Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei va fi adusă vineri la București cu prilejul sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului.
Racla va sosi pe Aeroportul Otopeni vineri dimineață, adusă de Mitropolitul de Hrisostom de Patra. În aceeași dimineață, înainte de sosirea delegației Bisericii Ortodoxe a Greciei, va sosi Sanctitatea Sa Bartolomeu și delegația Patriarhiei Ecumenice.
La Catedrala Patriarhală
Cele două delegații vor fi primite de Patriarhul României la Catedrala Patriarhală în jurul orei 13:00.
Va fi oficiată o ectenie întreită și se va intona Troparul aducerii moaștelor Sf. Ap. Andrei.
”Fiu al Galileii şi frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat. Iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele
la Dumnezeu şi acum ne‑ai umplut de bucurie, că în România iarăşi ai venit, unde pe Hristos Domnul L‑ai propovăduit.
Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va rămâne în Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei până în ziua următoare, sâmbătă, ora 16.00.
La Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului
Sâmbătă seara, cinstita mână a Ocrotitorului României va fi așezată spre cinstire în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului împreună cu un fragment din moaștele Sfintei Ecaterina din patrimoniul Reședinței Patriarhale.
Începând cu ora 18.00, în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, va fi oficiată Slujba de Priveghere închinată Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina și Sfântului Mare Mucenic Mercurie.
În altarul Catedralei Mântuirii Neamului
Duminică, 25 noiembrie 2018, va fi oficiată de la ora 9:00 Slujba de Sfințire a Altarului Catedralei Naționale, apoi Sfânta Liturghie.
La ora 13:00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și racla cu moaştele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina vor fi așezate la ieşirea din Altarul Catedralei Naționale pentru a fi cinstite de credincioși, după închinarea acestora în Sfântul Altar.
Racla cu moaștele Sf. Andrei va fi preluată de Mitropolitul Hrisostom de Patra din Catedrala Națională luni dimineață, la plecarea Înaltpreasfinției Sale spre Grecia.
Accesul credincioșilor în Catedrala Mântuirii Neamului
Credincioşii care doresc să participe la slujba de sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale sunt aşteptaţi pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, unde vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate. Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali.
Însă, după finalul Sfintei Liturghii, toți credincioșii pelerini ortodocși prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfințirii (25 noiembrie), cât și în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfințirii”), având posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfințit.
Vezi mai multe detalii în Programul sfințirii Catedralei Naționale.
Nu este prima dată când românii au ocazia de a cinsti moaștele celui care a propovăduit credința creștină în Dobrogea. Capul Sfântului Apostol Andrei a fost adus în 1996 la Iași și în 2011 la București.
Dată fiind importanța evenimentului din 1996, acesta a fost înscris în calendar. Astfel, în data de 13 octombrie este serbată Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași.

[cristiboss56]

Arhim. Melchisedec Velnic a declarat pentru Doxologia că în Catedrala Mântuirii Neamului „se va sluji Liturghia recunoștinței naționale”, iar sfințirea ei „va aduce multă bucurie și pace pentru întreg neamul românesc”.
„Chiar dacă mulți s-au ridicat împotrivă, chiar dacă unii au comentat, mai mult, mai puțin, Biserica a mers mai departe”, a spus starețul Mănăstirii Putna, amintind specificul bisericii, acela de a fi „altar de jertfă” și „casă a lui Dumnezeu”.
„Catedrala Mântuirii Neamului nu este altceva decât un locaș unde ne vom adăposti și unde se sluji Liturghia recunoștinței naționale. Sfințirea ei va aduce multă bucurie și pace pentru întreg neamul românesc. Eu așa am simțit, așa am perceput și am această încredere. Pentru că Dumnezeu va căuta la jertfa și la darul acestui popor”.
Părintele stareț a subliniat și faptul că acest proiect, ca orice lucru bun, a deranjat „pe cel potrivnic”:
„Mulți au fost împotrivă, dar atunci când vor fi toți la unison de acord va fi un semn de întrebare. Atât timp cât sunt și împotrivă, aceasta înseamnă că deranjează pe cineva. Știm prea bine că lucrurile bune deranjează pe cel potrivnic; și știm cine este potrivnicul”.
„De aceea, cu nădejde, cu încredere, înainte!”, a recomandat Arhim. Melchisedec.

[cristiboss56]

„Fără a fi din lemn și fără să țină în chipul său spații mici, Catedrala se face loc de întâlnire cu Dumnezeu într-un neam ce și-a pierdut calea întâlnirii cu aproapele…Iar aproapele dintâi e Dumnezeu”, a evidenţiat părintele profesor Necula într-un articol publicat în Tribuna.
Editorialul semnat de părintele profesor face referire la catedrala construită în Dealul Arsenalului, dar prezintă şi legătura ei cu eroii neamului.
„Fiecare mână de pământ așezată în cărămizile catedralei sunt ei, cei care s-au făcut pământ pentru ca noi să nu ne pierdem cerul”, precizează părintele Necula.
De asemenea, părintele Constantin Necula aduce în discuţie şi despre poporul român, care, mai ales în ultima perioadă, a ales libertatea, „dar fără ființă, fără adevăr”.
„L-am dărâmat pe Lenin de pe soclul dinaintea Casei Scânteii, dar scânteia unui jurnalism partinic nu am reușit să o stingem. Ușor, ușor am revenit la ateism ca formă de gândire și la propagandă ca formă de ucidere a adevărului”, a explicat părintele profesor Necula.
Părintele Constantin Necula este Doctor în Teologie și conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Este autor de cărți de predici, de studii și articole de specialitate, dar și de cărți pentru copii și tineret. A participat la numeroase conferințe în țară și în străinătate, precum și la emisiuni de radio și de televiziune.
Text integral:
În drum spre sfințirea Catedralei, o Țară. Cu bune și rele, cu înfrângeri și biruințe, unele schije din explozia biruințelor de odinioară. Altele întunecate de răutățile cotidiene, de îndoieli și informații preluate pe negândite. Decăderea intelectuală în viața politică duce la derapaje și în viața socială, în reflecția istorică a memoriei unei Țări, condamnate parcă la condamnați morali.
Monumentele libertății ne-au rămas cimitirele eroilor din trecătorile Carpaților, în văile Mureșului ori Oltului, în buza Jiului ieșind din Defileu.
Monumentele libertății ne sunt osuarele Mateiașului, Oituzului, Mărăștiului ori Mărășeștiului, în podmolul câmpiilor înecate de sânge. De-acolo și din Hrisovul lui Ferdinand I pentru Biserica Mântuirii Neamului (10 mai 1920) putem să regăsim ritmul argumentării logic-istorice a unui locaș al preamării Celui pe care Regele îl vedea biruitor în mijlocul Armatei Române.
Nu vor fi lipsă la primul zvon al clopotului ce vestește Sfințirea, ungerea unui altar ce ne cuprinde pe toți.
Cred, personal, că e un moment de luciditate al unei clipe grele, dinaintea unor critici, unele justificate, asupra unei construcții care judecă neputința socialului de astăzi. La vremea lui 1918, pe când Regele și Armata erau cantonate la Iași, un sibian, viitorul Mitropolit Nicolae Bălan al Ardealului chema, cu acordul Consiliului Național de la Arad, trupele românești ca eliberatoare cu aceste cuvinte: „Vodă Mihai Viteazu este la Alba Iulia. Își așteaptă oștirea…”.
E semnul Catedralei. Hristos se așează în miezul frământărilor noastre, pe linia de front pe care în anii ’80 ni s-au chinuit bărbații și tinerii să zidească o Casă a Poporului, mai întâi ucigașă, apoi hulită, acum folosită.
Dinaintea acelei construcții, scoasă din centrul Bucureștilor, s-a înălțat Catedrala, răspunsul unei generații, purtată prin săli de judecată și anticamere funcționărești. Nu, nu a fost alegerea Patriarhiei dar acum pare că așezată în miezul unui București dărâmat de lamele buldozerului dovedește că nici un sistem ideologic nu poate distruge un neam, câtă vreme în mijlocul său locuiește Hristos.
L-am dărâmat pe Lenin de pe soclul dinaintea Casei Scânteii, dar scânteia unui jurnalism partinic nu am reușit să o stingem. Ușor, ușor am revenit la ateism ca formă de gândire și la propagandă ca formă de ucidere a adevărului. Am ales libertatea, dar fără ființă, fără adevăr.
De aici mișcarea noastră asurzitoare spre diluție socială, spre trădare și judecare a valorilor. Catedrala e modul în care se vădește că avem forța unui popor care nu depinde în proiectele sale numai de politic și care poate face din jigniri și opoziții emoționale prilej de analiză și reconfigurare, dar nu de stagnare în proiect. Nu. Nu cred că trebuie comparată nici cu stadioane, nici cu alte construcții și pentru orice om lucid e cât se poate de limpede că nu înlocuiește nimic din ceea ce avem nevoie.
De luni dimineața, Bucureștiul nu va fi mai sărac ori mai bogat și nici Țara.
Un stat sănătos economic nu cârpește demnitatea poporului său. De luni, nu ne rămâne alta decât să revenim la munca noastră și gândurile noastre, la modul în care fiecare înțelegem să ne trăim viețile. Dar acolo, în miezul orașului care a suferit enorm în Primul Război Mondial, căruia i s-au dărâmat biserici și i s-au arestat preoți și anchetat tineri, acolo unde era nevoie de semn, s-a ridicat semn. Semn că putem, că nu suntem preceptorii ratării noastre și că avem, în unitate, forța de a construi.
Ultimele zile i-a strâns pe oameni pe șantier. I-am urmărit, încruntați de responsabilitate, atenți, echilibrați. Au muncit enorm. Au încercat să pună un picior de pod peste marea vieții…Unii vor călca pe el. Alții se vor încăpățâna să-l înjure, alții nici nu-l vor vedea.
Putem calcula în spitale, intervenții medicale ori investiții în orice alt indicator banii investiți până acum în Catedrală. Putem calcula însă și în câte vieți s-au investit în Țara aceasta de care ne batem lesne joc, pe care am așezat-o la colț în cancelaria Europei.
Fiecare mort de pe frontul primului Război Mondial ar fi putut fi un medic, un profesor, un țăran adevărat, un brutar, un tată, un soț…Nu-i putem jigni socotindu-le moartea drept o pierdere. Ci altarul de sens al actualei Românii. Fiecare mână de pământ așezată în cărămizile catedralei sunt ei, cei care s-au făcut pământ pentru ca noi să nu ne pierdem cerul.
Vin zorile. Spre Altarul catedralei pășesc sfinții. Oamenii vor intra și vor folosi rugăciuni pentru a spune cum se vede lumea prin ochii lui Dumnezeu. Fără a fi din lemn și fără să țină în chipul său spații mici, Catedrala se face loc de întâlnire cu Dumnezeu într-un neam ce și-a pierdut calea întâlnirii cu aproapele…Iar aproapele dintâi e Dumnezeu. Să mergem! Se arată zorii catedralei! Veniți să ne bucurăm de Dumnezeu Care se lasă sărutat pe zâmbet…

[cristiboss56]

Delegația Patriarhiei Ecumenice a plecat luni dimineață de pe Aeroportul Otopeni către Istanbul. Ultimul îndemn adresat de Sanctitatea Sa Bartolomeu către români la finalul slujbelor oficiate în Catedrala Mântuirii Neamului a fost:
„Fraţilor, bucuraţi-vă, desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi”.
Pe tot parcursul vizitei, Patriarhul Ecumenic a subliniat importanța unității de neam și de credință a românilor care s-a materializat și în Catedrala Națională dedicată eroilor.
Sanctitatea Sa a apreciat „strădaniile neobosite depuse pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului” – „Visul de peste un veac, înalta aspirație pe care a nutrit-o, îndeobște, întregul popor român binecredincios, arzătoarea năzuință a regilor de odinioară, Carol I și Ferdinand, a președinților recenți ai țării, precum și a tuturor Întâistătătorilor Bisericii Române din această perioadă”.
Patriarhul Ecumenic a vizitat în cele trei zile la București Ansamblul Patriarhal de pe Colina Bucuriei,Ambasadele Turciei și Greciei, Palatul Cotroceni, dar și Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române.
Momentul central al vizitei sale în România a fost, desigur, evenimentul istoric al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului.
Sanctitatea Sa a exprimat „simţăminte de dragoste şi prietenie”, în special față de Patriarhul României – „Cu Preafericirea Sa ne leagă vechea noastră prietenie personală, curată şi sinceră încercată, dar nezdruncinată, frăţească dragoste în Hristos şi buna înţelegere”, dar și față de toţi membrii Bisericii şi întregul popor român –„toţi deţin întotdeauna un loc special în inima noastră”.
Aeronava Turkish Airlines cu care a plecat Sanctitatea Sa Bartolomeu a decolat de pe Aeroportul Internațional Otopeni luni, 26 noiembrie 2018, la ora 09:55.

[cristiboss56]

Patriarhul Teofil al Ierusalimului va sosi joi, în România pentru a participa în București la primul hram al Catedralei Naționale, dar și în Alba Iulia la ceremoniile dedicate Zilei Naționale și Anului Centenar.
Primul hram al Catedralei Naționale va fi serbat vineri, 30 noiembrie 2018, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Preafericitul Părinte Teofil va oficia Sfânta Liturghie împreună cu Patriarhul României și cu un sobor de ierarhi la Catedrala Mântuirii Neamului.
Al doilea eveniment important la care participă atât Patriarhul Teofil, cât și Patriarhul Daniel, va fi celebrarea Zilei Naționale la Alba Iulia.
Cu acest prilej, sâmbătă va fi oficiată o slujbă de Te Deum în fața Catedralei Reîntregirii. Vor urma mai multe momente solemne ce vor marca împlinirea unui secol de la Marea Unire, ceremonii militare și religioase, dezvelirea unor plăci comemorative și monumente.
La Alba Iulia va fi prezent de Ziua Națională și Președintele României, Klaus Iohannis.
Catedrala Mântuirii Neamului, simbol al întregirii României
Lăcașul de cult sfințit duminică de Patriarhul Ecumenic este un simbol al întregirii României și un omagiu adus eroilor români din toate timpurile.
După cum am anunțat în Programul zilelor care urmează Sfințirii Catedralei Naționale, pe 1 Decembrie 2018 la Catedrala Națională, va fi oficiată o slujbă de Te Deum începând cu ora 10:00.
Tot în ziua de 1 decembrie 2018, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în toate bisericile din Patriarhia Română se va oficia slujba de Te Deum la Ziua Națională a României. Se vor înălța rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra poporului român unit de 100 de ani într-o singură țară românească și creștină.
De asemenea, la ora 10.00, clopotele tuturor lăcașurilor de cult ortodoxe vor fi trase timp de trei minute.
Patriarhul Ierusalimului a vizitat România în 2014
Ultima dată, Patriarhul Teofil al III-lea a vizitat Bucureștiul în 2014 de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, când a adus spre închinare un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci.

[cristiboss56]

Racla cu un fragment din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă de la Reşedinţa Patriarhală, va fi purtată în procesiune joi seara în jurul Catedralei Patriarhale istorice.
Evenimentul la care sunt aşteptaţi credincioşii va avea loc după oficierea Slujbei de Priveghere.
În ziua sărbătoririi Ocrotitorului României, vineri, 30 noiembrie, racla va fi adusă la Catedrala Naţională, întrucât Sfântul Apostol Andrei este al doilea ocrotitor al simbolului naţional nou sfinţit.
Sfânta Liturghie din această zi va fi oficiată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

[cristiboss56]

Programul de acces în Catedrala Națională va fi prelungit până duminică spre seară, în funcție de prezența celor care doresc să intre în noul lăcaș de cult”, a declarat Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Prelungirea programului anunțat, vine ca urmare a interesului miilor de persoane care stau încă la rând pentru a putea intra în biserică.
Joi seară, după ora 20:00, accesul credincioșilor în lăcașul de cult va fi restricționat, pentru a putea fi realizate pregătirile pentru slujba oficiată de primul hram al Catedralei Naționale.
Sfânta Liturghie va fi oficiată de Patriarhul Teofil al Ierusalimului împreună cu Patriarhul Daniel și alți peste treizeci de ierarhi.
La finalul slujbei, după ora 13:00, accesul în catedrală va fi permis din nou.