Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Părintele Ilarion Dan de la Mănăstirea Crucea a amintit în cadrul interviului oferit realizatoarei Eugenia Vodă pentru emisiunea Profesioniștii faptul că „cei care lucrează în presă nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
Discuția a avut loc în contextul întrebărilor adresate de Eugenia Vodă referitor la Rugăciunea Sf. Efrem Sirul – „Doamne și stăpânul vieții mele”.
Prezentatoarea emisiunii a întrebat „Ce poate fi o definiție mai exactă a presei decât «grăirea în deșert»?”
Mărturisind că acesta reprezintă un capitol dureros părintele a spus că „cei care lucrează în presă, în mass-media, nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
„Cuvântul este o armă teribilă, fiecare cuvânt. Nu ne dăm seama de importanța cuvântului rostit”, a subliniat duhovnicul, explicând că deși cuvintele zboară „e important duhul din spatele cuvântului”.
În cadrul emisiunii, Părintele a vorbit despre viața de mănăstire, dar și despre perioada anterioară intrării în monahism.
Părintele Ilarion a amintit de suferința pe care a trăit-o în urma decesului soției și despre sfaturile primite de la duhovnicul său, Părintele Arsenie Papacioc.
Ieromonahul Ilarion Dan este duhovnicul Mănăstirii de maici „Izvorul Tămăduirii” din localitatea Crucea, județul Constanța. Părintele Ilarion a intrat în monahism în 2008, la îndemnul Părintelui Arsenie Papacioc, duhovnicul său.
Înainte de a intra în monahism, părintele a fost director de bancă. Ion Dan a condus filialele constănţene ale Bancorex, Banca Turco-Română, OTP Bank până în 2007. A fost căsătorit și a avut doi copii.

[cristiboss56]

Sfânta Matrona de la Moscova va fi cinstită miercuri în Biserica Tabacu din Bucureşti, lăcaş de cult frecventat de comunitatea rusă din Capitală.
Aceasta este prima prăznuire a sfintei după hotărârea Sfântului Sinod din 15 februarie 2018 de a o înscrie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Sfânta Matrona s-a născut în anul 1881, în satul Sebino din ţinutul rusesc Tula. Deși a venit pe lume fără darul vederii și a pierdut folosirea picioarelor de la varsta de 17 ani, datorită vieții sale ascetice și rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darurile vederii înainte și al facerii de minuni.
” Sfânta Matrona îi aduce pe toți la credința lui Hristos
– Maica Teofania, stareța Mănăstirii Pokrovsky
Cu prilejul cinstirii Sfintei Matrona, programul liturgic la Biserica Tabacu va începe încă din ajunul sărbătorii.
„Vom oficia Vecernia Unită cu Litia în data de 1 mai, începând cu ora 18:00, iar în data de 2 mai, vom săvârşi Sfânta Liturghie. Având în vedere că este zi de lucru, vom începe slujba de la ora 07:00 ca să poată participa şi credincioşi care apoi trebuie să meargă la serviciu”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. paroh Eugeniu Rogoti.
Slujba va fi oficiată în limba română şi în limba rusă.
Aşteptăm pe cei care au evlavie la Sfânta Matrona să participe la sfintele slujbe, a spus pr. Eugeniu Rogoti.
5 lucruri inedite despre Sf. Matrona.
Vieţuind aproape trei decenii în capitala Rusiei, Sfânta Matrona a fost o mare rugătoare ce a în*tors pe calea mântuirii mulţime de oameni.
Sfântul Ioan de Kronstandt a numit-o, pe când aceasta avea 14 ani, „al optulea stâlp al Rusiei”, cuvinte prin care o arăta ca una dintre puţinii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuţia ateistă bolşevică.
În data de 2 mai 1952 s-a mutat în lăcaşurile cele de sus, iar la 8 martie 1998, moaştele sale au fost descoperite nestricate. Acestea au fost aşezate în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova.
Patriarhul Daniel a adus cinstire moaştelor sfintei
Aflat în capitala Rusiei cu prilejul centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Patriarhul Daniel a oficiat în data de 3 decembrie 2017 Sfânta Liturghie în mănăstirea din capitala Rusiei şi a adus cinstire moaştele sfintei. Aceasta a fost prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia.
Hotărârea ca Sfânta Matrona să fie trecută în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a fost luată în ședința Sfântului Sinod din 15 februarie 2018, în urma propunerii ierarhilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei.
Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în 2 mai 1999.
Recent, la editurile Patriarhiei Române au fost publicate Viaţa, Acatistul şi Slujba Sfintei Matrona.

[cristiboss56]

După Sfânta Liturghie oficiată joi cu prilejul hramului Mănăstirii Lainici, Mitropolitul Irineu al Olteniei a oferit racle cu fragmente din moaștele Sfântului Irodion pentru a fi așezate în mai multe biserici din țară închinate acestui sfânt.
În cuvântul adresat credincioșilor, mitropolitul a evidențiat viața curată și înclinată spre monahism a Cuviosului: „Sf. Irodion, încă din fragedă copilărie, a intrat în mănăstirea Cernica, care îl are ocrotitor pe Sfântul Ierarh Calinic”.
„Cuviosul Irodion a început nevoința cea bună și a adăugat osteneală peste osteneală ca să ajungă la vârsta bărbatului desăvârșit, la vârsta deplinătății lui Hristos” a mai adăugat ierarhul.
Mitropolitul Olteniei și-a exprimat bucuria că la 7 ani de la canonizarea Sfântului Irodion a putut oferi mai multor ierarhi români „câte o raclă cu sfintele moaște pentru ca Sfântul să fie cinstit în bisericile care îi poartă hramul și pe buzele credincioșilor”.
Canonizarea
Duhovnicul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Cuviosul Irodion, a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 29 octombrie 2010, rânduit pentru prăznuire în ziua de 3 mai.
Proclamarea canonizării a avut loc în ziua de 1 mai 2011 la Mănăstirea Lainici. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat mai mulți membri ai Sfântului Sinod.
Viața Sfântului Irodion
Sfântul Irodion s-a născut în Bucureşti, în anul 1821, şi a primit la botez numele de Ioan. La numai 20 de ani, tânărul cu viaţă de ascet îşi găseşte adevărata menire închinoviindu-se ca frate în lavra Cernicăi.
După ce a trecut prin aproape toate ascultările, datorită aleselor sale calităţi, tânărul Ioan a fost tuns în monahism în data de 3 decembrie 1846.
Cuviosul Irodion s-a făcut remarcat prin viaţa sa aleasă: postea foarte mult, îşi împlinea cu osârdie pravila şi canonul, nu lipsea niciodată de la slujbe, noaptea o petrecea în lacrimile rugăciunii, iar ziua lucra alături de părinţi la ascultările cele mai grele.
La numai câteva zile după călugărie, pe data de 22 decembrie 1846, cuviosul a fost hirotonit preot şi duhovnic pentru întreaga obşte a mă*năstirii. Experienţa uceniciei lângă Sfântul Calinic îi conferea un mare echilibru în luarea deciziilor, iar virtuţile pe care le avea îl făcuseră unul dintre cei mai căutaţi duhovnici.
Odată cu învestirea Sfântului Calinic ca Episcop de Râmnic în anul 1850, Cuviosul Irodion a trebuit să părăsească Cernica pentru a se stabili la Mănăstirea Lainici, devenind duhovnicul sfântului.
Deşi avea o experienţă duhovnicească vastă, cuviosul părinte s-a supus întru totul rânduielii pe care a întâlnit-o aici. Cu acordul unanim al obştii, la data de 15 iunie 1854, cuviosul părinte a fost instalat de Sfântul Calinic în egumenia Mănăstirii Lainici.
Între 1854 şi 1900, Sfântul Irodion a cerut de cinci ori să fie eliberat din ascultarea de stareţ al mănăstirii şi tot de atâtea ori a revenit la solicitarea şi nevoile obştii. Strânsese în jurul lui o obşte generoasă, mai mare decât cele de la Cozia sau Tismana.
În data de 3 mai 1900, Sfântul Irodion a trecut la Domnul. Sfintele sale moaşte au fost descoperite după 109 ani de la moartea sa.

[cristiboss56]

Prăznuirea Sfântului Cuvios Irodion a adunat în duh de rugăciune la Mănăstirea Lainici din județul Gorj mii de creştini din toată țara. Sărbătoarea a fost împodobită cu Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul de vară al mănăstirii de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un impresionant sobor de ierarhi români, și numeroși preoți și diaconi. La final, Mitropolitul Olteniei a dăruit racle cu părticele din moaștele Sfântului Irodion mai multor eparhii din țară și din străinătate.
Au trecut şapte ani de la trecerea în rândul sfinţilor a Cuviosului Părinte Irodion, stareţul Mănăstirii Lainici. Spre amintirea acestui binecuvântat moment istoric, dar şi spre bucuria duhovnicească a prezenţei şi lucrării sfântului în lavra sa de metanie din Defileul Jiului, mii de credincioși au înălţat rugăciuni şi cântări de laudă joi, 3 mai, în ziua de prăznuire a Sfântului Irodion. În această atmosferă de binecuvântare, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un impresionant sobor de arhierei.
Evenimentul euharistic a fost împodobit cu daruri duhovnicești alese. Cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu, părticele din moaştele Sfântului Cuvios Irodion au fost dăruite arhiereilor care au participat la această sărbătoare: IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi PS Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei. Sfintele moaşte au fost aşezate în racle din lemn de cireş, frumos alcătuite în vatra Mănăstirii Lainici. De acest binecuvântat dar se va bucura şi Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, reprezentată la praznicul Sfântului Irodion de părintele protosinghel Ioanichie Popescu, stareţul sfântului aşezământ.
În cuvântul de binecuvântare, rostit la finele slujbei, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre viaţa şi faptele minunate ale Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici. În acest sens, IPS Părinte Mitropolit Irineu a subliniat râvna pentru rugăciune şi nevoinţă din viaţa sfântului, astfel încât „el a strălucit ca un luceafăr pe bolta Bisericii Mântuitorului Hristos, devenind totodată Luceafărul Olteniei”. De asemenea, ierarhul a spus că moaştele sfântului au fost scoase cu ajutor de sus din „măruntaiele pământului” şi aşezate spre închinare şi cinstire în mănăstirea pe care a slujit-o cu mare dragoste. Înaltpreasfinția Sa a arătat totodată că, prin darurile făcute ierarhilor împreună-slujitori, Sfântul Irodion „devine prezent în diferite zone şi duhul său se face lucrător în toată lumea”. Mulţumiri pentru frumoasa zi de prăznuire a transmis şi IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, care a ţinut să rememoreze câteva momente din slujirea sa ca stareţ la Mănăstirea Lainici. La final, arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici şi Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, a mulţumit ierahilor prezenţi pentru marea bucurie duhovnicească şi l-a rugat pe Sfântul Irodion să păzească pe toţi creştinii care-l cinstesc cu elavie. „Pentru noi este un moment impresionant în această zi de prăznuire a Cuviosului Irodion, când Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a decis să ofere ca binecuvântare părticele din moaștele sfântului. Noi am făcut racle din lemn de cireș din acești munți ai Lainiciului unde Sfântul Irodion a trăit, a respirat aerul de aici, și cu siguranță arborii pe care îi vedem în jurul nostru sunt de pe timpul Sfântului Irodion. De aceea, raclele au și o intensitate duhovnicească aparte, un duh al locului”, a spus părintele stareț Ioachim Pârvulescu.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus credincioşilor prezenţi duminică în Catedrala Patriarhală că „Hristos cheamă la mântuire pe toţi oamenii”, prezentând învăţăturile concentrate în textul biblic duminical.
„Femeia samarineancă arată că nu numai evreii sunt chemaţi la mântuire, ci toate popoarele lumii, toate etniile, toate popoarele de religii şi culturi diferite sunt chemate la mântuire în Biserica lui Hristos. Într-un fel, această femeie samarineancă prefigurează Biserica formată din evrei, dar şi din neamuri diferite”, a evidenţiat Părintele Patriarh.
Ce este „apa cea vie”
Sfânta Liturghie a fost prezidată în Duminica Samarinencei de Preafericirea Sa. În predica rostită, Patriarhul a explicat că Iisus Hristos dăruieşte lumii harul mântuitor, numit „apa cea vie”.
„Apa vie este harul Duhului Sfânt pe care El Îl va trimite în ziua Cincizecimii peste Sfinţii Săi Apostoli”, a subliniat Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh şi-a întărit afirmaţia prin amintirea cuvintelor Apostolului Pavel: „Sfântul Apostol Pavel a spus că harul este lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos”.
„De aceea, Apostolul îi salută pe credincioşii din Corint cu această binecuvântare: «Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi». Această binecuvântare a fost preluată de Biserică în Sfânta Liturghie”.
Potrivit Preafericii Sale, harul este „însăşi iubirea Preasfintei Treimi, împărtăşită oamenilor de Mântuitorul Iisus Hristos cel înviat din morţi şi înălţat la Ceruri prin Duhul Sfânt Care coboară în lume pentru a uni pe oameni duhovniceşte cu Hristos cel Preaslăvit din Ceruri şi pentru a le dărui viaţa veşnică”.
În acest context, Patriarhul României a evidenţiat că „Mântuitorul Iisus Hristos nu este doar tămăduitor de boli, ci El dăruieşte harul mântuirii ca arvună a vieţii veşnice”.
Iisus Hristos schimbă viaţa Femeii samarinence
Un alt aspect surprins de Patriarhul Daniel în Evanghelia zilei este acela că Mântuitorul Iisus Hristos schimbă viaţa unei femei nestatornice în iubirea sa şi cheamă toată cetatea Samariei la mântuire.
„Cu delicateţe”, a spus Patriarhul, Domnul Hristos i-a atras atenţia femeii samarinence asupra modului de trăire a vieţii personale, iar aceasta s-a recunoscut în cele auzite enunţând: „Doamne: văd că Tu eşti proroc”.
Contextul istoric al convorbirii
Preafericitul Părinte Patriarh a prezentat apoi în mod sintetic contextul istoric în care s-a desfăşurat convorbirea Mântuitorului Hristos cu Femeia samarineancă.
„Iudeii îi considerau pe samarineni ca fiind inferiori, de alt neam şi de o credinţă deteriorată, care nu a mai păstrat cu limpezime tradiţiile iudaice. Exista permanent între aceste două regiuni, Samaria şi Iudeea, o stare de dispreţ reciproc şi femeia se miră că un bărbat iudeu care se consideră superior samarinenilor cere de la femeia samarineancă să-i dea apă din fântână”.
În pofida acestei situaţii tensionate, Mântuitorul Hristos a făcut un lucru extraordinar şi anume, El „depăşeşte barierele mentale care existau între aceste două grupuri etnice: depăşeşte complexul superiorităţii iudeilor faţă de samarineni şi complexul inferiorităţii samarinenilor faţă de iudei”, a subliniat Patriarhul.
Prin Femeia samarineancă au aderat mulţi la credinţa adevărată
Prin intermediul Femeii samarinence, Domnul Hristos a adus la credinţa adevărată mulţi cetăţeni din cetatea unde locuia aceasta.
Părintele Patriarh a apreciat întorsătura neaşteptată a vieţii femeii.
„Această femeie păcătoasă, de neam străin, care se întâlneşte cu Hristos, îşi schimbă viaţa şi dintr-o femeie păcătoasă devine o femeie mărturisitoare a lui Hristos şi aduce o cetate întreagă la El”.
„Sfântul Ioan Gură de Aur spune că această femeie mărturisind pe Hristos cheamă la El o mulţime de oameni, fiindcă a fost transformată de harul lui Hristos care cunoştea viaţa ei şi Care i-a spus că iubirea nesfârşită, neînşelătoare şi netrecătoare este iubirea lui Dumnezeu şi că iubirea aceea dezordonată, schimbătoare şi trecătoare era o iubire pământească”.
„Apa cea vie sau harul mântuitor este iubirea sfântă netrecătoare, neschimbătoare şi neînşelătoare a lui Dumnezeu faţă de oameni. Întâlnindu-se cu această iubire sfântă a lui Dumnezeu prin Iisus Hristos, ea se converteşte şi devine mărturisitoare şi misionară a lui Hristos”, a menţionat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Despre închinarea „în duh şi în adevăr”
Patriarhul a explicat şi ce înseamnă închinarea „în duh şi în adevăr” la care a făcut referire Domnul Hristos.
„Închinarea în duh şi adevăr este închinare de rugăciune, dar şi în stare de mărturisire a credinţei adevărate. Cu alte cuvinte, adevăraţii închinători ai Tatălui Ceresc sunt cei care se roagă prin lucrarea Duhului Sfânt, căci El ne învaţă cum să ne rugăm, şi mărturisesc pe Hristos Care este adevărul. Duhul Care ne învaţă să ne rugăm este Duhul Sfânt, iar adevărul este Hristos Însuşi”.
„Ca atare, adevăraţii închinători ai Tatălui ceresc sunt cei care prin Duhul Sfânt mărturisesc pe Hristos adevărul mântuirii noastre. Adevăraţii închinători sunt cei care se închină Sfintei Treimi. De aceea, adevărata rugăciune să săvârşeşte nu doar în Ierusalim, ci în orice loc din lume unde se mărturiseşte credinţa descoperită nouă de Mântuitorul Iisus Hristos şi anume, credinţa în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pentru a dobândi viaţa veşnică din Împărăţia Preasfintei Treimi”.
Patriarhul Daniel a accentuat apoi o altă învăţătură din pasajul biblic: „Fiecare Biserică ortodoxă în care se mărturiseşte credinţa în Sfânta Treime, pe care noi o mărturisim în Crezul Ortodox, este deschisă nu doar spre Ierusalimul pământesc, ci spre Ierusalimul ceresc, spre Împărăţia Cerurilor”.
Importanţa harului oferit de Iisus Hristos
La final, Patriarhul a făcut referire la conştientizarea asupra faptului că harul oferit de Hristos poate schimba în bine viaţa omului.
„Să ne ajute Bunul Dumnezeu să învăţăm că harul dăruit nouă de Hristos schimbă viaţa omului. Îl face din om păcătos om smerit care se pocăieşte de păcatele sale şi îşi îndreaptă viaţa sa şi caută sfinţenia şi mântuirea, spre slava Preasfintei Treimi şi bucuria celor mântuiţi”.

[cristiboss56]

Mănăstirea Prislop şi-a sărbătorit hramul istoric închinat Sfântului Apostol Ioan
Ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana şi-a sărbătorit marţi hramul istoric închinat Apostolului şi Evanghelistului Ioan.
Liturghia a fost oficiată de un sobor de ierarhi condus de Episcopul Andrei al Covasnei şi Harghitei. Alături de Preasfinţia Sa au slujit:
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei,Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei AraduluiPreasfințitul Părinte Daniil, fost administrator al Episcopiei Dacia Felix.
Omilia a fost rostită de Preasfinţitul Părinte Daniil care a vorbit despre „Apostolul iubirii, Sfântul Evanghelist Ioan Teologul”, cel care prin Evanghelia sa „ne inițiază cel mai adânc în tainele Duhului și ale Împărăției lui Dumnezeu”.
Stând lângă pieptul lui Iisus Hristos la Cina cea de Taină și la picioarele Crucii Sale, Ioan ni-L descoperă cu putere pe Dumnezeu adevărat, ca Dumnezeu al Iubirii și Lumină a lumii.
La final, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a mulțumit ierarhilor, preoților și credincioșilor pentru prezența la Sfânta Liturghie în această zi de sărbătoare pentru așezământul monahal hunedorean.
La final, soborul slujitor a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul părintelui Arsenie Boca, îngropat în cimitirul mănăstirii.
Părintele Arsenie este recunoscut ca unul dintre marii duhovnici români ai secolului trecut. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.
Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos.
A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.
Comisie teologică pentru cercetarea vieţii şi activităţii Pr. Arsenie Boca
A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție.
În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.
S-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.
A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit.
Aşezământul monahal a fost ctitorit de Sfântul Nicodim, reorganizatorul şi îndrumatorul monahismului românesc din a doua jumatate a veacului al XIV-lea.
El a copiat la Prislop Tetraevangheliarul slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.
Lăcaşul de cult al mănăstirii Prislop a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti.
De numele mănăstirii se leagă şi personalitatea Sfântului Ioan de la Prislop. Dorind să-și închine întreaga viață lui Dumnezeu, a părăsit casa părintească și s-a închinoviat în obștea călugărilor de la ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana (†1406).
După mai mulți ani și după ce s-a deprins cu virtuțile ascultării și smereniei, cu binecuvântarea duhovnicului său s-a retras pe malul abrupt al pârâului Slivuț, nu departe de mănăstire, unde și-a săpat singur o chilie în piatră, cunoscută până azi sub numele de „Chilia” sau „Casa Sfântului”.
În ziua de 19 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având zi de prăznuire data de 13 septembrie a fiecărui an.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat miercuri la recepţia organizată la Palatul Cotroceni de Preşedinţia Românei, cu prilejul Zilei Europei.
După intonarea imnurilor Europei şi al României, Preşedintele Klaus Werner Iohannis a ținut un discurs.
Președintele României a subliniat ce impact a avut proiectul Uniunii Europene asupra continentului.
„Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. Este una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată care a transformat Europa într-o zonă de pace și de prosperitate”, a spus Excelenţa Sa Klaus Iohannis.
Preşedintele românilor a apreciat în cuvântul său că „Europa este pentru România marea familie alături de care împărtășește valori, aspirații și un drum comun de dezvoltare”.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai cultelor din România, foşti şefi de stat, Primul Ministru al României, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi alte personalităţi.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe din acea perioadă, Robert Schuman, a propus crearea unei structuri supranaţionale capabile să ofere stabilitate şi pace în Europa postbelică, dar şi prosperitate economică.
Astfel, a fost creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, structură care treptat s-a transformat în ceea ce astăzi este Uniunea Europeană. România este membră UE din anul 2007.