boierul Milcu Stoenescu, ajutat de fratele său, Gheor*ghiţă, au construit pe acest loc o bisericuţă de lemn. În perioada 1754-1755, în timpul domniei lui Constantin Mihai Racoviţă, familia boierilor Stoeneşti ridica, în locul bisericii din lemn, o frumoasă biserică din zid. Era o perioadă de mari transformări arhitecturale pentru bisericile din Cetatea Băniei, deoarece înlocuirea vechilor biserici de lemn cu altele, construite din zid, venea ca o replică la influenţele romano-catolice impuse prin stăpânirea austriacă, o adevărată perioadă de renaştere materială şi spirituală. Biserica de zid a fost ridicată de fiul primului ctitor Milcu Stoenescu, care ajunsese negustor de frunte al Craiovei. În acţiunea aceasta i-au stat alături soţia sa, Ilinca, şi nepotul său, Hagi Constantin Stoenescu, şi el negustor de frunte, ajungând mai apoi starostele negustorilor craioveni. Pisania arată clar rolul familiei Stoenescu în ctitorirea şi îngrijirea Bisericii „Sfântul Gheorghe”- Nou.
Biserica din Păltiniş a fost sfinţită în anul 1776, după 21 de ani de la temeluire. Ea a fost împodobită cu două turle poligonale, cu pridvor deschis, în stil tradiţional brâncovenesc, de o manieră asemănătoare celorlalte biserici craiovene: Obedeanu, Belivacă, „Sfântul Gheorghe”-Vechi. Datorită zestrei cu care a fost împroprietărită, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou a fost trecută în rândul mănăstirilor, lucru pe care-l consemnează şi Dionisie Fotino în „Istoria Daciei”.
În urma săpăturilor efectuate pentru pavaj şi instalaţii, în curtea bisericii au fost descoperite mai multe oseminte. Se pare că pe locul în care se află astăzi Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou a existat un vechi cimitir, folosit de ctitori drept necropolă. Tot aici au fost descoperite şi plăcile funerare ale membrilor familiei Stoenescu, aşezate ulterior la loc de cinste în pronaosul bisericii. De-a lungul timpului, biserica din Păltiniş a trecut prin mai multe intemperii, însă, de fiecare dată, Marele Mucenic Gheorghe şi-a ocrotit locul cinstirii sale. În 1801, ctitoria Stoeneştilor a fost atacată de cârjali veniţi de la sud de Dunăre, care au încercat să o ardă, dar o ploaie iscată din senin a stins flăcările şi biserica a rămas neatinsă. La cutremurul din 1838 au căzut cele două turle, iar Altarul a fost fisurat în trei locuri. Abia după 10 ani, în 1848, turlele şi clopotniţa au fost refăcute din lemn, iar Altarul, reconsolidat. Mai târziu, Statie Enachie Stoenescu a suprimat turla de pe naos şi a închis pridvorul, fără a-i desfiinţa coloanele.
Din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese, biserica din Păltiniş a fost închisă cultului pentru o perioadă de aproape 30 de ani. Din anul 1913 au început lucrările de restaurare, arhitect fiind Petre Antonescu. Se dorea revenirea la forma pe care o avusese iniţial biserica, fiind totodată o încercare de punere în lumină a tradiţionalului stil arhitectonic oltenesc. În felul acesta, turla de pe pronaos a fost concepută cu baza pătrată, clopotniţa a fost ridicată în genul culelor olteneşti, pridvorul a fost redeschis cu noi coloane de piatră copiate de pe cele vechi, cu pictură exterioară în registrul superior, iar catapeteasma a fost inspirată după cea de la Mănăstirea Hurezi. În ceea ce priveşte pictura, ctitorii au avut grijă să aleagă unul dintre cei mai buni pictori ai vremii, pe maestrul Costin Petrescu, profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi la Paris. Acesta a executat doar pictura exterioară: icoana hramului şi firidele cu reprezentarea apostolilor şi a prorocilor. În anul 1918, cu ocazia unei vizite pe care maestrul portretist Eustaţie Stoenescu o făcea la Craiova la invitaţia regelui, a trecut şi pe la ctitoria familiei sale şi, neplăcându-i fresca exterioară, a stopat lucrările, hotărând să picteze singur biserica. După mai multe luni de studiu în bibliotecile de la Vatican, în care s-a deprins cu doctrina picturii bisericeşti, pictorul-ctitor s-a apucat de treabă. Astăzi în sfântul locaş se păstrează pictura originală, fiind unicat în ţară.

[cristiboss56]

După oficierea Sfintei Liturghii în orașul Botoșani, cu prilejul hramului Bisericii Sf. Gheorghe, care este considerat și ocrotitorul municipiului, IPS Teofan i-a îndemnat pe cei prezenți să nu lipsească de la Referendumul pentru Familie:
„Dacă Dumnezeu ne va binecuvânta şi mai-marii ţării vor da ascultare glasului poporului să se organizeze acel referendum pentru ocrotirea familiei, bărbat cu femeie, să nu fie nimeni de aici de faţă care să lipsească, Doamne fereşte, la un asemenea eveniment”, a recomandat ierarhul.
„Și împreună cu dumneavoastră să aduceţi fiecare câte cel puţin cincizeci de persoane, ca să se vadă care este, în cele din urmă, dorinţa oamenilor de bine din ţara aceasta”, a adăugat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Ce înseamnă a fi biruitor pentru creștini?
În predica rostită la finalul slujbei din 23 aprilie 2018, Înaltpreasfinția Sa a vorbit atât despre viața și martiriul Sf. Gheorghe cât și despre „cum poți fi biruitor îmbrăcându-te cu haina iubirii, smereniei și a iertării”.
„În lumea noastră creștină a fi biruitor înseamnă a fi mai puternic decât balaurul cel mare al mândriei”, a explicat Părintele Mitropolit.
„Cel care reușește prin smerenie să zdrobească balaurul mândriei, cel care urmează voia lui Dumnezeu, nu voia proprie, zdrobește un alt creștet al balaurului din sine, iar cel care își stăpânește trupul devine un om liber, adică biruitor”, a adăugat Înaltpreasfinția Sa.
Viața de familie
În același context, IPS Teofan a enumerat trei lucruri prin care poate deveni biruitor creștinul în viața de familie:
fidelitatea soților unul față de altul înseamnă biruință asupra desfrâului;rămânerea împreună în familie până la sfârșitul vieții înseamnă a obține o mare biruință în fața atâtor tendințe de divorț, de rupturi și despărțire;nașterea de copii – nu există o biruință mai mare pentru tatăl și mama care formează o familie decât să aducă în lume pruncul cel dătător de putere, fără care o viață de familie este seacă, searbădă și fără culoare.
În continuare, Părintele Mitropolit a reflectat la „una dintre legile cele mai importante pe care Dumnezeu le-a înrădăcinat în mintea oamenilor: aceea ca familia să fie formată din bărbat, femeie şi pruncii lor”.
„Un lucru mai sfânt şi mai demn de apărat nu există cred în această lume”, a spus ierarhul.
„Oamenii de bine să îşi arate adeziunea lor vizavi de respectarea unei porunci a Domnului ca să se împlinească şi la noi, aşa cum s-a întâmplat şi împlinit şi în alte ţări ale lumii, când oamenii au introdus în Constituţie acest gând absolut curat că familia nu poate fi formată decât dintr-un bărbat, soţia lui şi pruncii pe care îi binecuvântează Dumnezeu”, a îndemnat la final IPS Teofan.

[cristiboss56]

Singura biserică ortodoxă din România construită în stil italian este Paraclisul Universitar „Sfânta Elisabeta” – Cotroceni, care și-a serbat marți, 24 aprilie 2018, ocrotitoarea spirituală.
Cunoscută și sub numele „Capela Elisabeta Doamna”, biserica este din 2010 paraclis universitar, activitatea Pr. Paroh Ştefan Tigău vizând în mod special pastorația studenților.

Deteriorată în trecut de un incendiu și reconstruită prin bunăvoința credincioșilor Parohiei „Sfântul Vasile” – Cotroceni, capela ortodoxă este unica din România construită în stil italian și singura din București cu acest hram.
Istoricul Paraclisului „Sfânta Elisabeta”
Construcția în formă de pătrat, cu o singură turlă, are elemente ce o aseamănă cu celebra Bazilica Sfântul Petru din Vatican.
Capela a fost construită în incinta unui azil de fete, ridicat de soţii Davila. În 1862, Carol Davila a înfiinţat pe Dealul Cotrocenilor, în casa soţiei sale Ana Davila, născută Golescu, un mic orfelinat de fete.
La scurt timp de la înfiinţarea orfelinatului, Elena Cuza a donat 1.000 de galbeni din avutul personal pentru construirea unei clădiri adecvate care să adăpostească elevele.
Câteva luni mai târziu, în 18 iulie 1862, la rugămintea ei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Azilului de copii orfani „Elena Doamna”.
Tot Regina Elisabeta este cea care, după primele vizite la şcoală, a luat iniţiativa ridicării unei capele ce lipsea azilului.
A lansat o listă de subscripţii, înscriindu-se în fruntea acesteia cu suma de 12.000 lei şi făcând apel la generozitatea femeilor românce.
Astfel, în 24 aprilie 1870, de ziua onomastică a Reginei Elisabeta, a fost pusă piatra de temelie a Capelei Elisabeta, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, slujba fiind oficiată de mitropolitul Nifon.
Capela Elisabeta Doamna propusă spre demolare, apoi incendiată
În perioada comunismului, capela a fost propusă de Nicolae Ceaușescu pentru a fi demolată, împreună cu toate clădirile din spatele Palatului Cotroceni, dar cel care se ocupa de lucrări a cerut realizarea unui gard provizoriu, pentru a se putea concentra pe proiectarea Casei Poporului.
Gardul provizoriu a rămas până în ziua de azi şi astfel a fost salvată nu numai Capela, ci întregul complex de clădiri care cuprinde Căminul Panduri şi Facultatea de Chimie.
În urma unui incendiu care a avut loc în 2003 monumentul istoric, a rămas fără picturile originale de pe pereţii interiori, realizate de Gheorghe Tattarescu și fără acoperiş.
Lăcașul de cult a fost reconstruit prin bunăvoința credincioșilor Parohiei „Sfântul Vasile” – Cotroceni și redeschis în 2010.
Din viața Sfintei Cuvioase Elisabeta
Cuvioasa Elisabeta a fost dăruită de Dumnezeu părinţilor ei, creştini evlavioşi de neam ales din Heracleea Traciei, prin mijlocirea minunată a Sfintei Muceniţe Glicheria (prăznuită la 13 mai).
Din fragedă vârstă a învăţat pe de rost vieţile Sfinţilor, astfel încât să poată urma totdeauna pilda lor de trăire după poruncile Evangheliei.
Rămânând orfană la vârsta de 12 ani, şi-a împărţit averea săracilor, a eliberat slugile şi a intrat în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe – Dealul Mic, din Constantinopol, unde era egumenă sora tatălui său.
Sfânta vindeca boli incurabile, izgonea demoni şi prorocea cele viitoare. Tot ea l-a înştiinţat pe împăratul Leon I (457-474) despre înfricoşătorul incendiu care urma să izbucnească în Constantinopol în anul 465.

[cristiboss56]

Părintele Ilarion Dan de la Mănăstirea Crucea a amintit în cadrul interviului oferit realizatoarei Eugenia Vodă pentru emisiunea Profesioniștii faptul că „cei care lucrează în presă nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
Discuția a avut loc în contextul întrebărilor adresate de Eugenia Vodă referitor la Rugăciunea Sf. Efrem Sirul – „Doamne și stăpânul vieții mele”.
Prezentatoarea emisiunii a întrebat „Ce poate fi o definiție mai exactă a presei decât «grăirea în deșert»?”
Mărturisind că acesta reprezintă un capitol dureros părintele a spus că „cei care lucrează în presă, în mass-media, nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
„Cuvântul este o armă teribilă, fiecare cuvânt. Nu ne dăm seama de importanța cuvântului rostit”, a subliniat duhovnicul, explicând că deși cuvintele zboară „e important duhul din spatele cuvântului”.
În cadrul emisiunii, Părintele a vorbit despre viața de mănăstire, dar și despre perioada anterioară intrării în monahism.
Părintele Ilarion a amintit de suferința pe care a trăit-o în urma decesului soției și despre sfaturile primite de la duhovnicul său, Părintele Arsenie Papacioc.
Ieromonahul Ilarion Dan este duhovnicul Mănăstirii de maici „Izvorul Tămăduirii” din localitatea Crucea, județul Constanța. Părintele Ilarion a intrat în monahism în 2008, la îndemnul Părintelui Arsenie Papacioc, duhovnicul său.
Înainte de a intra în monahism, părintele a fost director de bancă. Ion Dan a condus filialele constănţene ale Bancorex, Banca Turco-Română, OTP Bank până în 2007. A fost căsătorit și a avut doi copii.

[cristiboss56]

Sfânta Matrona de la Moscova va fi cinstită miercuri în Biserica Tabacu din Bucureşti, lăcaş de cult frecventat de comunitatea rusă din Capitală.
Aceasta este prima prăznuire a sfintei după hotărârea Sfântului Sinod din 15 februarie 2018 de a o înscrie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Sfânta Matrona s-a născut în anul 1881, în satul Sebino din ţinutul rusesc Tula. Deși a venit pe lume fără darul vederii și a pierdut folosirea picioarelor de la varsta de 17 ani, datorită vieții sale ascetice și rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darurile vederii înainte și al facerii de minuni.
” Sfânta Matrona îi aduce pe toți la credința lui Hristos
– Maica Teofania, stareța Mănăstirii Pokrovsky
Cu prilejul cinstirii Sfintei Matrona, programul liturgic la Biserica Tabacu va începe încă din ajunul sărbătorii.
„Vom oficia Vecernia Unită cu Litia în data de 1 mai, începând cu ora 18:00, iar în data de 2 mai, vom săvârşi Sfânta Liturghie. Având în vedere că este zi de lucru, vom începe slujba de la ora 07:00 ca să poată participa şi credincioşi care apoi trebuie să meargă la serviciu”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. paroh Eugeniu Rogoti.
Slujba va fi oficiată în limba română şi în limba rusă.
Aşteptăm pe cei care au evlavie la Sfânta Matrona să participe la sfintele slujbe, a spus pr. Eugeniu Rogoti.
5 lucruri inedite despre Sf. Matrona.
Vieţuind aproape trei decenii în capitala Rusiei, Sfânta Matrona a fost o mare rugătoare ce a în*tors pe calea mântuirii mulţime de oameni.
Sfântul Ioan de Kronstandt a numit-o, pe când aceasta avea 14 ani, „al optulea stâlp al Rusiei”, cuvinte prin care o arăta ca una dintre puţinii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuţia ateistă bolşevică.
În data de 2 mai 1952 s-a mutat în lăcaşurile cele de sus, iar la 8 martie 1998, moaştele sale au fost descoperite nestricate. Acestea au fost aşezate în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova.
Patriarhul Daniel a adus cinstire moaştelor sfintei
Aflat în capitala Rusiei cu prilejul centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Patriarhul Daniel a oficiat în data de 3 decembrie 2017 Sfânta Liturghie în mănăstirea din capitala Rusiei şi a adus cinstire moaştele sfintei. Aceasta a fost prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia.
Hotărârea ca Sfânta Matrona să fie trecută în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a fost luată în ședința Sfântului Sinod din 15 februarie 2018, în urma propunerii ierarhilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei.
Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în 2 mai 1999.
Recent, la editurile Patriarhiei Române au fost publicate Viaţa, Acatistul şi Slujba Sfintei Matrona.