Despre renunțarea la alcool și fumat

[Demetrius]

În prealabil postat de Iorest

Secția pastorală e cea mai grea de la teologie, dar și acolo să aplici jurământul la unul care devine primar sau are altă meserie e deplasat, de aia ar trebui numai de la diaconi în sus sau de la o treaptă bisericească să se depună.

20. Căci dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iarăşi se încurcă în acestea, ei sunt învinşi; li s-au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi.
21. Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor.
22. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat la noroiul mocirlei lui.(2Pet2,20-22)

Nu doar hirotonirea te face responsabil de invatatura primita la absolvirea cursurilor, ci insasi primirea invataturii, care trebuie sa te indeparteze de lume.

Interesul poartă fesul. In credință trebuie sa-i arăți Lui că nu ai interes. Absolut niciunul. Să nu crezi că "dacă fac asta mă voi mantui și voi mantui și pe alții". Pentru că nu te poți salva pe tine da pe alții... Sunt mulți preoți care o văd ca pe o slujbă, trăind în lumea asta împreună cu enoriașii lor și cu bani(mamona) și cu "dumnezeu" să fie bine ca să nu fie rău, religie practic. E cel mai urât să ajungi așa, fariseu- "spiritul" antihristului. Pe aceștia Domnul îi va lovi cu sabia ce iese din gura Sa. Deci fără interes doar CREDINȚĂ!

[Seraphim7]

E normal să fie păreri împărțite cu privire la preoți, la formarea lor, la comportamentul lor, la cum sunt vs cum ar trebui sa fie... Acuma, eu am cont aici din 2009,am postat de atunci pană în prezent, cu mici sau mari pauze. La început, sa ziceam 16,17 ani eram un ortodox înfocat ce vouă sa devină monah, după care m-am mai înmuiat și hotaresm să dau la teologie și sa devin preot.... După care le-am lăsat toate baltă și am căzut în ateism, cu forme de agnosticisn și ocult etc... Am recuperat toate plăcerile ce mi le refuzasem, am curvit, băut, fumat... Nu ma interesa de nimeni și nimic, nici măcar de mine insumi, abandonasem facultatea, nu eram statornic nici la un loc de munca, imi uram familia și rudele, plecam așa fără sa spun unde și lipseam fără sa știe nimeni de mine.... În fine, a fost o perioadă extrem de tulture și furtunoasa, dificila mai ales pt familie și prieteni și cunoștințe și unele fete cu care încercasem relații...

Așa, deci revenind la actual, pot spune ca în ultimii 4 ani m-am mai așezat, am un loc de munca stabil de atunci, am lăsat-o mai ușor cu rebeliunea, și cât de cât m-am așezat ca om, stabilizat, atat în gândire cât și comportament....

Acuma eu am rațiunile mele personale când aleg sa studiez teologia, respectiv sa devin preot.... În primul rand este o chemare de când eram mic, nu indusa de alții... A persistat mereu sub o forma sau alta, ba chiar uneori mi-a dat speranța sa ma ridic, plus multe altele de natură mistico-onirico-spirituala...

Efectiv poate sunt unii din membrii mai vechi care își pot da seama de tranziția mea, și abordările, dificultățile sau opiniile fluctuante de-a lungul anilor...

[Iorest]

Vă rog să mă iertați pentru asprimea cuvântului, am citit despre niște derapaje grave de la preoție în ultimii ani și de aceea și mi-aș dori o rigoare la selecție, prefer să facem selecție, decât să primim sminteli cu nemiluita.

Preoția e cel mai greu lucru pe lumea asta, vă mai dau un exemplu, un preot sau viitor preot, nu are voie să facă accident mortal din culpă, pt că există un canon care-i interzice să facă vărsare de sânge.

Deci dacă ceasul cel rău l-a adus în situația ca un alt șofer să moară, chiar dacă era culpă comună(și vina celuilalt participant la trafic), poate fi caterisit, nu știu cum se judecă dacă a produs un accident mortal din culpă la un pasager din mașină și el era șoferul care a dus mașina prost, dar e tot în situația vărsării de sânge.

Canonul nu face diferență dacă vărsarea de sânge se face cu intenție/premeditat sau din culpă/neglijență, din același motiv unui preot sau viitor preot îi este interzis și să se încingă în încăierări, sau să fie deprins să bată, că poate lovi mortal pe cineva.

Nu mai spun de slujire, că un preot trebuie să ajuneze o zi înainte de slujbă, deci nici sâmbăta nu se va putea împreuna cu preoteasa, sau cu o zi înainte de o sărbătoare cu cruce roșie care poate pica în timpul săptămânii.

De aceea se și cere feciorie și de la preot și de la presvitera lui înainte de căsătorie, pentru că pot fi luni întregi de ajunare, chiar și în afara posturilor, sunt preoți care slujesc zilnic și dacă unul din soți nu se poate înfrâna, vor avea o viață chinuită supusă tentației căderii.

De asemenea trebuie născuți toți copiii care vin, preotul nu poate pune sterilet pe soție sau să o ducă la chiuretaj.

E cel mai greu lucru să fii preot după rigoarea canonică, în vremurile actuale, nu e de persiflat, lasă că știm noi mai bine.

Dacă totuși cineva încalcă, va avea o preoție grea și oamenii nu vor simți lucrarea harului în el, precum se simte magnetismul în lucrarea unor preoți care se luptă să rămână pe cale.

[Seraphim7]

Referitor la asprime, domnule Iorest... Printre altele am fost întrebat dacă am un îndrumător spiritual /duhovnic... Eu am răspuns ca ultimul preot la care m-am spovedit mi-e mai mult prieten decât îndrumător, sau cel puțin relația noastră se rezumă mai mult la chestii lumești....Deci prim urmare nu am un duhovnic stabil, deși caut unul, sa zicem compatibil cu mine sau cel puțin în același registru de rezonanță...

Însă răspunsul, sau sfatul venit a fost... "Caută unul aspru, diavolul te ispiti în zonele unde ai fost slab, unde ai păcătuit, nu va veni neapărat cu ceva nou, ci va încerca să te atragă acolo unde ai mai păcătuit"...

Se prea poate sa îmi doresc acum asprime, fermitate, disciplină, sau cel puțin, se poate sa am nevoie de acestea pentru a reuși, acolo unde am eșuat, în duhul blândeții, al delasarii și al "las ca merge și așa".

Deci eu va mulțumesc pentru exigenta!

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Referitor la asprime, domnule Iorest...m eșuat, în duhul blândeții, al delasarii și al "las ca merge și așa".

Deci eu va mulțumesc pentru exigenta!

Frate sunt de vârsta ta, 28 de ani fără câteva luni, nu mă mai domni, nu mi-am declinat vârsta și altele că n-am vrut să fac vâlvă.

Eu sunt aspru și din cauza formării atât facultatea (nu am urmat teologia), cât și altele, cât privește ce ți-am zis aș spune tuturor aceleași coordonate, mi-e frică de preoție că e foc.

Ferească Dumnezeu pe oricine să ia în joacă preoția, am văzut un preot care nu era ce trebuie la care i-a murit soția pt că i-au făcut o farsă elevii și au închis-o în clasă era profesoară și a făcut infarct, altul a căzut într-un diabet galopant, la altul i-a stat în comă fiica după un accident de mașină, abia și-a revenit, altul a accidentat mortal și a fost caterisit, când vine cercetarea lui Dumnezeu nu scapă niciunul.

Nu ne putem juca de-a Dumnezeu și cu Dumnezeu, ca și cum nu ne vede.
Îți pot veni niște încercări în preoție de pfiiu ori ție, ori la soție, ori prin copii, ferească Dumnezeu pe oricine de rău, nu doresc la nimeni răul și nu vreau să sperii pe nimeni, și călugăria poate aduce necazuri dacă nu e făcută cum trebuie.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Iorest

Frate sunt de vârsta ta, 28 de ani fără câteva luni, nu mă mai domni, nu mi-am declinat vârsta și altele că n-am vrut să fac vâlvă.

Eu sunt aspru și din cauza formării atât facultatea (nu am urmat teologia), cât și altele, cât privește ce ți-am zis aș spune tuturor aceleași coordonate, mi-e frică de preoție că e foc.

Ferească Dumnezeu pe oricine să ia în joacă preoția, am văzut un preot care nu era ce trebuie la care i-a murit soția pt că i-au făcut o farsă elevii și au închis-o în clasă era profesoară și a făcut infarct, altul a căzut într-un diabet galopant, la altul i-a stat în comă fiica după un accident de mașină, abia și-a revenit, altul a accidentat mortal și a fost caterisit, când vine cercetarea lui Dumnezeu nu scapă niciunul.

Nu ne putem juca de-a Dumnezeu și cu Dumnezeu, ca și cum nu ne vede.
Îți pot veni niște încercări în preoție de pfiiu ori ție, ori la soție, ori prin copii, ferească Dumnezeu pe oricine de rău, nu doresc la nimeni răul și nu vreau să sperii pe nimeni, și călugăria poate aduce necazuri dacă nu e făcută cum trebuie.

Mulți înainte!.... O mare problemă în nația noastră este ca cei capabili se retrag sau nu încap de cei incapabili și cu pile etc... În prima categorie există prea mult bun simț și respect, în ultima doar interes și batjocură...

O întrebare.... Ai vrut sau ai simțit vreodată chemare către preoție?.... As vrea un da sau nu:)

Și o lămurire... Crezi ca mie nu îmi este sau nu mi-a fost frică? Mai ales după eșecurile din trecut. Crezi ca nu îmi conștientizez starea de păcătoșenie, dar cumva, de asta nu mai prea pot acuza sau judeca pe altcineva, cu atât mai puțin un preot... L-am pălmuit și m-am lepădat de atâtea ori de Hristos, cine sunt eu sa acuz pe altcineva?

Totuși toți meritam o șansa, indiferent de ce am făcut. Asta e, se întâmplă ca poate tocmai cel pe care îl vezi acuma păcătuind, va fi cel care peste câțiva ani îți va dezlega păcatele.... Toți, sau majoritatea avem episoade de cădere, inclusiv apostolii și sfinții au avut, pana și Cristos a cerut sa i se treacă acel pahar /încercare... Pe cruce fiind l-a întrebat pe Tată, pentru ce L-a părăsit...

Eu cred în Vestea Cea Bună a Imperiului Iubirii...

Referitor la canoane.... Ele tind spre un ideal maximizat... Însă sunt cel mult îndrumător,nu un aspect definitoriu...

Este o greșeală sa faci din această zonă a Spiritului, o instanță lumească, cu legi umane ce tind sa judece Spiritul...

O cale de mijloc se cere, cu discernământ, rațiune și toate în spiritul iubirii divine.... Aceasta e singura cale Adevărată...