Experiente NDE reale

[Seraphim7]

În prealabil postat de RappY

Românii existau cu mult înainte să se tipărească în română, noi am tipărit înainte de acele lucrări primul Liturghier din lume în limba slavonă, limba bisericească de atunci. Acele catehisme erau doar mecanisme de prozelitism influențate de „reforma” protestantă și de „contra-reformă” catolică, care au reușit să-i păcălească pe Filip Moldeavnul și pe diaconul Coresi să tipărească niște aberații în Ardealul în care românii ortodocși erau asupriți de protestanți și nu puteau tipări altceva. Așa ceva nu s-a putut tipări în principate, sub oblăduirea Bisericii românești.

Se vede după înțelegerea superficială a istoriei pe care o ai că ai învățat despre România din propagandă neoprotestantă.

Foarte superficială , îți dai seama.....

Daca nu apărea reforma, tot în slavonă îți predica popa și azi:))

[RappY]

În prealabil postat de Seraphim7

Foarte superficială , îți dai seama.....

Daca nu apărea reforma, tot în slavonă îți predica popa și azi:))

Reforma nu are legătură cu introducerea limbii române în slujbe. În secolul XVI, nu aveam de ce să introducem limba română în slujbe: toți vecinii noștri ortodocși erau slavi, iar slavii sudici tocmai fuseseră ocupați de otomani. De ce să rupem legătura cu ei și să schimbăm limba liturgică, să ne izolăm când ei nici nu aveau cărți de slujbe și cine să le tipărească? Era normal să păstrăm slavona și să tipărim și pentru bulgari și sârbi să poată să-și continuă existența religioasă fără stat.

În secolul XVII, au fost multe schimbări: Mihai Viteazul a unit românii, creând precedentul unei uniri mai strânse între români, și deja avea sens să ne axăm mai mult pe unirea de limbă și în slujbe. Acest proiect a fost pan-românesc: Noul Testament în Ardeal, Vechiul Testament în Țara Românească, și Dumnezeiasca Liturghie în Moldova. Limba din slujbe s-a schimbat când a avut sens, n-avea niciun sens să o schimbăm mai devreme când se depusese atâta efort în opera Sfinților Chiril și Metodie, slavona era încă destul de cunoscută, și aveau nevoie de ajutor frații sud-dunăreni.

În secolul XVII nici nu prea se mai știa slavona în principate, deci ar fi fost dificil să se continue tipărirea în slavonă la fel ca înainte. Se cerea o schimbare. Reforma, din contră, a dăunat căci mulți ortodocși deveniseră foarte sceptici în a folosi limba română din moment ce era asociată cu prozelitismul protestanților. Dacă a făcut ceva, a îngreunat schimbarea limbii.

În prealabil postat de Seraphim7

Daca nu apărea reforma, tot în slavonă îți predica popa și azi:))

Vezi că predica nu a fost niciodată în slavonă, doar slujba. Predica și spovedania au fost mereu în română.

[Seraphim7]

În prealabil postat de RappY

Reforma nu are legătură cu introducerea limbii române în slujbe. În secolul XVI, nu aveam de ce să introducem limba română în slujbe: toți vecinii noștri ortodocși erau slavi, iar slavii sudici tocmai fuseseră ocupați de otomani. De ce să rupem legătura cu ei și să schimbăm limba liturgică, să ne izolăm când ei nici nu aveau cărți de slujbe și cine să le tipărească? Era normal să păstrăm slavona și să tipărim și pentru bulgari și sârbi să poată să-și continuă existența religioasă fără stat.

În secolul XVII, au fost multe schimbări: Mihai Viteazul a unit românii, creând precedentul unei uniri mai strânse între români, și deja avea sens să ne axăm mai mult pe unirea de limbă și în slujbe. Acest proiect a fost pan-românesc: Noul Testament în Ardeal, Vechiul Testament în Țara Românească, și Dumnezeiasca Liturghie în Moldova. Limba din slujbe s-a schimbat când a avut sens, n-avea niciun sens să o schimbăm mai devreme când se depusese atâta efort în opera Sfinților Chiril și Metodie, slavona era încă destul de cunoscută, și aveau nevoie de ajutor frații sud-dunăreni.

În secolul XVII nici nu prea se mai știa slavona în principate, deci ar fi fost dificil să se continue tipărirea în slavonă la fel ca înainte. Se cerea o schimbare. Reforma, din contră, a dăunat căci mulți ortodocși deveniseră foarte sceptici în a folosi limba română din moment ce era asociată cu prozelitismul protestanților. Dacă a făcut ceva, a îngreunat schimbarea limbii.



Vezi că predica nu a fost niciodată în slavonă, doar slujba. Predica și spovedania au fost mereu în română.

Apreciez intervenția din punct de vedere istoric,dar îi lipsește obiectivitatea.

Eu de asta am mereu puncte de vedere diferite când tratez anumite subiecte, fiindcă încerc să-l văd așa cum este dinafara lui, fără să-i incerc o forțare artificial impusă.

Doar pentru că reforma a schimbat progresiv autenticitatea și bagajul tradițional a creștinismului...

Nu-i putem nega celelalte beneficii aduse societății, printre care și traducerea bibliei în limbile fiecărui popor.

Luther a început cu traducerea ei în germană,iar de aici a plecat totul, forțând chiar și catolicii și la noi influențând pe Coresi să traducă Evangheliile in limba română .

Sa nu uitam că Biserica Catolică,cât și cea Ortodoxă erau împotriva acestui lucru, atât înainte cât și după reforma.... Abia la câteva zeci/sute de ani după au început și bisericile tradiționale traducerea cărților de ritual și cult cât și a bibliei în limbile statelor, forțate oarecum de protestanții care au dat Biblia umanității practic....

[RappY]

În prealabil postat de Seraphim7

Eu de asta am mereu puncte de vedere diferite când tratez anumite subiecte, fiindcă încerc să-l văd așa cum este dinafara lui, fără să-i incerc o forțare artificial impusă.

Tu n-ai puncte de vedere diferite, nu te mai flata degeaba, ai puncte de vedere (neo)protestante generice pe care le-am mai auzit de zeci de ori.

Nu-i putem nega celelalte beneficii aduse societății, printre care și traducerea bibliei în limbile fiecărui popor.

Luther a început cu traducerea ei în germană,iar de aici a plecat totul, forțând chiar și catolicii și la noi influențând pe Coresi să traducă Evangheliile in limba română .

Sa nu uitam că Biserica Catolică,cât și cea Ortodoxă erau împotriva acestui lucru, atât înainte cât și după reforma.... Abia la câteva zeci/sute de ani după au început și bisericile tradiționale traducerea cărților de ritual și cult cât și a bibliei în limbile statelor, forțate oarecum de protestanții care au dat Biblia umanității practic....

Aceasta e o invenție protestantă cu care tu ai fost păcălit și acum o răspândești la rândul tău ca un bun roboțel spălat pe creier. Exista Biblia în limba slavonă înainte ca protestanții să existe, se numește Biblia lui Gennadius, publicată în anii 1490 deci înainte de tezele lui Luther. Biserica Ortodoxă a fost prima care a răspândit Evanghelia pe limba neamurilor, prin Sfinții Chiril și Metodie, înainte să existe urmă de protestant în lume. Singura diferență e că ortodocșii au minte și nu se limitează fără niciun sens doar la Sfânta Scriptură, ci se interesează și de slujbe și de Sfânta Tradiție. Cu toate astea, tot am avut traduceri înaintea lor cum am menționat deja. Pe deasupra, explozia traducerilor a fost datorată tiparului, nu protestanților.

Se vede că ai în cap doar propagandă protestantă pe care ai înghițit-o fără s-o gândești vreodată: nu știi nimic despre neamul din care faci parte, despre tradiția ortodoxă, și cu atât mai puțin despre credința ortodoxă.

[Seraphim7]

În prealabil postat de RappY

Tu n-ai puncte de vedere diferite, nu te mai flata degeaba, ai puncte de vedere (neo)protestante generice pe care le-am mai auzit de zeci de ori.



Aceasta e o invenție protestantă cu care tu ai fost păcălit și acum o răspândești la rândul tău ca un bun roboțel spălat pe creier. Exista Biblia în limba slavonă înainte ca protestanții să existe, se numește Biblia lui Gennadius, publicată în anii 1490 deci înainte de tezele lui Luther. Biserica Ortodoxă a fost prima care a răspândit Evanghelia pe limba neamurilor, prin Sfinții Chiril și Metodie, înainte să existe urmă de protestant în lume. Singura diferență e că ortodocșii au minte și nu se limitează fără niciun sens doar la Sfânta Scriptură, ci se interesează și de slujbe și de Sfânta Tradiție. Cu toate astea, tot am avut traduceri înaintea lor cum am menționat deja. Pe deasupra, explozia traducerilor a fost datorată tiparului, nu protestanților.

Se vede că ai în cap doar propagandă protestantă pe care ai înghițit-o fără s-o gândești vreodată: nu știi nimic despre neamul din care faci parte, despre tradiția ortodoxă, și cu atât mai puțin despre credința ortodoxă.

Chiril și Metodiu au fost bizantini care au evanghelizat zona slava(Moravia ,Panonia etc), surprinzător din poruncă papală, deși încă nu exista schisma și aveam încă conducerea centralizată a Bisericii.

Practic Metodiu a fost un"reformator" întrucât a inițiat utilizarea slavonei in Liturghie, pentru care a fost și acuzat de erezie de papa,și i-a fost interzisă această practică cel puțin de 2 papi.

Deci el fiind grec bizantin,care a lucrat sub comandă papală,a fost declarat eretic,și s-a refugiat în Țaratul Bulgar,unde a dezvoltat niște școli teologice și a dezvoltat alfabetul chirilic.

Aceasta într-adevăr va rămâne alfabetul și limbajul standard bisericesc in Europa răsăriteană ortodoxă.

Practic nu a făcut decât să preia în concept catolic de a dezvolta o limbă de cult,alta decât latina pentru popoarele slave,de acolo și apariția slavonei...

Din câte îmi amintesc,noi suntem popor latin,nu slav....

Interesul Bisericii ortodoxe din acea vreme, controlată tot de străini pe teritoriul țării noastre,nu era să ai tu că popor român/vlah sa ai drepturi.

Am ajuns accidental sa utilizăm limba slavonă in uzul creștin,fiindu-ne impusă,mai ales că suntem popor latin.

Așa că asocierea ortodoxiei cu slavona pe teritoriul românesc nu aduce niciun beneficiu nici Ortodoxiei nici poporului român.


Iar cele mai vechi urme de creștinism in teritoriul țării noastre sunt in limba latină.

Noi la origini suntem un popor creștin de limba latină,nu slavă.

Sa propagi slavismul in Romania nu este totuna cu a admite latinismul,care intervine efectiv în formarea poporului, inclusiv în dezvoltarea creștinismul la noi,poate cu excepția celui dobrogean,care este grec din origini.

[RappY]

În prealabil postat de Seraphim7

Chiril și Metodiu au fost bizantini care au evanghelizat zona slava(Moravia ,Panonia etc), surprinzător din poruncă papală, deși încă nu exista schisma și aveam încă conducerea centralizată a Bisericii.

Vezi că tu ai greșeli în tot ce spui, devine repetitiv să corectez fiecare lucru pe care îl zici. Nu au fost trimiși din poruncă papală; din contră, Prințul Rastislav al Moraviei Mari a cerut bizantinilor (mai precis împăratului Mihail al III-lea și Sfântului Fotie cel Mare, profesorul Sfântului Chiril) să le trimită misionari pentru slavi deoarece nu voia să rămână sub influența Romei. Doar după aceea papa i-a chemat pe frați la Roma deoarece considera Moravia sub jurisdicția lui.

Din câte îmi amintesc,noi suntem popor latin,nu slav....

Interesul Bisericii ortodoxe din acea vreme, controlată tot de străini pe teritoriul țării noastre,nu era să ai tu că popor român/vlah sa ai drepturi.

Am ajuns accidental sa utilizăm limba slavonă in uzul creștin,fiindu-ne impusă,mai ales că suntem popor latin.

Așa că asocierea ortodoxiei cu slavona pe teritoriul românesc nu aduce niciun beneficiu nici Ortodoxiei nici poporului român.

Iar cele mai vechi urme de creștinism in teritoriul țării noastre sunt in limba latină.

Noi la origini suntem un popor creștin de limba latină,nu slavă.

Sa propagi slavismul in Romania nu este totuna cu a admite latinismul,care intervine efectiv în formarea poporului, inclusiv în dezvoltarea creștinismul la noi,poate cu excepția celui dobrogean,care este grec din origini.

Nu știu ce legătura are asta cu subiectul. Tu ai spus că Biserica Ortodoxă ar fi fost împotriva folosirii altor limbi și că am avut nevoie de marii salvatori protestanți ca să avem și noi săracii de noi traduceri. Ți-am arătat că nu e adevărat, Ortodoxia a răspândit Evanghelia în altă limbă decât greacă/latină înainte de protestanți, care au avut o influență infimă, enorm supraestimată de tine.

De ce am folosit noi slavona în loc de română deja am discutat. Nu e ca și când românii atunci aveau vreun imperiu de oameni literați, noi în perioada aia ne-am menținut ca neam doar prin grija lui Dumnezeu. Câte neamuri au fost pe lângă noi mult mai puternice? Avari, goți, huni, longobarzi, pecenegi, cumani, unde sunt toate aceste neamuri puternice? Dacă ai avea puțin raționament, te-ai minuna de cum a supraviețuit acest neam sute de ani într-o mare de slavi și barbari. În loc de asta, sub influență protestantă, tu tot vorbești de aberații ca și când totul în lumea asta se rezumă la traduceri de Biblie. Creștinii apostolici oare citeau toți Biblia sau învățau Evanghelia de la Biserică la fel ca românii din toate timpurile? Ai niște nemulțumiri care nici nu au sens, venite pe filieră protestantă fără ca măcar să conștientizezi.

[Seraphim7]

În prealabil postat de RappY

Vezi că tu ai greșeli în tot ce spui, devine repetitiv să corectez fiecare lucru pe care îl zici. Nu au fost trimiși din poruncă papală; din contră, Prințul Rastislav al Moraviei Mari a cerut bizantinilor (mai precis împăratului Mihail al III-lea și Sfântului Fotie cel Mare, profesorul Sfântului Chiril) să le trimită misionari pentru slavi deoarece nu voia să rămână sub influența Romei. Doar după aceea papa i-a chemat pe frați la Roma deoarece considera Moravia sub jurisdicția lui.



Nu știu ce legătura are asta cu subiectul. Tu ai spus că Biserica Ortodoxă ar fi fost împotriva folosirii altor limbi și că am avut nevoie de marii salvatori protestanți ca să avem și noi săracii de noi traduceri. Ți-am arătat că nu e adevărat, Ortodoxia a răspândit Evanghelia în altă limbă decât greacă/latină înainte de protestanți, care au avut o influență infimă, enorm supraestimată de tine.

De ce am folosit noi slavona în loc de română deja am discutat. Nu e ca și când românii atunci aveau vreun imperiu de oameni literați, noi în perioada aia ne-am menținut ca neam doar prin grija lui Dumnezeu. Câte neamuri au fost pe lângă noi mult mai puternice? Avari, goți, huni, longobarzi, pecenegi, cumani, unde sunt toate aceste neamuri puternice? Dacă ai avea puțin raționament, te-ai minuna de cum a supraviețuit acest neam sute de ani într-o mare de slavi și barbari. În loc de asta, sub influență protestantă, tu tot vorbești de aberații ca și când totul în lumea asta se rezumă la traduceri de Biblie. Creștinii apostolici oare citeau toți Biblia sau învățau Evanghelia de la Biserică la fel ca românii din toate timpurile? Ai niște nemulțumiri care nici nu au sens, venite pe filieră protestantă fără ca măcar să conștientizezi.

Foarte bine, observ că doar "provocat" te activezi,și o faci foarte susținut.

Eu sunt "eronat" din multe puncte de vedere, însă învăț din mers,pe parcurs și apreciez când sunt "corectat".

N-am nicio treabă cu Protestantismul, Ortodoxia sau Catolicismul,ca afiliere momentan.

Mă interesează fenomenul in sine,per ansamblu.

Fiecare și-a adus contribuția in felul său,in diferite etape ale istoriei.

Majoritatea "realizărilor" fiecărei denominațiuni vine in general sub impulsurile conducătorilor din vremea respectivă și de regulă la porunca acestora.

Întrucât ca sa supravietuisca,fiecare a servit un anumit interes , fără nicio treabă cu esența doctrinei in sine.

Creștinismul a evoluat ca aservit politicii vremurilor,nu din rațiuni de puritate dogmatică și corectitudine socială sau alte elemente pe care tu le găsești în regulă cu manifestarea acestuia,cel puțin pe teritoriul românesc în privința Ortodoxă.

[tigeratlantic9]

Cartea ,,Viața după viața" de Dr.Raymond Moody e cea mai de referință în domeniu.Nimeni pasionat de așa ceva ,că și mine,de altfel nu trebuie sa o rateze.Si sunt cazuri reale de la un doctor care chiar cu asta se ocupa toată viața.Eu am citit-o și mi-a plăcut foarte mult.

[Mihailc]

Poate cea mai bine scrisă, informată, actuală, echilibrată, nonideologică carte citită până acum despre moarte (întoarsă pe toate părțile) este „Pledoarie pentru rai” de Lee Strobel. Anterior mai citisem de același autor „Pledoarie pentru minuni”, de asemenea o scriere excepțională.



Toți ne dorim să știm ce ne așteaptă de cealaltă parte a morții; avem însă dovezi solide care să ne arate că există viață după moarte?

Cu ajutorul experienței sale ca jurnalist de investigație, Lee Strobel cercetează unul dintre cele mai controversate subiecte ale vremurilor noastre, oferindu-ne acest studiu deosebit de intensiv și convingător.

Vom lua parte la conversații fascinante cu oameni de știință și cu experți respectați – un expert în neurologie de la universitatea Cambridge, un cercetător care a studiat peste o mie de relatări despre experiențe aproape de moarte și un filosof ateu care s-a convertit la creștinism – prin care Strobel ne va prezenta dovezi convingătoare că moartea nu reprezintă sfârșitul existenței noastre, ci trecerea spre o lume fascinantă. Vom studia și relatările biblice, cu ajutorul cărora autorul ne dezvăluie ce ne așteaptă dincolo de momentul în care ne vom da ultima suflare și ne răspunde la întrebări precum:

Există viață după moarte?
Cum arată raiul?
Cum ne vom petrece timpul în rai?
Ce înseamnă că Îl vom vedea pe Dumnezeu față-n față?

Strobel abordează echilibrat subiectul, acordând atenție și alternativei iadului și raționamentului din spatele chinului veșnic și cercetând cu atenție idei precum reîncarnarea, universalismul, afirmațiile de exclusivitate ale lui Cristos, dar și alte chestiuni legate de viața de dincolo de moarte. Autorul ne oferă o frântură vulnerabilă a vieții sale, relatându-ne întâmplarea care l-a dus cu ani în urmă la un pas de moarte și vorbindu-ne despre felul în care realitatea morții ne poate influența viața și credința.
Vă invităm să vă alăturați autorului în această călătorie de descoperire a unei vieți viitoare pe deplin credibilă și absolut captivantă.

https://ecc.ro/produs/pledoarie-pentru-rai/

[Mihailc]

O lucrare structurată bine, documentată temeinic și accesibilă:

Pr. Theodore Papanicolaou - Viziunea morții în lumina Sfinților Părinți ai Bisericii



Într-adevăr, materialismului extrem, care consideră moartea ca fiind punctul final al vieții, i se opun credința creștină și exprimarea sau experiența sa, în Biserica Ortodoxă, prin mijlocirea unei tradiții scripturistice, liturgice, ascetice și duhovnicești, adiind ca un vânt aducător de nădejde.



Printr-un exercițiu de o mare limpezime, părintele Theodore Papanicolaou propune o reflecție foarte actuală, cu privire la statutul morții în societățile noastre contemporane. Într-adevăr, într-un timp în care imaginea devine suportul de comunicare prin excelență, vederea morții este cel mai adesea legată de o reprezentare artistică, expresie a violenței unei lumi lipsite de repere. Cu toate acestea, în moartea lui Hristos, moartea își modelează un chip, al Celui Înviat, ceea ce-i face apropierea mai suportabilă. Ea este imaginea unui nou început. Desigur, durerile și suferințele legate de moarte sunt reale. Lipsa celor apropiați nouă provoacă o tristețe pe care e bine să o recunoaștem și să o respectăm.

https://edituradoxologia.ro/viziunea...i-ai-bisericii