Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Parohia Iancu Vechi-Mătăsari din Protoieria Sector 2 Capitală organizează în această perioadă campania eumanitară „Ajutor pentru Ucraina”, cu scopul ajutorării refugiaților ucraineni din orașul Isaccea, județul Tulcea, precum și a familiilor aflate în dificultate în orașul ucrainean Ismail și regiunea Odesa, potrivit unui comunicat transmis de parohie.

Produsele colectate vor fi transportate de Federația Asociațiilor Vânătorești din România la Isaccea, unde vor fi depozitate într-o hală pusă la dispoziție de autoritățile locale, cu sprijinul Prefecturii Județului Tulcea. De aici, ajutoarele vor fi oferite refugiaților găzduiți în zonă de un grup de voluntari, inclusiv din parohiile ortodoxe din Isaccea.

Surplusul de produse va fi transportat de Asociația Vânătorilor Ucraineni din Delta Dunării și oferit familiilor în dificultate din Ismail și regiunea Odesa.

Puteți susține campania umanitară aducând la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari zilnic, între orele 8:30-20:00, următoarele:

produse alimentare neperisabile;produse pentru bebeluși;produse de igienă personală;pături și saci de dormit noi;medicamente;genți frigorifice;catetere intravenoase și alte medicamente necesare pentru truse medicale de prim ajutor.

Campania se desfășoară în parteneriat cu Federația Asociațiilor Vânătorești din România, fiind susținută de Fundația NORDIS, de un lanț farmaceutic din București, precum și de Episcopia Tulcii.

[cristiboss56]

Mitropolitul Pavlos Menevissoglu al Amasiei (1935‑2022) a fost înmormântat joi, 3 martie 2022, în Capela „Învierea Domnului” a Cimitirului Skogskyrkogården din Stockholm, Suedia. Potrivit dorinței testamentare a ierarhului defunct, slujba Înmormântării a fost săvârșită doar de un singur preot, de părintele paroh Teodor Doroftei de la Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Stockholm.

La slujbă au asistat Înaltpreasfințitul Părinte Cleopas, Mitropolitul ortodox grec al Scandinaviei, împreună cu mai mulți preoți din parohiile ortodoxe din Regatul Suediei, în prezența numeroșilor greci și a altor dreptmăritori creștini veniți pentru a aduce omagiu vrednicului de pomenire ierarh care a păstorit aproape 50 de ani în Scandinavia.

Născut în 1935 în vechea cetate a Constantinopolului, a fost hirotonit în 1956 diacon, în 1970 preot, iar în 1974 a fost ridicat la treapta arhieriei, fiind instalat mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Grecești a Scandinaviei la 14 iulie 1974, ostenind pentru Hristos în apostolatul de pe tărâmurile nordice până în 2014, când a fost pensionat cu titulatura onorifică de Mitropolit al Amasiei. Format la cunoscuta Școală Teologică a Patriarhiei Ecumenice de la Halki, a fost vechi coleg și prieten al actualului Patriarh Ecumenic Bartolomeu, iar în tinerețe a lucrat împreună cu Patriarhul Atenagoras, căruia i‑a fost secretar (arhigramateas), fiind și cancelarul Sinodului Patriarhiei Ecumenice. A devenit doctor în teologie al Universității Aristotel din Tesalonic cu o teză despre „Sfântul și Marele Mir”, precum și un reputat specialist în Dreptul Canonic, alcătuind un compendiu amplu de legislație bisericească.

Experiența sa vastă, spiritul viu și erudiția impresionantă l‑au impus, înaintea ierarhilor din diaspora europeană, ca un adevărat*primus inter pares. Un primat al onoarei și nobleței sufletești de care ierarhul grec s‑a achitat cu cinste și sensibilitate.

În ultima vreme, venerabilul Mitropolit a trăit ca pensionar solitar la Stockholm, fiind uitat de mulți care i‑au fost alături odinioară. Însinguratul vlădică se bucura ca un copil de fiecare dată când îl cercetam în apartamentul său burdușit de cărți. De ziua mea de naștere, obișnuiam să‑l vizitez, împărțind cu el tortul aniversar, pentru a‑i mai îndulci din amar și pentru a ne împărtăși unul altuia gândurile, poverile, bucuriile, necazurile.

Traiul să simplu, auster și retras, din ultimii ani de viață s‑a reflectat și în dorințele sale transmise cu privire la modul în care să fie înmormântat. A lăsat în Testament (asemenea Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna al Transilvaniei) ca slujba Prohodirii să fie simplă, săvârșită de un singur preot, de bunul său prieten, părintele paroh Teodor Doroftei al Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din capitala Regatului Suediei, iar biblioteca sa impunătoare a donat‑o Schitului „Sfânta Ana” din Muntele Athos.

În comuniune cu ceilalți dreptmăritori ai diasporei scandinave, mă rog Atotmilostivului Dumnezeu să‑l primească în cerul sfinților pe vrednicul de pomenire Părinte Mitropolit Pavlos. Veșnica sa pomenire din neam în neam!

[cristiboss56]

În prima săptămână a Postului Mare, 7-13 martie 2022, la Catedrala Patriarhală din București vor fi săvârșite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului.

În primele patru zile ale postului (de luni până joi) va fi săvârșită, de la ora 16:00, slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia va fi citit Canonul cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, denumit și „Canonul de pocăință”.

În zilele de miercuri și vineri, de la ora 7:00, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar în continuare se va săvârşi Liturghia Darurilor înainte sfinţite.

Sâmbătă va fi săvârşită Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminică, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Canonul ce Mare este un lung imn liturgic, alcătuit din 250 de tropare, grupate în nouă cântări, fiind una dintre cele mai impresionante creaţii ale imnografiei creştine. Este citit în patru părți în primele patru zile din săptămâna întâi a Postului Mare și integral în miercurea săptămânii a 5-a a Postului.

Liturghia Darurilor înainte sfințite este alcătuită de Sfântul Grigorie Dialogul, Episcopul Romei. Această liturghie se oficiază numai în postul ce ne pregăteşte pentru sărbătoarea pascală.

[cristiboss56]

Purtătorul de cuvânt al BOR, despre Patriarhul Kiril al Rusiei: ”Un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral”

Purtătorul de cuvânt al BOR, despre Patriarhul Kiril al Rusiei: ”Un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral”



Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a postat pe pagina sa de Instagram un mesaj prin care îl acuză pe patriarhul ortodox rus, Kiril, că îl susține pe Vladimir Putin, ”omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul”.

Vasile Bănescu nu pomenește numele lui Kiril sau al lui Putin, dar mesajul său este însoțit de o fotografie în care apar cei doi ruși.

”Datoria lucidității ne obligă să discernem inclusiv între un autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul, este capabil să le comită cu atrocitate:

războiul cumplit și nejustificat împotriva altora, bulversarea vieții unui popor liber, îngrozirea, torturarea în varii feluri și uciderea în masă a unor oameni pe care Hristos ne-a poruncit blând să-i iubim ca pe noi înșine, nu să-i strivim sub cizma grea și invadatoare a morții.

Chiar când diavolul ne truchează în față realitatea, avem mereu datoria de a discerne și de a mărturisi adevărul”, a scris purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

[cristiboss56]

Un protocol de ajutor umanitar a fost încheiat între Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brașov, Parohia Tocile II din Brașov, păstorită de părintele Aurelian Reit, și autoritățile laice și religioase din Cernăuți, astfel încât românii și ucrainenii de la nordul României să primească sprijin în această perioadă.

Protocolul prevede ca tiruri acreditate din Ucraina să poată ajunge la Brașov pentru a transporta în Cernăuți ajutoare umanitare. Acestea vor merge la Mitropolia Cernăuțiului, Protopopiatul Storojineț, Parohia Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” - Centrul Cultural Român „Buna Vestire”, unde sute de refugiați (femei și copii) se adăpostesc pentru câteva zile, în drumul lor spre vama Siret.

Părintele Dănuț Gheorghe Benga, protopopul Brașovului, este cel care a inițiat și coordonat la nivel de protopopiat această acțiune filantropică. Parohiile din Protopopiatul Brașov s-au mobilizat și au adus ajutoarele strânse de la credincioși la Centrul social „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, de la Parohia Ortodoxă Ghimbav II. Tot aici au venit ajutoare de la Protopopiatul Făgăraș și de la parohiile din Codlea și Dumbrăvița.

La Centrul social, pus la dispoziție de părintele paroh Călin Constantin Comșa, s-au strâns 25 de europaleți, constând în haine, alimente și produse de igienă.

La Centrul umanitar din Brașov, înființat și coordonat de părintele paroh Aurelian Reit de la Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime”-Tocile II Brașov, s-au strâns ajutoare pentru Ucraina (132 de europaleți), constând în medicamente, aparatură medicală, paturi, saltele, saci de dormit, pături, pilote, perne, corturi, haine și încălțăminte pentru copii și adulți, alimente etc.

[cristiboss56]

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, a transmis, luni, un nou apel pentru ajutorarea refugiaţilor din Ucraina, dar şi pentru rugăciune pentru pace. El a mulţumit tuturor celor care –au implicat şi au dat o mână de ajutor celor care fug din calea războiului.

”Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului, a transmis, luni, PF Daniel.

Acesta afirmă că în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina.


”În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii”, a mai transmis patriarhul BOR.

Potrivit acestuia, în contextul actual, ”marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme”.

”Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare”, mai arată înaltul prelat.

Potrivit acestuia, ”violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare”.

”Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea „Pace tuturor”, este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii”, a mai transmis PF Daniel

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit luni, 7 martie 2022, în prima zi a Postului Mare, slujba Pavecerniței Mari la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, în cadrul căreia a citit prima parte a Canonului cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul. La final, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură. Numit și „Canonul de pocăință”, Canonul cel Mare este una dintre cele mai impresionante creații ale imnografiei creștine și se citește în patru părți în primele patru zile din întâia săptămână a Postului Sfintelor Paști și integral în miercurea săptămânii a 5‑a a Postului.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că prima săptămâna din Postul Mare este luminată de Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, evidențiind, totodată, că acest canon este o școală a pocăinței: „Această rânduială este deosebit de bogată și de semnificativă. Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul este o școală de pocăință. A fost alcătuit în mod special pentru pocăința nu doar a persoanei, ci și a comunității aflate în rugăciune și în stare de pocăință. Acest canon conține 250 de stihiri, grupate în nouă cântări bogate. Fiecare cântare începe cu un irmos dătător de ton și sfârșește printr‑o doxologie adresată Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și printr‑o cântare adresată Maicii Domnului. Această rânduială numită Canonul Sfântului Andrei Criteanul conține, din punct de vedere teologic și duhovnicesc, o meditație, un dialog al omului păcătos care se pocăiește cu propria sa conștiință, pornind de la texte din Sfânta Scriptură în care sunt arătați oameni păcătoși care s‑au pocăit și care nu s‑au pocăit. Ne arată oameni păcătoși și oameni drepți și ne îndeamnă să urmăm pocăința celor care au fost păcătoși, dar au regretat păcatele lor și au cerut iertare lui Dumnezeu, și să urmăm pilda drepților din Sfânta Scriptură, mai ales din Vechiul Testament. Către sfârșit sunt dați ca exemplu și Sfinții Apostoli, iar mai târziu a fost adăugată și o cântare în cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, care în mod deosebit este pomenită în a 5‑a săptămână din Postul Mare”.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a tâlcuit rugăciunea „Doamne și Stăpânul vieţii mele” a Sfântului Efrem Sirul, specifică Postului Sfintelor Paști. „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul conține patru cereri prin care se cere lui Dumnezeu să nu‑l stăpânească pe om duhul patimilor: «Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi‑l da mie». Acest duh este, de fapt, manifestarea a patru patimi egoiste care îl stăpânesc pe om: trândăvia sau grija prea mare pentru lucrurile limitate și trecătoare, a treia patimă este iubirea de stăpânire - să stăpânească peste alții sau multe lucruri materiale, a patra patimă sau duh rău este cel al grăirii în deșert, al vorbirii fără folos duhovnicesc. Acest duh care exprimă patru patimi, exprimă pe omul împătimit, stricat la suflet, omul bolnav din cauza păcatului. De aceea, urmează o cerere în care se cer patru virtuți care să înlocuiască patimile și să înnoiască pe omul vechi ca să devină un om nou, un om înviat duhovnicește în Hristos: «Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește‑l mie, robului Tău». Avem aici un fel de cerere de schimbare a omului. În prima parte s‑a arătat că cel care se roagă este un om căzut, dar care dorește să se ridice, să înnoiască modul de a gândi și de a trăi. Se încheie această rugăciune «Așa Doamne, Împărate, dăruiește‑mi ca să‑mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin». Această concluzie arată că în timpul postului fiecare trebuie să privească mai întâi păcatele sale, nu să judece pe alții. El trebuie să‑și vadă propria viață, cum arată ea în fața lui Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.