Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

A început fixarea icoanelor realizate în mozaic pe catapeteasma Catedralei Naționale, conform declarațiilor oferite pentru Agenția de știri Basilica de Vasile Crăcăoanu, Consilier Patriarhal la Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti.
Consilierul patriarhal a subliniat că pregătirea „pentru aplicarea icoanelor în mozaic a început încă din luna mai și au constat în aplicarea stratului de tencuială pe peretele catapetesmei, tencuială care reprezintă stratul suport pentru icoane”.
„După finalizarea tencuielii a fost predat frontul de lucru către pictorii care au obligaţia şi responsabilitatea de execuţie a acestor icoane şi aplicarea lor pe catapeteasmă”, a precizat Vasile Crăcăoanu.
Suprafața pe care se întinde această lucrare „este de aproape 408 metri2 , iar termenul de finalizare este 30 octombrie 2018, astfel încât această lucrare să fie gata pentru evenimentul programat pentru data de 25 noiembrie, atunci când vor începe zilele de sfințire a Catedralei Naționale”, a adăugat Vasile Crăcăoanu.
Consilierul Patriarhal a declarat că această lucrare este compusă din patru registre de icoane:
„În total, vor fi 45 de icoane pe cele patru registre”, a spus Vasile Crăcoanu, „iar fiecare icoană va fi delimitată prin brâie realizate în mozaic”.
Sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului este programată pentru sfârşitul lunii noiembrie 2018, în prezenţa Patriarhului Ecumenic şi a mai multor ierarhi din ţară şi străinătate.

[cristiboss56]

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a sfinţit duminică, 1 iulie, biserica Schitului Sările din comuna Bisoca, județul Buzău, informează site-ul oficial al Eparhiei.
După târnosire, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie şi a hirotesit arhimandrit pe părintele protosinghel Macarie Beșliu, ctitorul sfântului locaș.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.
În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre mijloacele duhovnicești prin care putem înlătura ispitele venite de la diavol.
„Fiind convinși că puterea celui rău nu este egală cu a Părintelui ceresc, însă fără a o neglija, să ne întărim în credință și, în momentele de slăbiciune, de poticnire, să strigăm din adâncul sufletului către Dumnezeu, așa cum a strigat Sfântul Apostol Petru când începuse să se scufunde în Marea Galileii: «Doamne, scapă-mă!»”, a spus ierarhul.
„Dar să nu ne limităm numai la aceste strigăte de disperare, de ajutor, ci să ne arătăm iubirea față de Hristos prin fapte concrete și prin rugăciune curată, întemeiată pe credință și săvârșită cu evlavie și întru smerenie”, a subliniat Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Biserica Schitului Sările a fost ridicată în perioada 3 iulie 2017-1 iulie 2018, de arhimandritul Macarie Beșliu, cu sprijinul obștii monahale și al fiilor săi duhovnicești, pe un teren moștenit de la părinți.

[cristiboss56]

Arhiepiscopia Iaşilor şi Protoieria Ceahlău sprijină financiar pe sinistraţii din Stejaru şi Farcaşa. Arhiepiscopia a alocat suma de 20.000 lei, iar Protoieria Ceahlău a oferit 8.000 lei pentru ajutorarea celor care nu au scăpat de furia apelor.
După cum a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. protoiereu Ionel Cuţuhan, o parte din sume au fost dăruite deja familiilor grav afectate de inundaţii, urmând ca în cursul zilei de mâine să primească ajutorul financiar şi celelalte persoane sinistrate.
Deşi aproximativ 60% dintre gospodăriile din Stejaru şi Farcaşa au fost lovite de viitură, ajutorul financiar a fost distribuit, în urma unei anchete sociale, celor care au suferit pagube materiale majore.
În funţie de gravitatea situaţiei a fost acordată suma de 1000, respectiv 2000 lei, a precizat părintele protoiereu evidenţind că este vorba de 20 de familii aflate într-o situaţie critică.
Pe lângă acest ajutor financiar, familiilor sinistrate le-au fost oferite alimente şi apă potabilă, iar 12 voluntari din cadrul protoieriei au ajutat la îndepărtarea molozului din gospodăriile afectate de revărsarea apelor.
De asemenea, Arhiepiscopia Iaşilor a demarat o colectă pe raza protoieriei Ceahlău, urmând ca apoi să ajute şi la reconstruirea caselor distruse de cataclism.
„Am vorbit cu toţi preoţii din protoierie ca acolo unde este posibilitatea să contribuim cu materiale de construcţie, să ajutăm efectiv ca în cel mai scurt timp să îi vedem în casele lor. Există un caz mai urgent, deoarece una dintre familiile sinistrate nu are cum să locuiască în casa respectivă şi trebuie să refacem urgent imobilul”, a precizat pr. Protoiereu.
În judeţul Neamţ, din cele 46 localităţi lovite de inundaţii, 430 de oameni au fost evacuaţi, iar peste 100 de case au fost distruse de ape. Un om a murit, iar multe drumuri comunale şi judeţene au fost rupte de puhoaiele revărsate.

[cristiboss56]

Încă din prima zi a inundaţiilor care au afectat localităţile Băcel şi Lunca Mărcuş, reprezentanţii Episcopiei Covasnei şi Harghitei au fost alături de persoanele afectate de viitură cărora le-au fost oferite alimente, articole de îmbrăcăminte şi apă potabilă.
„În faţa necazului fiecare întinde o mână aproapelui” a spus părintele Cristian Cristinoi, consilier pe probleme sociale în cadrul Eparhiei Covasnei şi Harghitei, făcând referire la mobilizarea clerului şi a credincioşilor din Episcopie în faţa acestei calamităţi.
„Noi i-am sprijinit din prima clipă aducându-le apă potabilă, alimente, conserve, pâine, articole de îmbrăcăminte”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica părintele Cristian Cristinoi despre prima măsură luată de eparhie în ceea ce priveşte sprijinul acordat persoanelor afectate de inundaţie.
În primă fază, Episcopia Covasnei a oferit apă şi alimente sinistraţilor.
În dimineața zilei de sâmbătă, 30 iunie, s-a creat o breşă în digul râului Tărlung din județul Covasna, astfel că localităţile Băcel şi Lunca Mărcuş au fost afectate de revărsarea apelor.
„În Parohia Băcel sunt 50 case afectate şi un număr de 122 persoane care au suferit de pe urma inundaţiilor, iar în Lunca Mărcuş au fost avariate aproximativ 17 gospodării”, a transmis părintele Cristian.
Apa care atins pe alocuri şi doi metri înălţime a produs pagube grave în cele două localităţi covăsnene.
„Deşi le suntem alături cu tot ceea ce putem, suferinţa lor cu greu o poate alina cineva. Truda de o viaţă a multor oameni a dispărut într-o clipă”, a spus părintele Cristian care a anunţat că Episcopia se va implica în reconstruirea caselor avariate sau distruse ajutând cu materiale de construcţie necesare în remedierea pagubelor cauzate de furia apelor.
Colectă în Episcopia Covasnei
În prezent a fost constituită o comisie în cadrul Eparhiei pentru evaluarea pagubelor, iar Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a dispus oranizarea unei colecte în toate parohiile pentru ajutorarea celor afectaţi de inundaţii.
Colecta se va încheia în data de 22 iulie, iar credincioşii sunt îndemnaţi să sprijine atât financiar, dar şi prin donaţii constând în alimente şi articole de îmbrăcăminte.

[cristiboss56]

Sfânta Mare Muceniță Chiriachi, sărbătorită în fiecare an la data de 7 iulie este, alături de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitoarea Catedralei Episcopale din Huși.
În lăcaşul de cult se află mâna dreaptă a sfintei muceniţe care a fost adusă de la muntele Athos în anul 1787 de Episcopul Iacob Stamati.
Programul hramului
Vineri, 06 iulie
Ora 17.00 – Vecernia Mare și Litia în Catedrala Episcopală. Slujbă va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.
Ora 19.00 – Procesiune în Municipiul Huși cu moaștele Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, pe următorul traseu: Catedrala Episcopală – str. Mihail Kogălniceanu – str. 1 Decembrie – str. A.I. Cuza (Lukoil) – str. Ștefan cel Mare – Catedrala Episcopală.
Sâmbătă, 07 iulie
Ora 09.30 – Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor.
Catedrala din Huși
Biserica a fost construită de Sfântul domnitor Ştefan cel Mare în anul 1495, în cadrul curţii domneşti. A funcţionat de-a lungul timpului ca mănăstire şi catedrala episcopală, începand din anul 1598.
Monumentul istoric a fost reconstruit în secolele XVIII – XIX, iar astăzi se mai păstrează doar urmele temeliilor şi pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată şi jefuită în 1711 de tătari şi a fost reclădită în perioada 1753 – 1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă Română îi cinstește duminică, 8 iulie, pe Sfinții Mucenici Epictet preotul și Astion monahul. O sărbătorire deosebită va avea loc la biserica Mănăstirii Halmyris, din comuna Murighiol, județul Tulcea, înălţată în apropierea vechii bazilici episcopale din Halmyris, unde s-au descoperit sfintele lor moaşte. Alte sărbătoriri vor fi în locașurile de cult care îi au ocrotitori pe cei doi mucenici și care păstrează fragmente din sfintele lor moaște.
În apropierea sărbătoririi Sfinților Mucenici Epictet preotul și Astion monahul, numeroși credincioşi din Dobrogea și din alte părți ale țării sosesc la Mănăstirea Halmyris pentru a se închina la raclele cu sfintele moaşte ale sfinţilor martiri şi să participe la slujbe. Duminică, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de un sobor de ierarhi, după cum ne-a declarat părintele protosinghel Iov Archiudean, starețul Mănăstirii Halmyris.
Așezământul monahal se află în partea de nord-est a Dobrogei, la 2,5 km de localitatea Murighiol, Tulcea. Descoperite în anul 2001, în ziua de 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion au fost aşezate spre cinstire timp de 7 ani în Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa. În această perioadă, părticele din sfintele lor moaşte au fost dăruite şi altor biserici din ţară. În prezent, raclele cu odoarele duhovnicești se găsesc spre închinare la demisolul bisericii Mănăstirii Halmyris. Locașul de cult se află în continuare în stadiul lucrărilor de construcție a bisericii mari.
În Capitală, una dintre bisericile care păstrează spre închinare permanentă părticele din sfintele lor moaşte este biserica Parohiei Teiul Doamnei-Ghika, Protoieria Sector 2 Capitală, ctitorie a primului domn pământean Grigorie IV Ghica, în partea de nord-est a Bucureştiului. Sărbătorirea celor doi ocrotitori începe astăzi, de la 19:00, prin săvârșirea Vecerniei cu Litie, iar mâine continuă de la ora 8:00 cu Utrenia și Sfânta Liturghie, ne-a precizat pr. paroh Emilian Vâlcu al Parohiei Teiul Doamnei-Ghika. Sfintele moaște au fost dăruite parohiei de IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în data de 8 septembrie 2005, cu prilejul târnosirii locașului de cult.
O altă biserică din Capitală în care se păstrează fragmente din moaștele Sfinților Epictet și Astion este „Sfântul Ioan”-Piață, aflată în Piața Unirii. Odoarele sfinte au fost primite în luna decembrie 2009, iar alături de ele se mai păstrează din anul 2010 spre cinstire moaște ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, Sfântului Apostol Filip și Sfântului Varnava de Vassa.
Cunoscuți pentru grabnicul ajutor dăruit celor care se află în suferințe sufletești și trupești, Sfinții Mucenici Epictet și Astion sunt ocrotitori și ai locașurilor de cult aflate în unitățile medicale, astfel mâine, în Capitală, este hramul capelei Centrului medico-social „Sfântul Luca”. De asemenea, sfinții martiri sunt ocrotitori și ai capelei din Cimitirul Izvorul Nou din București. Mâine, la acest locaș de cult (str. Drumul Murgului nr. 47), este săvârșită slujba de binecuvântare a lucrărilor executate la exteriorul capelei, urmată de Sfânta Liturghie arhierească, după cum ne-a precizat preotul de caritate Viorel Petcu.

[cristiboss56]

Părintele Prodromos de la Marea Lavră şi părintele Atanasie de la Schitul Prodromu vor participa săptămâna viitoare la hramul paraclisului Catedralei Naţionale închinat icoanei Maicii Domnului Prodromiţa.
În paraclisul catedralei se regăseşte spre închinare credincioşilor, din anul 2011, o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromiţa – adică Înaintemergătoarea, de la Muntele Athos.
Icoana din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu din Sfântul Munte este „nefăcută de mână omenească”.
Aceasta a fost pictată în mod minunat la Iași, în anul 1863, și dusă la Muntele Athos, devenind ocrotitoare a schitului românesc.
Programul hramului
Sărbătoarea hramului va debuta miercuri, 11 iulie 2018, printr-un concert de muzică psaltică susţinut de grupul Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de Arhid. Mihail Bucă, începând cu ora 17:00.
De la 18:15 va fi oficiat Acatistul Maicii Domnului „Prodromiţa”, apoi va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului în jurul bisericii, după care va fi așezată pentru închinare credincioşilor.
Procesiunea va fi urmată de Slujba Privegherii în cinstea Maicii Domnului „Prodromiţa” (Vecernia, Litia şi Utrenia).
A doua zi, după Agheasma Mică şi slujba Acatistului va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în altarul de vară din curtea paraclisului.
Sărbătoarea hramului se va încheia spre seară, după oficierea paraclisului Maicii Domnului „Prodromiţa”, cu procesiunea aşezării icoanei Maicii Domnului în sfântul lăcaş.
La hramul dedicat icoanei Prodromiţa de anul trecut a fost prezentă în Sfântul Munte o delegaţie a Patriarhiei Române formată din: Arhim. Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, Arhim. Chiril Lovin de la Editurile Patriarhiei Române şi Pr. Mihai Muşat de la Biroul de Protocol al Patriarhiei Române.
Cu acel prilej, stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu au primit distincţii din partea Patriarhului Daniel.
Părintelui Atanasie Prodromitul i-a fost conferit Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, iar Părintele Prodromu Lavriotul a primit Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa
Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte.
În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru.
Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a terminat de pictat veşmintele şi celelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfintele Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradiționale de icoane.
După ce a terminat de zugrăvit cum s-a priceput mai bine veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită.
Deși era un pictor cu experiență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi.
În dimineața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțeleagă însă cum se petrecuse această minune.
O alta caracteristică este aceea că icoana, cercetată la microscop, nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind credința că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mână nepământească.