Cum este in Athos? Experiente personale

[Mihailc]

În prealabil postat de cozia

"smecheria" este ca minunile sa fie facute nu in locuri "incarcate de spiritualitate" ci in mijlocul "Sodomei si Gomorei" de azi, asa cum au venit pe inserate cei doi ingerii la Lot:

"Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut, Lot s-a sculat, le-a ieşit înainte şi s-a plecat până la pământ."

...una dintre cele mai tulburatoare aparitii din VT.
Cu siguranta aceste fenomene se intampla si in zilele noastre, dar trebuie sa le recunostem cind se manifesta in fata noastra. La asta trebuie lucrat din greu!

Zici bine ce zici, mai ales că în zilele acestea Sodoma şi Gomora se multiplică cu repeziciune la nivel global, iar ţările statistic ortodoxe nu vor fi exonerate de contaminarea lor. Vremurile grele au venit mult repede decât anticipam.

Athos-ul este (şi) un tărâm mitic, destui bărbaţi de toate vârstele merg acolo încărcaţi cu aşteptări exagerate, uneori sunt dezamăgiţi că nu văd călugări care levitează sau mai ştiu eu ce bazaconii produse de religious fiction, alţii pleacă de-acasă atei, agnostici, flecari, solipsişti etc., si se întorc de la Athos cu un câte un mugur de credinţă în suflet, mai vezi şi ciudaţi (eu am întâlnit un grup care avea ca unic scop escaladarea Athonului), yoghini, călugări vagabonzi, lume masculină diversă şi pestriţă.

Cert este că de la prima descălecare (in 2003) şi până anul trecut am observat destule schimbări negative, cel puţin la capitolul "relaţii cu pelerinii" deşi permisul de intrare se obţine mai uşor, vestita ospitalitate aghiorită e pe ducă, dacă nu ai aranjamentele stabilite dinainte rişti să dormi în natură cu şacalii şi alte lighioane care vieţuiesc în zonă. Sfaturile duhovnicesti nu sunt cu mult diferite faţă de orice altă biserică ortodoxă din lume, iar monahii rar au timp pentru taclale, spovedania este adeseori mai expeditivă decât la multe mănăstiri din ţară. Suprinzător, în Athos se vorbeşte mai des limba română comparativ cu judeţele Covasna si Harghita.

Dar merită să mergi, cu siguranţă te alegi cu ceva, nu te întorci cu traista goală în viaţa cea de toate zilele.

[RappY]

În prealabil postat de Mihailc

Suprinzător, în Athos se vorbeşte mai des limba română comparativ cu judeţele Covasna si Harghita.

Asta e de fapt o mare problemă. De ce nu au românii mănăstire în Athos încă? Pentru că dacă ne-ar da o mănăstire a noastră grecii, cine ar mai veni la mănăstirile lor? De departe cei mai mulți pelerini în Athos sunt români și tot din acest motiv nu vor să avem mănăstirea noastră.

Asta e de fapt o problemă europeană. Găsești în străinatate biserici „grecești” cu preoți români și 80%+ din parohie români. Ce e grecesc la ea? Biserica mamă, venitul se duce la episcopie grecească.

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Asta e de fapt o mare problemă. De ce nu au românii mănăstire în Athos încă? Pentru că dacă ne-ar da o mănăstire a noastră grecii, cine ar mai veni la mănăstirile lor? De departe cei mai mulți pelerini în Athos sunt români și tot din acest motiv nu vor să avem mănăstirea noastră.

Ce ar opri celelalte ţări ortodoxe să-şi construiască un mic Athos, organizat în jurul unui munte, dacă nu ar fi disponibile insule ?

Din ce ştiu românii nu s-au mişcat să revendice mănăstiri care erau ctitorii ale unor domnitori, aici e şi problema voievozilor că nu au revendicat o mănăstire pt ei, au pompat bani din sărăcia ţărilor române masiv, au salvat cultura ortodoxă greacă de sub turcism, că mulţi bani s-au redirijat de către greci în şcoli de naţionalism, dar nu au revendicat măcar un Kutlumuş sau Zografu.

Măcar bine că nu s-au pierdut şi celelalte aşezăminte, dacă Ceauşescu nu dădea voie unui contingent de monahi să plece spre schiturile româneşti, grecii le ocupau după ce se stingeau monahii de acolo.

Ăla era comunist şi înţelegea situaţia, voievozii nu au găsit de cuviinţă să facă o mănăstire românească precum au făcut voievozii sârbi la Hilandar.

Din ce am înţeles încă mai există călugări greci prin Athos care se întreabă de ce oamenii de afaceri români nu mai dau bani ca domnitorii pe vremuri, noi să dăm bani şi alţii să dicteze pe resursele noastre.

[RappY]

În prealabil postat de Iorest

Ce ar opri celelalte ţări ortodoxe să-şi construiască un mic Athos, organizat în jurul unui munte, dacă nu ar fi disponibile insule ?

Pentru că Maica Domnului a ales Athos și nu e același lucru să ai un Athos local, normal ar fi să avem și noi mănăstirea noastră acolo ca restul.

În prealabil postat de Iorest

Din ce am înţeles încă mai există călugări greci prin Athos care se întreabă de ce oamenii de afaceri români nu mai dau bani ca domnitorii pe vremuri, noi să dăm bani şi alţii să dicteze pe resursele noastre.

Ei încă așteaptă și despăgubiri de la secularizarea averilor mănăstirești făcută de Cuza.

În prealabil postat de Iorest

Din ce ştiu românii nu s-au mişcat să revendice mănăstiri care erau ctitorii ale unor domnitori, aici e şi problema voievozilor că nu au revendicat o mănăstire pt ei, au pompat bani din sărăcia ţărilor române masiv, au salvat cultura ortodoxă greacă de sub turcism, că mulţi bani s-au redirijat de către greci în şcoli de naţionalism, dar nu au revendicat măcar un Kutlumuş sau Zografu.

Măcar bine că nu s-au pierdut şi celelalte aşezăminte, dacă Ceauşescu nu dădea voie unui contingent de monahi să plece spre schiturile româneşti, grecii le ocupau după ce se stingeau monahii de acolo.

Ăla era comunist şi înţelegea situaţia, voievozii nu au găsit de cuviinţă să facă o mănăstire românească precum au făcut voievozii sârbi la Hilandar.

Cine știe de ce a fost rânduit așa. E o mare tragedie a istoriei noastre. Hariton, egumenul Cutlumușului, a fost și mitropolit în Țara Românească, mănăstirea Cutlumuș fiind numită Lavra Țării Românești. Azi nu o să ne-o mai dea nimeni.

Cea mai mare nădejde pe care o putem avea e să se îndeplinească cuvintele Pr. Petroniu Tănase:

A avut dorința asta care l-a urmărit moment de moment ca schitul să devină mănăstire. Tot nădăjduia că se va găsi cineva care să ia inițiativa, să pună problema, să se întocmească documentația. Discuțiile astea le-a avut în special cu persoane deosebite care veneau din lumea intelectuală și bisericească, dar în special cu Pr. Prof. Coman Constantin. Săracul se hrănea cu dorința asta ca schitul Prodromu să devină mănăstire. Ori lucrul ăsta nu s-a împlinit. Înainte de sfârșitul său, m-a chemat la patul lui (zicând) «Părinte Iustinian, sființia ta ești într-o relație apropiată cu patriarhul Daniel, spune-i că-l rog din suflet, cu toată inima, cu smerenie, să facă în așa fel ca schitul Prodromu să rămână românesc și cred că Dumnezeu îl va ajută să devină mănăstire». Ăsta a fost testamentul lui de sfârșit de viață că la câteva de zile s-a sfârșit.

(Ierodiaconul Iustinian Stoica, fost iconom la Prodromu)

Bineînțeles ar fi o mare minune să se facă o a 21-a mănăstire în Athos când nu s-a mai înființat una de peste 600 de ani, și grecii au zis că nu se va mai înființa o mănăstire nouă vreodată. Ce să zică și grecii care au 17 și nu le ajunge? Le-au luat și mănăstirea georgienilor, au dat afară și ruși, dacă e după ei n-ar trebui să primim nimic, doar să le dăm.

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Pentru că Maica Domnului a ales Athos și nu e același lucru să ai un Athos local, normal ar fi să avem și noi mănăstirea noastră acolo ca restul.

Frăsinei era un Athos românesc, Meteora era şi ea un Athos cu avaton până prin anii 50 după accesul acela nebunesc al turiştilor mulţi de prin Asia, viaţa spirituală nu a mai fost la fel.
Şi sârbii au un fel de lanţ de mănăstiri pe care-l consideră sfânt.

Maica Domnului ocroteşte toţi călugării care iau pocăinţa în serios.

În prealabil postat de RappY

Cine știe de ce a fost rânduit așa. E o mare tragedie a istoriei noastre. Hariton, egumenul Cutlumușului, a fost și mitropolit în Țara Românească, mănăstirea Cutlumuș fiind numită Lavra Țării Românești. Azi nu o să ne-o mai dea nimeni.

Mi-e clară treaba că românii fiindcă s-au tras de fund înapoi să nu fie conducători, lideri, să nu se implice în politică, au ajuns să fie conduşi de alţii.

Slaba implicare a creştinilor în administraţie şi politică, se reflectă şi în slaba administraţie a patrimoniului Bisericesc, există o corelaţie, Administraţia Publică, că e Bisericească sau laică are nişte principii.

În prealabil postat de RappY

Cea mai mare nădejde pe care o putem avea e să se îndeplinească cuvintele Pr. Petroniu Tănase:

(Ierodiaconul Iustinian Stoica, fost iconom la Prodromu)

Bineînțeles ar fi o mare minune să se facă o a 21-a mănăstire în Athos când nu s-a mai înființat una de peste 600 de ani, și grecii au zis că nu se va mai înființa o mănăstire nouă vreodată. Ce să zică și grecii care au 17 și nu le ajunge? Le-au luat și mănăstirea georgienilor, au dat afară și ruși, dacă e după ei n-ar trebui să primim nimic, doar să le dăm.

Problema e că schiturile româneşti sunt dependente de arsanaua-portul de la Marea Lavră, tot ce trimitem materiale de construcţii, bunuri şamd e dijmuit-vămuit de greci.

Nouă ne trebuie o mănăstire unde tot ce trimitem să rămână acolo, cum şi-au făcut ruşii Rusikonul-Sfântul Panteleimon, au adus până şi pământ din Rusia cu tonele pe vas ca să-l pună la fundaţie simbolic.

[RappY]

În prealabil postat de RappY

Bineînțeles ar fi o mare minune să se facă o a 21-a mănăstire în Athos când nu s-a mai înființat una de peste 600 de ani, și grecii au zis că nu se va mai înființa o mănăstire nouă vreodată. Ce să zică și grecii care au 17 și nu le ajunge? Le-au luat și mănăstirea georgienilor, au dat afară și ruși, dacă e după ei n-ar trebui să primim nimic, doar să le dăm.

Am zis peste 600 de ani aici, dar de fapt Mănăstirea Stavronikita a fost înființată în 1530, deci acum 500 de ani.

Chiar nu înțeleg de ce nu au făcut Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, sau chiar Mircea cel Bătrân sau Alexandru cel Bun o mănăstire românească la Athos. Cât a ajutat Ștefan cel Mare mănăstirea bulgarilor sau Neagoe Basarab mănăstirea sârbilor, dar nu au putut să facă o mănăstire și pentru noi.

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Am zis peste 600 de ani aici, dar de fapt Mănăstirea Stavronikita a fost înființată în 1530, deci acum 500 de ani.

Oricum ai punctat esența, auzeam și un mesaj destul de cinic precum că românii au deja o mănăstire că Prodromu e cât o mănăstire și gata nu le mai trebuie alta.

Dacă nu îngăduia Ceaușescu să se revigoreze viața monahală pe Athos cu monahi plecați din Moldova, ne furau și schiturile grecii, așteptau să moară ultimul stareț român și acaparau.

În prealabil postat de RappY

Chiar nu înțeleg de ce nu au făcut Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, sau chiar Mircea cel Bătrân sau Alexandru cel Bun o mănăstire românească la Athos. Cât a ajutat Ștefan cel Mare mănăstirea bulgarilor sau Neagoe Basarab mănăstirea sârbilor, dar nu au putut să facă o mănăstire și pentru noi.

Am ascultat ieri acatistul Sfântului Ștefan cel Mare:

https://doxologia.ro/acatistul-sfant...tefan-cel-mare

Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;

Domnitorii români au greșit că nu au făcut special o mănăstire cu port și cu tot ce-i trebuie, pentru care să lase testament clar, chiar legătură de blestem dacă se va fura de la români.

Dacă se adunau toate daniile date de români către Athos într-o singură mănăstire, aceea probabil că strălucea mai mult decât cea rusească.

[RappY]

Poate cel mai bun moment pentru întemeierea unei mănăstiri românești ar fi fost în timpul lui Nicolae Alexandru (1352-1364) sau al fiului său Vlaicu Vodă (1364-1377). Țara Românească era în ascensiune politică, vine Sf. Iachint în Argeș (1359-1372), sora lui Nicolae, Sf. Teofana, fusese căsătorită cu țarul bulgar, eram în legături bune cu Bizanțul dar și cu Serbia lui Ștefan Dusan (care de fapt controla Muntele Athos în acea vreme), Nicodim venise la noi în țară (1370), Cutlumuș era considerată practic lavră românească (Vlaicu Vodă și Hariton, mitropolitul Țării Românești, erau considerați ctitori la Cutlumuș), încă se construiau mănăstiri (Pantocrator în 1357, Simonos Petras în 1368, Dionisiu în 1370), ucenicii școlii de la Târnovo erau la noi în țară, otomanii nu erau încă o mare primejdie (înainte de bătălia de pe Marița 1371). Deci practic 1350-1370 era fereastra ideală.

Și cu toate astea... nicio corespondență, nicio decizie, nicio dovadă că măcar s-ar fi încercat ceva în această privință. Doar danii pentru toată lumea.

E drept că a fost o fereastră destul de mică. Sofia cade în 1385, este bătălia de la Kosovo în 1389, bătălia de la Nicopole în 1396, și apoi poate nu mai e timpul așa de prielnic. Într-adevăr, din acest timp, doar Stavronikita se mai înființează în 1530, dar oare ne-ar mai fi lăsat pe noi otomanii să ne înființăm o mănăstire sub ocupația lor? Să nu uităm că mitropoliile românești erau considerate ultimele în ierarhia mitropoliilor, nu pe merit, ci pentru că eram sub suzeranitate otomană și nu voiau să ne dea vreun drept în plus. De fapt, nici grecii nu prea voiau să ne dea nimic, doar veneau să cerșească danii și mănăstiri închinate.

În orice caz, cred că nici noi nu am știut să cerem. Nu există dovezi că s-a încercat vreodată ceva.