Stiri-Spectacole-Evenimente

[cristiboss56]

S-au împlinit 109 ani de la naşterea Părintelui Ilie Cleopa, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi duhovnici români.

Cu adevărat„un dar de la Dumnezeu pentru poporul român”, după cum l-anumit Patriarhul Daniel, părintele Cleopa şi-a pus amprenta asupra spiritualităţii româneşti, fiind o„personalitate simbol a vieţii monahale din ţara noastră”.

Părintele Cleopa a fost un mare misionar prin cuvântul vorbit în predică, prin cuvântul scris, dar și prin felul său de a viețui și felul său de a se purta cu oamenii. Dăruit de Dumnezeu cu nenumărate daruri Părintele Cleopa era mereu rănit de durerile, de suferințele, de bolile și păcatele mulțimilor necăjite și rătăcite ca niște oi fără de păstor(cf. Matei 9, 36), fiind în același timp senin și plin de bunăvoință, milostiv și iertător.

Credincioșii pelerini și toți cei care l-au cunoscut pe Părintele Cleopa au simțit că era „un om al lui Dumnezeu”, milostiv și drept, iubitor de Hristos și de oameni, un om al rugăciunii sfinte și un mărturisitor al dreptei credințe în orice timp și în orice loc, predicând totdeauna pe baza Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților, devenind astfel un prieten al sfinților și un înțelept părinte-duhovnic al credincioșilor călăuziți pe calea mântuirii.

Admirat și iubit de mulți ierarhi ortodocși români și străini, de preoți de mir și profesori de teologie, de monahi și monahii, de oameni de cultură, de autorități de stat și de simpli credincioși, Părintele Cleopa Ilie era pentru toți una dintre icoanele spirituale cele mai luminoase ale Ortodoxiei românești, a mai spus Patriarhul Daniel la centenarul naşterului Părintelui Cleopa.

Părintele Cleopa a văzut lumina zilei în 10 aprilie 1912.

Părinţii săi, Alexandru şi Ana Ilie, i-au pus numele Constantin şi a fost al cincilea copil din cei zece ai acestei familii de ţărani harnici şi credincioşi.

După ce a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, a ucenicit trei ani la schimonahul Paisie Olaru, pe atunci pustnic la Schitul Cozancea.

S-a alăturat obştii Schitului Sihăstria, împreună cu fratele mai mare, Vasile, în decembrie 1929.

A fost tuns în monahism în data 2 august 1937, primind numele Cleopa. Din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi a fost numit egumen interimar, în iunie 1942.

Doi ani mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, iar în anul 1945 a devenit egumen la Schitul Sihăstria, ridicat la rang de mănăstire în 1947, prilej cu care protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit.

Cei 12 ani de ascultare ca cioban la oile Mănăstirii Sihăstria au fost pentru marele duhovnic școala de călugărie şi teologie, după cum el însuşi mărturisea cu smerenie, căci în acea perioadă a citit zeci de cărţi, fundamentale pentru formarea sa, şi a învăţat să iubească şi mai mult creaţia lui Dumnezeu.

Nu a trecut multă vreme şi s-a retras în munţi, timp de şase luni, din cauza prigoanei regimului comunist. Când a revenit, a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, Suceava, unde a închegat o obşte de peste 80 de călugări.

Anii de linişte s-au risipit deîndată ce Securitatea l-au urmărit din nou, astfel că părintele Cleopa s-a refugiat în Munţii Stânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. A fost adus la Mănăstirea Slatina, după doi ani, din ordinul patriarhului Justinian Marina, iar în anul 1956 a revenit la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-a retras iarăşi pentru a treia oară în munţii Neamţului.

A pustnicit cinci ani, apoi s-a întors la aşezământul monahal de la Sihăstria, în anul 1964, ca duhovnic al obştii, unde a povăţuit şi a predicat neobosit, cu multă dragoste atât călugări, cât şi mireni, mai bine de trei decenii.

În data de 6 august 1987 Părintele Cleopa devine nașul de călugărie al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci teologul Daniel – Ilie.

A trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.

În urma Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie au rămas numeroşi ucenici care îi poartă amintirea vie, o seamă de lucrări duhovniceşti pline de înţelepciune şi modelul unui mare duhovnic în inima căruia a ars focul lăuntric al credinţei.

În ședința din 25 februarie, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie.

Părintele Cleopa Ilie este unul dintre cei propuşi pentru canonizare, a anunţat PS Varlaam Ploieşteanul de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

[Adr.iu91]

Ce parere aveti despre ultima stire aparuta? Proiect religios: realizarea unui lăcaș de cult comun cu creștinii, evreii și musulmanii, unde pot oficia ceremonii religioase toți în Germania.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/...m092R_NeTOoeo8

[Iorest]

În prealabil postat de Adr.iu91

Ce parere aveti despre ultima stire aparuta? Proiect religios: realizarea unui lăcaș de cult comun cu creștinii, evreii și musulmanii, unde pot oficia ceremonii religioase toți în Germania.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/...m092R_NeTOoeo8

Centru ecumenist intereligios este și în România, la Vulcana Băi, în Dâmbovița aproape de Târgoviște, inaugurat prin 1991 de minciuno episcopul Nifon (având în vedere că a putut inaugura așa ceva):

https://saccsiv.wordpress.com/2011/0...rica-ortodoxa/

Centrul International Ecumenic din localitatea damboviteana Vulcana Bai, unic in Europa, cuprinde trei lacase de cult, o sinagoga, o moschee si o biserica ortodoxa, fiind un loc unde vin turisti din toata lumea.

Centrul a fost construit in 1991, doi ani mai tarziu functionand sub egida UNESCO – Comisia Nationala a Romaniei.

Aflata la 20 de kilometri de municipiul Targoviste, asezarea interreligioasa de la Vulcana Bai reprezinta un loc de pelerinaj pentru crestini, evrei si musulmani.

Sinagoga, moscheea si biserica sunt construite pe cele trei coline din zona numita Braneasca, din Vulcana Bai si au fost ridicate avand la baza cele trei culte monoteiste: mozaismul, islamismul si crestinismul.

Acum numai la biserica ortodoxa se mai oficiaza slujbe. Sinagoga si moscheea sunt simbolice in Centru, dar se pot oficia slujbe, daca exista credinciosi care vor sa vina sa se roage aici

Video de la centru:

https://www.youtube.com/watch?v=JkuStHdbDTI

[cristiboss56]

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează, în perioada 1-3 iunie 2022, o serie de manifestări religioase și culturale, prilejuite de sărbătoarea închinată Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou.

Evenimentul va debuta miercuri, 1 iunie, cu scoaterea în procesiune a sfintelor moaște din Biserica „Sfântul Gheorghe”, înconjurarea lăcașului de cult și depunerea acestora, spre închinare, în baldachinul special amenajat lângă Paraclisul*Anastasie Crimca din incinta Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”.

În seara aceleași zile, începând cu ora 20:00 va fi săvârșită slujba Privegherii, care va continua cu Sfânta Liturghie.

Manifestările prilejuite de ziua hramului mănăstirii vor continua joi, 2 iunie, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, oficiată pe scena amenajată în curtea mănăstirii.

Un moment deosebit va fi reprezentat de ceremonia de deschidere a expoziției de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava - o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, în incinta ansamblului monastic.

Seara se va încheia cu vizionarea filmului documentar conceput special pentru acest eveniment, „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava”, o producție TRINITAS TV.

Vineri, 3 iunie, începând cu ora 10:00, va avea loc, la Muzeul Național al Bucovinei, vernisajul expoziției de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava - o istorie în imagini de patrimoniu mondial”.

Credincioșii sunt așteptați pentru a se închina la racla cinstitelor moaște ale acestui sfântul mare făcător de minuni și grabnic ajutător.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.

Sfântul este sărbătorit și la data de 24 iunie, când este pomenită aducerea sfintelor sale moaște în Cetatea Sucevei.

Ziua de 2 iunie amintește și despre minunea pe care Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou a săvârșit-o în anul 1622, când Suceava era amenințată de invazia tătarilor. Preoții slujitori au vrut să ducă racla în Cetatea Sucevei pentru a fi în siguranță, dar neputând să o ridice au înțeles că Sfântul nu voia să plece și că el va săvârși o minune spre a scăpa orașul. Așa s-a și întâmplat, căci s-a pornit o ploaie atât de aprigă, încât i-a silit pe tătari să renunțe la asediul lor.

Sărbătoarea cinstirii Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava face parte din seria de manifestări aniversare dedicate Anului Jubileu - Moștenirea Mușatină - credință, cultură, istorie, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Amintim faptul că acestea au loc cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” - Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

[cristiboss56]

Corul de Copii și Tineret „Symbol – Jean Lupu” al Patriarhiei Române va susţine un concert la Slatina, joi, 23 iunie 2022.

Evenimentul va avea loc de la ora 19:00 la Cultural „Eugen Ionescu”.

„Evenimentul este o reluare a celui mai recent concert al corului, susținut pe scena Ateneului Român, cu casa închisă. Mai mult de atât însă, este o revenire mult așteptată și plină de emoție în fața unui public special pentru membrii corului și dirijorii lor, dr. Luminița Guțanu Stoian, director-dirijor principal și Părintele profesor Jean Lupu, fondatorul corului de copii și tineret”.

„Slatina este o a doua casă a corului, locul în care maestrul Jean Lupu și-a început cariera pedagogică. Maestrul Jean Lupu este născut în comuna Brâncoveni și cetățean de onoare al județului Olt și al Slatinei, activitatea sa desfășurată în cei peste 80 de ani de viață în slujba spiritualității și culturii românești fiindu-i recunoscută prin acordarea celor mai înalte distincții”, potrivit organizatorilor.

Intrarea este liberă!

Corul de Copii și Tineret „Symbol – Jean Lupu” al Patriarhiei Române a fost înființat la data de 18 decembrie 1990.

În cei peste 31 de ani de existență, Corul de Copii și Tineret Symbol a acumulat un palmares impresionant: concerte în țară și în întreaga lume, o bogată discografie, dar și peste 20 premii internaționale de mare valoare.

A fost primul cor de copii care a susţinut un concert de colinde la Ateneul Român (16.12.1990);A obţinut 20 de premii naţionale şi internaţionale;A fost nominalizat de două ori (2001, 2002) la „Premiile Industriei Muzicale Româneşti”;În iulie 2016 a câștigat două Medalii de Aur la categoriile „Coruri de copii si tineret” si respectiv „Coruri de muzica sacra” la Festivalul Concurs „Claudio Monteverdi” de la Veneția, Italia.În decembrie 2017 a câștigat Marele Premiu și Trofeul la Gala Premiilor „Excelsior”;A reprezentat România la Eurovision Choir 2019;A imprimat în Kardex, la Radiodifuziunea Română, peste 100 de lucrări corale.

[cristiboss56]

Premierea concursului eveniment „Trasee eminesciene”, care adună elevi români din România (județul Suceava), Basarabia (Chișinău) și nordul Bucovinei (Cernăuți) a avut loc miercuri la Mănăstirea Putna.

În ziua trecerii în veșnicie a poetului, părinții mănăstirii au oficiat o slujbă de pomenire la care au participat organizatorii, profesorii și elevii participanți la „Trasee eminesciene”.

În cuvântul rostit după slujbă, protosinghelul Dosoftei Dijmărescu a amintit că „Mihai Eminescu, în urmă cu 151 de ani, era pe aceste meleaguri, unde avea să se desfășoare Serbarea din 15 august 1871”.

„El a fost un tânăr cu dorințe și idealuri. Când pomenim un om, ne rugăm pentru iertarea păcatelor lui, dar totodată ne dorim ca acest jug al păcatelor să cadă și să rămână ceea ce a pus Dumnezeu în el pentru a dezvolta. Este datoria noastră să creștem acele nestemate unice pe care le are fiecare om, pentru a mărturisi de ce suntem pe lumea aceasta fiecare dintre noi și de ce a creat Dumnezeu lumea”.

„Între gândurile bune pe care le-a avut Mihai Eminescu, care cred că rodește foarte frumos în acest festival, este gândul unității românilor”, a mai spus Protos. Dosoftei.

„Atunci când Eminescu se referea la unitate între români, se gândea la ceva care se întâmplă în mod liber, în deplina libertate a conștiinței celor ce participau la unitate, unitate în adevăr. El viza și visa că fiecare trebuie să-și dorească această unitate pentru care fiecare trebuie să facă eforturi”.

„Eminescu își mai dorea și o unitate culturală. Era foarte conștient că unirea politică nu se poate face fără unitatea culturală, dar mai ales că ea nu rezistă fără unitatea culturală. Cu aceste două principii, unitatea națiunii în limitele adevărului și unitatea culturală, Eminescu a gândit Serbarea din 1871. Și acesta a fost un fel de testament nescris al acelui eveniment. Adesea, cel care pune cel mai mult suflet într-un eveniment, acela reușește să deslușească sensul evenimentului și să-l transmită urmașilor, prin acea perspectivă. Fără de Eminescu, nu știm cum se realiza acea serbare”.

După slujba de parastas, Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, a depus o jerbă de flori la statuia lui Mihai Eminescu. A urmat festivitatea propriu-zisă de decernare a premiilor elevilor câștigători, moderată de domnul Ion Manole din partea Centrului Cultural „Bucovina”. Evenimentul a ajuns la a opta ediție.

[cristiboss56]

Formația de muzică bizantină Psalmodia a Universității Naționale de Muzică din București va concerta luni, 27 iunie, la Biblioteca Națională a României. Cu această ocazie vor fi interpretate partituri inedite care nu au mai fost cântate de 300 de ani.

Concertul va avea loc începând cu ora 19:00 în sala centrală a Bibliotecii Naționale. Intrarea la eveniment este gratuită.

În cadrul evenimentului va avea loc și lansarea volumului de muzicologie bizantină, intitulat „Irmoasele calofonice: catalog analitic, exighisire, transcriere și românire”, și a CD-ului „Kalophonic Heirmoi (17th-19th Century)”, înregistrat de corul academic Psalmodia sub conducerea Prof. Nicolae Gheorghiță, prorectorul Universității Naționale de Muzică din București.

Evenimentul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, face parte din activitățile proiectului cultural „Recuperarea și valorificare irmoaselor calofonice din fondurile muzicale de sec. XVIII și XIX”.

Totodată, participanții vor primi gratuit la finalul concertului câte un volum și un CD, în limita tirajului disponibil și în baza completării prealabile a următorului formular.

Concertul și dubla lansare vor fi transmise online pe canalul Youtube al Asociației REVIVART.