Dictonul Liberul Arbitru

[maniucu]

Doamne ajuta!
Vă mulțumesc pentru subiectul deschis.
Foarte folositor ce ati scris!

Bun să mergem pe aceasta construcție. Aceste decizii pe care le luăm inconștient sunt influențate de lumea în care trăim. Lume care a fost construită de gândurile și acțiunile ego-ului nostru. Evident că libertatea se află la Dumnezeu în relația cu El, iar iluzia și robia în gândurile și acțiunile ego-ului nostru. Dar eu nu am spus că liberul arbitru al ego-ului înseamnă libertate este o iluzie evident, am zis doar că el ne separă de Dumnezeu și de lucrarea Sa.

P.S. Ego = propria persoană, construcția ta, cine ești tu. Un tot, nu trup separat, suflet separat, minte separat, și pe undeva pe acolo se află și ego-ul.

[Demetrius]

În prealabil postat de MGTOW4life

Bun să mergem pe aceasta construcție. Aceste decizii pe care le luăm inconștient sunt influențate de lumea în care trăim. Lume care a fost construită de gândurile și acțiunile ego-ului nostru.

Exact, insa aici se observa minciuna in care traim.
EGO-ul, care-i un produs al veacului, creeaza argumentele pentru decizia care responsabilizeaza sufletul. De aceea spune Iisus ucenicilor sa se lepede de sinele lor(EGO) cei ce vor sa-L urmeze pe El, ba chiar sa-si ia si crucea pentru a rastigni pe ea toate "pornirile lor lumesti".

Evident că libertatea se află la Dumnezeu în relația cu El, iar iluzia și robia în gândurile și acțiunile ego-ului nostru. Dar eu nu am spus că liberul arbitru al ego-ului înseamnă libertate este o iluzie evident, am zis doar că el ne separă de Dumnezeu și de lucrarea Sa.

Am apreciat si am remarcat ca ai spus despre separarea pe care EGO-ul o face fata de lucrarea Duhului Sfant si ma mir ca am sters-o fara sa-mi dau seama.
Totusi, am pornit topicul de la constructia pe care am boldat-o aici, "liberul arbitru al EGO-ului".

P.S. Ego = propria persoană, construcția ta, cine ești tu. Un tot, nu trup separat, suflet separat, minte separat, și pe undeva pe acolo se află și ego-ul.

Eu cred ca Ego-ul este mai mult trup (separat de suflet, insa mai putin de minte) care a invatat in societatea acestui veac sa-si apere "interesele" deoarece toate "argumentele" sale sunt trupesti si lumesti, iar sufletul le accepta(pacalit si de propria minte corupta) fiindca e prea slab sa le refuze si isi va atrage osanda la judecata.

În prealabil postat de Demetrius

Eu cred ca Ego-ul este mai mult trup (separat de suflet, insa mai putin de minte) care a invatat in societatea acestui veac sa-si apere "interesele" deoarece toate "argumentele" sale sunt trupesti si lumesti, iar sufletul le accepta(pacalit si de propria minte corupta) fiindca e prea slab sa le refuze si isi va atrage osanda la judecata.

Mie mi se pare nedrept. Adică cineva va suferi în chinuri o eternitate pentru altcineva.
De aceea văd sinele nostru ca persoana noastră coruptă de materialismul acestei lumi, care poate fi educată prin suferință(crucea) și lepadarea de această lume. Astfel e o transformare din omul vechi păcătos spre omul nou în Hristos. O nouă făptură.

Biblia Ortodoxă
Ioan 12:25
[25] Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică.

Cine își iubește sufletul îl va pierde.
Adică cine se iubește pe sine(nu renunță la sine~ego) va pierii.

[Demetrius]

În prealabil postat de MGTOW4life

Mie mi se pare nedrept. Adică cineva va suferi în chinuri o eternitate pentru altcineva.

Numai fericirea este vesnica, suferinta nu(parerea mea,nu dezvolt aici).
Oricum, eu nu vad nicio nedreptate, insa se pare ca la PS tau eu am raspuns cam neatent, cand am spus ca Ego-ul e separat de suflet(scuze!), eu gandindu-ma la vesnicia sufletului, spre deosebire de Ego, care are o durata cat viata trupeasca. Rezulta ca Ego este conceptia pacatoasa pe care si-a insusit-o sufletul pe parcursul primei parti a vietii in lipsa unei educatii duhovnicesti care apoi se adanceste si se fortifica in dauna sufletului. Ego-ul corupe sufletul si-i impiedica mantuirea.

În prealabil postat de MGTOW4life

De aceea văd sinele nostru ca persoana noastră coruptă de materialismul acestei lumi, care poate fi educată prin suferință(crucea) și lepadarea de această lume. Astfel e o transformare din omul vechi păcătos spre omul nou în Hristos. O nouă făptură.

Biblia Ortodoxă
Ioan 12:25
[25] Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică.

Cine își iubește sufletul îl va pierde.
Adică cine se iubește pe sine(nu renunță la sine~ego) va pierii.

Da, corect, ai dreptate; frumos ai spus despre coruptia din partea materialismului acestei lumi(boldarea din citat).

[catalin2]

Invatatura despre liberul arbitru este clarificata in ortodoxie, la fel ca toate invataturile. Este o diferenta intre invatatura ortodoxa si cea protestanta, in special, dar si cea catolica. Unii nu au inteles aceasta invatatura si au preluat din invatatura gresita a Fer. Augustin despre predestinare.
In invatatura ortodoxa chipul omului s-a intunecat dupa cadere, astfel incat mai are toate atributele chipului lui Domnezeu in om (ratiune, vointa si simtire) dar, datorita caderii, au fost slabite, inclusiv vointa (liberul arbitru). In catolicism se considera ca nu a fost afectata firea umana la cadere, desi chipul lui Dumnezeu in om a ramas la fel, iar vointa (liberul arbitru) nu a suferit nicio slabire. In protestantism (sau la o parte din el) nu s-a inteles distinctia intre chip si asemanare, asa ca ei au spus ca si chipul s-a pierdut, omul neavand vointa (liber arbitru) si doar cu ajutorul harului poate face fapte bune. De aceea, pentru ca omul nu mai este capabil de fapte bune, este predestinat dinainte sa fie mantuit sau nu.
In concluzie, in ortodoxie omul nu si-a pierdut vointa (liberul arbitru), este capabil sa faca fapte bune prin proria sa vointa, dar, din cauza caderii si slabirii chipului si vointei, nu le poate face intr-o asa mare masura si constant incat sa primeasca harul mantuitor. De aceea harul se primeste la Botez si apoi omul conlucreaza cu harul cu ajutorul vointei sale (liberul arbitru), prin faptele sale.

[Demetrius]

Da, omul are libertate, dar vointa libera nu are, de aceea are nevoie de asistenta continua a Sfantului Duh care ii este oferita de Sus:
17. Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare.(Iacov1,18)

Omul n-a suferit nicio cadere fiindca nu reusise nicio ridicare inainte, deci n-avea de unde sa cada(cu atat mai mult cu cat Acolo nu sunt barbati si femei, Adam si Eva). E drept ca i s-a randuit dinainte de veci locas in Rai, insa nu s-a urcat la Rai din cauza ca vointa lui nu e libera si e incapabil de hotarari libere (dovada ca a pacatuit 100%) si prin asta omul nu are asemanarea lui Dumnezeu; de aceea este scris:
10. După cum este scris: "Nu este drept nici unul;
11. Nu este cel ce înţelege, nu este cel ce caută pe Dumnezeu.(Rom3,10-11)

Prin urmare omul este incapabil de fapte bune/hotarari bune(liberul arbitru) prin firea/natura sa omeneasca fara ajutorul Sfantului Duh.





P.S. (Iacov1,18)[/b] se gaseste si in Rugaciunea Amvonului, de la sfarsitul Sfintei Liturghii:
"... Că toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de Sus este, pogorând de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă şi mulţumire şi închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.